Opinia, august 1915 (Anul 12, nr. 2533-2556)

1915-08-01 / nr. 2533

*­ c Situaţia pe frontul oriental Are o importanţă deosebită căde­rea Varşoviei ? înseamnă ea ceva în ce priveşte rezultatul luptelor de pe frontul oriental ? Sunt interese politice şi militare ce fac pe unii să considere fără im­portanţă acea cădere. Dar sunt fap­tele din urmă, întîmplate pe frontul de răsărit cari arată în toată plină­tatea ei acea importanță militară ce o are căderea Varșoviei. După acel mare fapt de arme aproape în fie­care zi se înregistrează cîte un nou fapt de seamă pe frontul răsăritean. Intr’o săptămînă germanii au ajuns stăpini pe linia Vistului, a Nare­­vului şi au înaintat foarte simţitor spre Bialostok şi Brest-Lytowsk, cele două noduri însemnate de căi ferate a căror cucerire va însemna pecetluirea campaniei ce se duce de la mijlocul lui Aprilie. Numai căde­rea Varşoviei a făcut posibilă această vijelioasă înaintare a germanilor. Dacă armata rusă ar fi simţit că Varşovia are să reziste, sprijinită puternică de pavăzele ei de la Ivangorod şi Novo­­georgiovsc, opunerea ar fi fost fără îndoială vie, nu numai cu ariegar­­dele, dar şi cu grosul trupelor. De în­dată însă ce a fost părăsită Var­şo­via, rezistenţa generală a slăbit, ca un rezort destins şi rind pe rînd ruşii au dat înapoi la Ivangorod, Lubar­­tow, Lomza şi pe întreaga linie a Narewului. Pe uscat germanii după ce au cu­cerit cetatea Lomza au continuat ur­mărirea ruşilor între Narew şi Bag. Ruşii se menţin acum pe Narew, doar la Wizna, punct strategic ce mas­chează, împreună cu fortăreaţa Osso­­vetz, nodul de căi ferate de la Bia­lostok. La Novogeorgievsc germanii con­tinuă bombardarea şi fortul Benja­­minov fiind evacuat de ruşi a fost ocupat de germani. Armata comandată de principele Bavariei, după ce a cucerit şi ma­halaua estică Praga a Varşoviei a în­vitat în regiunea Kabesyn, în di­recţia Siedice-Brest-Lytowsk. Aripa dreaptă comandată de generalul Wo­­yrsch a gonit pe ruşi din poziţiunile lor de pe ambele maluri ale rîului Jedlauka, la vest de Lukow. La ră­sărit de acest oraş; dincolo de rîul Bistriţa şi la sud de Radzyn, trupele generalului Mackensen au început atacul contra ruşilor. Linia de luptă se întinde pînă la Bug. Cine are în mînă o hartă a acestui teatru de război observă cu uşurin­ţă că aceste trei­ armate merg toate, de la vest şi de la sud spre nodul de căi ferate Brest-Lytowsk, de care se află acum la o depărtare ce variază între 30 şi 60 km. In scurt, ofensiva germană în Po­lonia se desemnează acum astfel: armatele cari au trecut Narewul merg spre Bialostok, cele care au luat Ga­­liţia , cari au cucerit Lublinul, Chol­­mul și Lubartow merg spre Brest- Litowsk. Am mai spus altă dată că la Bia­lostok e legătura căilor ferate din Polonia cu Petrogradul, iar la Brest- Litowk legătura cu Moscova prin Minsk și Smolensk. Ajungînd să stă­­pinească aceste puncte de cale fe­rată, germanii vor tăia orice legă­tură a Poloniei ruseşti cu cele două Capitale ale Rusiei. Ţinta urmărită de germani e că ocupînd acele puncte importante de cale ferată să taie şi retragerea ar­matelor ruseşti şi să le silească a da lupta definitivă în grelele condi­ţiuni în care se află azi. Rămîne la perspicacitatea de retragere a ruşilor ca acest plan al germanilor să reu­şească sau nu. Administraţia­­ Tipografia B. Goldner, Iaşi* — Telefon No. B6 -Anul XII No. 2533.— Sîujbăta ■ Argu­bi M Ifik B­W 19119 Maestrul Caragiale a fost solicitat, pe cea lume, să scrie pentru „Evenimentul“ o nouă farsă cu titlul « Scrisoarea pier­dută » — după ce n’a existat niciodată. * Ce-a pierdut confratele nostru „Eveni­mentul“ in chestia scrisoarei pierdute ? — Ocazia de a nu se face de ris. * Un ziar «Alarma» află că"* mai mulţi excroci umblă cu rugăminţi in nu­mele ziarului şi că cere (sic) bani şi primeşte.. » Lăstnd gramatica de-oparte, alarma „ Alarmei” trebuie să aibă o pricină. Banii i-ar fi dorind de-a dreptul, nu prin buzunările excrocilor. * Primul ministru al Rusiei paralizat ? — De nu ar fi oștirile ruse parali­zate ! * Generalismul italian Cadorna se plinge de prea mari călduri. Pînă dăunăzi se plingea de strașnice ploi. Greu de împăcat statul major al Italiei! ■C* La Rimnicul-Uilcea primarul Boicescu a scandalizat lumea oprind o reprezen­taţie de operetă romină. S’au prostit şi Bol­­ceştii noştri! * Un socialist de... marcă publică, In oficiosul socialist romín, lista ziarelor cari primesc subvenţii tn mărci. * Ce spune toată Rusia despre marele duce Nicolaevici, după dezastrul polonez ? — Spune attt: de s’ar... duce / —----*»- ■ '■■■■ I i'BBiilâ P W iti M^'iaiawai'*»•n NOTA ZILEI Blindul cazac... Literatura, începînd cu acea rusă, a fost nedreaptă, vorbind necontenit de bru­talitatea și cruzimea cazacilor. Dl. Tăz­­lăuanu, în cartea d-sale scrisă la... Me­­hadia, descopere cetitorului pe „blîndul cazac“ — un fel de preot al războiului: «...Bietul cazac... va zice un tatăl nostru pra­voslavnic pentru ertarea crimelor ce le sevăr­­şeam fără voia noastră.» Rugăciunea cazacului are, după credinţa d-lui Tăzlăuanu, un deosebit har de la Cel de Sus. Dar aceasta nu l’a scăpat de bătaie. APA In PIVNIŢE Chestiunea apei in pivniţele oameni­lor, e de sigur una din cele mai îngri­jitoare. Iată ce ne scrie in această privinţă d. dr. V. Negel. *La clte­va zile după suspendarea a­­pei de Timişeşli, attt de la mine, cit şi de la vecini, se scoteau zilnic din betiu mai multe găleţi cu apă şi după vre-o 8 zile mi s’a raportat că apa scade, luau ce nu se întimplase nici­odată. Atunci am întrebat şi pe alţi inundaţi şi mi-au spus şi dtnşii că observă acest fapt, chiar şi de la circiuma de lingă Primărie. Fiind­că nu îndrăzneam să o pompez spre a nu mi se reproşa mai ttrziu, că din această cauză apa a re­început a creşte, m'am adresat la Pri­mărie care a delegat attt la mine cit şi la alte pivniţe spre a se constata dacă apa scade. La pivniţa mea s’a constatat de oamenii Primăriei că nu 8 zile a scăzut cu 13 centimetri. Am în­trebat apoi dacă pot să o pompez şi mi s’a răspuns că pot să o fac, căci in scurt timp apa iarăşi va creşte! Ime­diat am pus să o pompeze, dar conducta fiind reparată, scoaterea apei numai da rezultate. La inceput da — pe urmă nu. Nu numai la mine dar şi la alte persoane, iarăşi apa s’a pus pe crescut, ceia ce dovedeşte pănă la evidenţă că astuparea fîntînelor este cauza principală a inundaţiilor din pivniţe, căci pe timpul cit apa de Timişeşti era oprită, s’a scos apă din multe fîntîni. Prin urmare reme­diul principal este a se drena fîntînele, cit mai curind, căci altfel va fi un de­zastru al oraşului. Ctnd te gindeşti că chiar tu pivniţa de desubtul Primăriei este apă aproape 1 metru?! La unele pivniţe, ca Păcurari 136, apa a venit in primăvară, a stat 3 luni şi tind s’a scos apa din fintini a dispărut pentru titva timp !• OAMENI ŞI LUCRURI STREAJA De cum s’a întunecat bine şi lumea, dorită de odihnă, a părăsit aleele de plim­bări, prinde să răsune, la distanţe mici, fluerul lung, sacadat, ascuţit şi străbătător. Sunet obişnuit şi lipsit de violenţă, nu mai supără pe nimeni. Lumea e învăţată cu această măruntă muzică nocturnă care se pierde uneori în concertul strident al greerilor de pădure, sau de mirişti, stri­gător şi aspru, ca şi cum ar fi o chemare de foame, ori de disperată sensualitate. Nu e oare şi la dînsul, la bătrînul stră­jer, o muzică a plictiselei ori chiar a foa­metei, flueratul monoton, anemic, lung, lipsit de minte ? Ştim bine : moşneagul încovoiat de greutatea anilor nu se gîn­­deşte acum, seara tîrziu, cînd flueră, că va izgoni cine ştie ce răufăcători ascunşi în codri, ori pîndind clipa să se arunce asupra paşnicilor oaspeţi ai localităţii.­­ El îşi închipuie pe toţi, orăşeni şi să­teni, dormindu-şi somnul cel liniştit şi binefăcător, pe care l-ar dormi foarte bu­curos şi el, in loc sa străjuiască şi să fluere toată noaptea. Dar, pasemite, fluerăturile lui sunt nu­mărate, ele trebuie să aibă loc, pentru control, după o măsurătoare hotărîtă a timpului, fără abatere, pentru ca moşnea­gul să dee dovada că nu l’a biruit som­nul, nici oboseala, nici vlăguirea anilor mulţi şi grei pe care-i poartă pe umeri : e streaja străjuitorului, paza păzitorului. Stăpînul e colea, poate într’adins, ori din întîmplare nu s’a lăsat furat de somn­­ în tăcerea odăii socoteşte intervalele aerăturilor, însemnîndu-le undeva. Moş­neagul, el, nu le poate însămna, noaptea, pe vr’un răboj; dar le însamnă pe buzele lui uscate, de cîte ori lipeşte plumbul rece al şuerătoarei şi scoate, în liniştea nopţii, flueratul lung, mereu acelaşi, ur­mat de cîte un ecou obosit. S’ar putea, cine ştie ! — la cea dintăiu abatere să-şi piardă slujba veche, plă­tită cu un leu nou — ziua şi noaptea. Ziua cu măturatul aleelor, cu curăţitul cărărilor, cu adăpatul cailor, cu stîrpirea scaiului,— noaptea cu gonirea tîlharilor, înfricoşaţi de vegherea bătrînulului neo­bosit, înarmat cu un tesac înfipt într’o prăjină şi neadormit la datorie. Numai în una din nopţi, tîrziu, l’am văzut cu totul... muiat: îl plouase ceasuri întregi; îl udase ploaia pănă la piele, străbătîndu-i obielele şi opincile pînă la încheieturile lui bolnave de rheumatizm, aci într’o localitate plină de sare tămă­duitoare. Dar s’a plîns numai puţin. Nu s’a încumentat să stea prea mult de vorbă şi numai decît şi-a reluat ocolul lung, obişnuit, obligator, scoţînd cîte un fluerat care pătrundea prin zgomotul pioaiei reci și smulgea pădurei un ecou sguduitor... Rod Ion si INCIDENTUL TĂZLĂOANU. — I Precum au observat cetitorii, „Opinia" n’a publicat un singur cuvlnt in chestia penibilului incident Tăzlăoanu. N’am făcut o, pentru motive lesne de înțeles și mai cu seamă uşoare de Înţeles pen­tru cei iniţiaţi. Se produce însă un fapt care nu poate să nu fie relevat. Ziarul «Moldova» a publicat un proces-verbal, semnat de d-nii Al. Săulescu şi maior Verzea, prin care, cu ocazia unui cartel cu d. Aurel Popovici, d. Tăzlăoanu a fost descalificat. Dar nu numai atât. Numărul de as­­tă­zi al ziarului « Steagul » cuprinde următoarea gravă destăinuire: „Din declaraţiile d-lui colonel Verzea rezultă cum că acest proces-verbal a fost dictat chiar in casa d lui Nicolae Filipescu, care, atunci, luase partea d-lui Aurel Popovici in­potriva d-lui Tăslăoanu. Ceva mai mult şi foarte grav. Acest proces verbal, scris şi dictat In casa d-lui Filipescu, discalifică pe d. Tăslăoanu, nu numai că este străin de regulile Co­dului de onoare, dar că, prin manoperile sale, a căutat să dea un lustru po­liticei sale anti-româneşti şi de dezbinare a fraţilor noştri de dincolo“. Vor conveni cetitorii că aceste des­tăinuiri au o mare valoare din punct de vedere al istoricului moravurilor noastre politice actuale. SS In urma deciziunei ministeriale toţi învăţătorii din Bucovina, Transilvania, Banat şi alte localităţi locuite de romîni, refugiaţi în Romînia în urma evenimen­telor războinice, vor putea fi primiţi în învăţămîntul primar cu titlu provizoriu alăturea cu normaliştii de la noi, după ce vor depune mai întăi examenul de diplomă pentru învăţător la o şcoală nor­mală din ţară. SS Comisiunea examinatoare pentru admiterea elevilor în gimnaziul militar „Dimitrie A. Sturza“ din Craiova şi li­ceul militar Iaşi s-a întocmit astfel: D. locat.-colonel Broşteanu Ernest, co­mandantul liceului militar Iaşi preşe­dinte , maior Genuveanu Diacu de la şcoala de artilerie, geniu şi marină; Pan­­delea N. Const, învăţător, delegatul minis­terului de războiu ; Orghidan N., profesor la gimnaziul militar Craiova şi Romanescu C., profesor la liceul militar Iaşi, membrii: Comisiunea medicală : d-nii medic maior Veissa Em., de la infirmeria de ochi Fru­moasa, medicul căpitan Constantinescu A. Slatina, de la gimnaziul militar Craiova şi secretar căpitan Demetrescu I. de la gimnaziul militar Craiova. Examenul se va ţine în ziua de 1 Au­gust. SS Agenţii siguranţei au arestat astă noapte pe dezertorii ruşi AbergBurăh şi Ihlel Iancu. SS Agenţii publici au arestat astă noa­pte 3 ţigance care se îndeletniciau cu furturi. S3 Vestitul pungaş Lazăr Regenstreich, a fost arestat astă noapte, tocmai pe cînd se pregătea să comită un nou furt. — Şcolare — Direcţiunea gimnaziior locale au fost înştiinţate de către minis­terul de instrucţiune publică, ca să sfă­tuiască pe absolvenţi ca să se înscrie şi la şcoala de conductori de lucrări publice şi cererele de admitere se primesc pînă la 15 Sep. SS 50 refugiaţi germani din Rusia au sosit aseară în localitate şi cu trenul de 9 au plecat spre Palanca. S3 Administraţia Comunală a permis morarilor liberul export de făină, fără a mai cere permise speciale. SS O scenă emoţionantă a avut loc ori la Ungheni. Printre lumea care venise pentru băile de Prut, se găseau şi două domnişoare israelite care se scăldau la un loc mai îndepărtat. La un moment dat una din domnişoare, cuprinsă de curentul apei, fu dusă pănă în mijlocul Prutului şi era ameninţată să se înece. Ţipetele disperate ale domnişoarei, care nu ştia să înoate, cuprinse de groază pe spec­tatori, dintre care însă nici unul nu-i ve­nea în ajutor. Ca prin minune domnişoara fu dusă de curentul apei pănă la mal, unde a fost scoasă de prietena ei. SS In ziua de 3 August va avea loc la Primărie, licitaţia pentru vinderea făi­­nei aflată în depozitele comunale. 35 In spitalul din Tg. Neamţ s’a in­ternat acum­ cîteva zile un copil al d-nei K. din Iaşi, cu febră tifoidă. Boala a fost adusă din Iaşi şi datează din timpul lip­sei de apă de băut. SS In ziua de 3 August se va ţinea licitaţie la prefectura de judeţ pentru construirea unei primării la Ciurea, în valoare de 3000 lei şi a cîtor­va can­toane în judeţ. □ ŞCOLARE. — La 6 Septembre va avea loc în localul şcoalei din Nucet, concursul pentru ocuparea burselor sta­tului, vacante la şcoala inferioară de a­­gricultură şi meserii. înscrierile se fac pănă la 5 Septembrie şi se cere elevilor să aibă cel puţin 14 ani împliniţi şi să fie români. Concurenţii vor trece teze şi examen la Romină, Geo­grafie, Aritmetică şi examen de citire, după programul clasei IV primare. S. D. Tomida, prim ajutor de primar a plecat aseară la Bucureşti. Primul ajutor de primar va concura, în unele comuri, la licitaţia ce se ţine azi la Casa Pădurilor, pentru vînzarea unor brazi. Comuna are nevoe de aceşti brazi, la efectuarea digului de apărare al albiei Moldovei. SS Astă noapte a fost arestat solda­tul Dumitru Ursache, care pătrunzînd în locuinţa d-lui Neculai Botez, din strada Malului 15, vroia să gătuie pe fiica d-lui Botez. SS Agenţii siguranţei au făcut astăzi de dimineaţă o serie de percheziţiuni la nişte locuitori din strada Zugravilor, lu­crători şi păzitori la vamă, despre care se presupune că ar fi sustras lucruri din coletele ce soseau la vamă. SS Comunitatea armeană din localitate de sub preşidenţia d-lui dr. Ţaranu a a­­cordat un ajutor de 100 lei, la nişte re­fugiaţi armeni, veniţi din Turcia şi care trec in Rusia, pentru a se înscri ca vo­luntari. De asemenea a binevoit a dona suma de 75 lei ca ajutor pentru intrarea în şcoala normală unei copile orfane. 85 Sîmbătă 1 August începe examenul de admitere la liceul militar din locali­tate. SS DIN BOTOȘANI.—Comerciale.—O­­rașul nostru fiind așezat într’o regiune agricolă foarte însemnată prin produsele sale bogate, de aceia lumea de aci nu se preocupă mai mult decît de chestia ex­portului cerealelor şi în special al porum­bului, care a ajuns să se plătească loco­aci 4500 Iei vagonul şi la Burdujeni-Itz­­kani 6500 Iei vag, aşa că aurul ar curge din belşug, dacă oraşul nostru, fiind apro­piat de frontieră, ar fi declarat ca zonă şi s’ar fascila transportul cu carele, căci oraşul e blocat cu peste o mie de va­goane cu porumb cari nu se pot tran­sporta din cauza dificultăţilor ce întîmpînă în drum aşa că toată ziua auzi numai : autorizații, permisuri etc... De aceia ar fi bine ca cei în drept să ia măsuri de u­­şurare. — Concurs hypic. — In cursul lune' August va avea loc în oraşul nostru un concurs hypic organizat de brigada 6-a de cavalerie divizia II-a. M. S. Regina Maria va onora cu prezenţa sa acest c­oncurs. — Teatrale: — Trupa Israelită Aschke­­nazy cu celebra artistă Clara Young va da o serie de reprezentaţii în oraşul nos­tru la teatrul „Eminescu“ cu începere de Marţi 4 August crt. Se prevede un mare succes. Circul Hamerchmidt ne anunţă asem­­nea sosirea sa în curînd în oraşul nostru. SS Un voluminaş de poezii intitulat Poezii lirice ne-a fost trimes la redacţie de d-şoara Maria Păun. D-şoara Păun este fiica Economului C. Păun şi o distinsă absolventă a Facultă­ţii de litere de la Universitatea noastră. Vom face în curînd o dare de seamă asupra acestei lucrări. . Cu toată marea noastră do­rinţă de a apărea în patru pagini cu începere de la 1 August, ne ve­dem totuşi siliţi a continua apar­­ţia în forma actuală din cauza marelor dificultăţi în ce priveşte aprovizionarea cu h­îrtii necesa­­ri a excesivei ei scumpete. Sperăm totuşi că în curînd vom putea reuşi ca să apărem în forma obicinuită, adică în patru pagi­ni. PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI In ziua de 8 August a. c, ora 11 a. m. se va ţine în localul Primăriei licitaţie prin oferte închise pentru vinderea a 174.000 kgr. făină calitatea I-a 454.900 „ „ „ 11-a 103.200 „ „ „ IlI-a 158.200 „ tărîţe. Garanţie 18.000 lei în numerar sau e­­fecte garantate de stat.

Next