Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)
1916-06-10 / nr. 2782
*4 Adittinistratia f Tipografia H. Cloldner, Iași — Telefon No. 86 Sub direcțiunea unui Comitet AHOL XIII- - No. S7M-----“¥1£*IU-iO UTlVle m6 * D. Ionel Bratianu turburat ! — Faptul este exact. Caussele. Gesturile ultime ale Quadruplet, încrederea In d. Brătianu. Acţiune militară şi politică energică. Raporturile cu federaţia. Ruptura. Actele ulterioare. D. Ionel Brătianu le turburat. Faptul esteperfect exact Afirmaţiunea In acest sem făcută, in ultimă sa scrisoare, de corespondentul nostru din spitală, capătă nici confirmări, din izvor neîndoielnic. Motivele care au determinat actuala stare sufletească a d-lui Brătianu par a fi de două ordine diferite. Una priveşte unele gesturi recente ale quadruplei, alta—privind concluziile la care d-sa pare a fi ajuns in ultimul timp. In ce privește politica urmată ,.tnă acum de România. Gesturile quadruplei, care au pus pe gînduri pe d. Ionel Brătianu, au fost numeroase și destul de caracteristică în ultimul timp. Astfel pînă acum Franţa şi Anglia constituiau garanţia că Rusia nu va încerca faţă de noi acte brutale. Or, actul de la Mamorniţa nu s’a produs în mod izolat. El a fost precedat de o declaraţie a d-lui Briand că „tot mai are o umbră de încredere în d. Brătianu“ ; a fost precedat de un alt fapt, şi mai important, despre care însă guvernul nostru a fost perfect de bine informat şi anume : In adresa cură a Blondei, prin oara sa face apel la d-sa să se demită In interesul patriei, i Se spune »Că de acum încolo este absolută nevoie ca acţiunea diplomatică şi militară, faţă de Romînia, să fie condusă Intr’an chip muit mai energic“. A fost precedat de un alt fapt încă , de intenţia guvernului francez de a trimite, ca ataşat militar pe lîrgă legaţia franceză din Bucureşti, un general de divizie. * In altă ordine de idei — d. Brătianu este mult turburat, întru cât concluziile de astăzi a analizei reala a situaţiei par a-i fi convins că multe greşeli au fost comise şi că atuncea când considera federaţia ca expresiunea reală a voinţei hotărâta a imensei majorităţi a ţărei se înşelase. Ameninţarea publicată acum ▼r’e două săptămâni, în oficioasele liberale, că la ora şocotelelor se va stabili, cu prisosinţă, ce interese au condus pe şefii federaţiei la diversele lor încarnaţiuni şi manifestări, a fost momentul în care d. Ionel Brătianu trăsese concluzia cuvenită şi că a înţeles să rupă cu federaţia.« Crert unii ar încerca să diminueze ţinuta energică şi demnă avută de d. Brătianu cu ocazia Incidentului de la Mamorniţa, nu este mai puţin adevărat că acea ţinută a fost spre folosinţa demnităţei noastre naţionale şi apararea prestigiului Romîniei. Este de văzut acum dacă întîmplări ceva mai vechi au contribuit la aceasta atitudine sau fapte recente, din care unde, foarte caracteristice, inttmplate in primele ceasuri ale invaziei ruseşti.* Lucru important este că de atunci d. Brătianu re viu turburat—turburare care are la bază conştiinţa unor greşeli făcute, preocuparea de unele gesturi brutale ce ar putea să se producă şi convingerea absolută că noua ofensivă rusă este condamnată la soarta ofensivelor din trecut şi că federaţia s’a agitat pentru motive străine de preocupări exclusiv naţionale. Faptele ulterioare, ce pot să se producă curând, vor confirma desigur şi tulburarea de astăzi şi atitudinea pe care d-sa a adoptat-o ca o urmare a acestei turburări. * Pentru moment mulţumindu-ne a înregistra cele de mai sus, prea bine cunoscute de cei din intimitatea primului ministru, relevăm încă odată că deşi «Epoca» a denunţat faptul, că d. Ionel Brătianu a subscris un angajament cu Rusia primul ministru crede că interesele Romîniei singure trebuie să hotărească actele ei şi că dacă o fi să repete gestul de la Mamorniţa, d. Brătianu va dovedi din nou că nu se poate admite o încălcare a teritoriului nostru şi nici teoria faptelor îndeplinite şi a gesturilor forţate. Germanii sar în ajutorul Austriacilor, ca să dee piept cu... Japonezii: războiul începe să devină Interesant. Pînă acum ăn luptat pe frontul apus în diverse culori de soldaţi. Acum japonezii încep să coloreze şi ei frontul oriental.* O singură categorie din populaţia regiunilor beligerante e cruţată de căderile de sezon : şcolarii nu dau examen. * Mai anul trecut Limbergul scăpă ruşilor din mină drept etnd comunicatele anunţau examene de limba rusă; acum austriacii pierd Cernăuţul exact etnd dăduse ordin de a se deschide cursul de limba românâ. Armatele nu respectă interesele intelectuale !* Karlsbadul, Marienbadul și celelalte pierd la noi şi clientele viitoare. Ne desvățăm de mîncare prea multă, de mîncare prea bună...* In Stadtpark din Viena s’a dat un mare concert muzical condus de celebrităţi. Se crede că, s a auzit tunul din Bucovina.* O conferinţă dunăreană in Iulie ? Fericiţi delegaţi! Să tot facă bai gratuite... Interese sociale Glossa unei cremisiunî in legătură cu reflexiile făcute asupra unor delicate chestiuni şcolare, ar mai fi unele lucruri de adăugat. Suntem in toiul preocupărilor şcolare. Anotimpul este exclusiv al problemelor didactice, şi aci se află concentrate interese de prezent şi de viitor. Nimeni nu se va încumeta să afirme că în chestiunea de care ne-am preocupat aci, a celor doi profesori căror li se atribuia intenţia de a lua mită, s’ar putea vedea—chiar în cazul unei vinovăţii stabilite—putinţa unei generalizări, dovada existenţei unei categorii profesorale pe care ar influenţa-o preocupări băneşti. Dar societatea modernă e de un rafinament extraordinar. Necesităţile sociale şi familiare variază, cresc şi se înmulţesc la nesfîrşit De aci oarecare frecventă uşurinţă în căutarea de acomodări, oarecare oportunizm şi transigenţe ce pot da foc unei elasticităţi dăunătoare : „on trouve avec Ie ciel des accommodements...“ De aceia mici consideraţiuni materiale pot provoca uneori abateri regretabile chiar în rîndurile profesorale şi nu e rău să subliniem cite un exemplu de stoicizm—dacă nu e prea exagerat acest cuvînt—cum a fost, în oraşul nostru, demisiunea profesorului loan Paul din comisiunea de examen a elevelor de curs secundar particular. D-sa fiind profesor chiar in institutul pentru care se instituise comisiunea de sub presidenţia d-sale, n’a acceptat, cedînd locul altuia, atît pentru preşidenție, cît şi pentru examinarea candidatelor. Dar se ridică aci o altă îndoială, asu- pra însuşi sistemului de a alcătui comisiunile acestea de examen şi asupra coincidenţelor că unii profesori ai invăţămîntulu particular nu sunt omişi din comisiunie respective. Nu toată lumea procedează cu stoicizm, nu oricine e gata dispus la renunţări. Urmările ce decurg de aici comportă încă oarecari meditaţiuni. A poza. Tot din doleanţele pictorului citate în această rubrică mai cităm: „Modele de femee pentru studiul nudului, nu se găsesc nici în Iaşi nici în Bucureşti, afară, bineînţeles, dacă îţi convine să ţi le recrutezi de prin cele mai infecte bordeluri. Totuşi nici acestea nu sunt bune la nimic , nu cunosc arta de a „poza“. Că n’ar fi ştiind să pozeze, sărmanele cliente ale localurilor infecte, credem că ar fi somnoroase e natural, căci nu dorm nopţile. Dar de ce tocmai ele să pozeze pentru „nud“? Sunt în momentul de faţă atîtea mii de femei cari se plîng de scumpetea îmbrăcămintei. De ce n’ar cîștiga cu desbrăcămîntul, ceea ce pierd cu îmbrăcămîntul scump ? Să încerce domnii pictori și vor găsi. OAMENI ŞI LUCRURI ----.— ----------*------------------— ----r— ■— ----Cheia succesului jtţif ?g t-•-\~nir«i; 5JÎ ;; 1 - ?ili)$t Continuăm a cita din colecţia preţioasă a micilor documente şcolare adunate de profesorul bucureştean. Suntem tot în aceiaşi clasă, a 7-a şi elevii sunt tot de aceiaşi părere, numai cugradaţii şi variaţii după temperamente. 6. „Potrivit cu organizarea şi moravul societaţei de azi când dreptatea cu greu poate eşi la iveală, este nevoe de un mic punct de sprijin.“ 7. Ar vrea o bursă pentru a putea studia în străinătate. „Insă după câte am văzut şi am auzit, favoritismul, e la înălţime in asemenea cazuri, mai ales la noi. Nu cred să pot ceva fără protecţia, sau mai bine zis proptele, cum le zicem noi.“ 8. Vrea să se facă ofiţer. «Dar o îngrijorare îmi’cuprinde sufletul, îngrijorare foarte întemeiată... Căci numai cei cu protecţie şi având rude militare au putut pătrunde în această instituţie.» Am lăsat—scrie d. Enache Ionescu— anume la urmă doi dintre cei mai originali, unul scoate o concepţie social- filosofică din starea de fapt a lucrurilor, celălalt scoate o îndreptăţire a acestei stări de lucruri dintr’o concepţie a sa filosofico-naturalistă. 9. „Viaţa noastră socială este condusă, în această epocă, «de interese de luptă pentru existenţă cât mai uşoară, cu sacrificarea chiar a fratelui... Intimpul de faţă şi mai ales în ţara noastră, unde civilizaţia nu este interpretată în mod adevărat, unde numai obiceiurile rele au pătruns... unde pe o cultură orientală cu toate neajunsurile ei, civilizaţia apusană a pătruns greşit înţeleasă fiecare caută, sacrificând pe altul, să-l doboare, să-l înlăture din drumul său... Ia astfel de împrejurări o situaţie materială nu se poate decât pe calea interzisei protecţii“. 10. „Sunt de părere că omul e mai bine să fie, ca să zic aşa material (sic)’, să se poarte după felul convenabil mediului în care trăeşte; oare astăzi, când vedem cum toţi recurg la protecţie, este, zic oare preferabil să ocoleşti această «cheie magică ?»... Şi nu zău. Animalele au «Protecţia» lor, de ce n’ar avea-o şi oamenii?“. Aşadar ajungem să luăm inspiraţii şi să căutăm idealuri de activitate în serie animală. Nu în zadar a scris poetul: Gură de om, gură de câne, Cere pâne. Rodion Furtuna din Capitala București—Astă noapte, la oarele 3, o furtună groaznică sa dezlănțuit asupra Capitalei. Furtuna a fost urmată de puternice descărcări electrice și de o ploaie cu grindină. Pagubele cauzate sunt mari. □ LIGA APARAREI NAŢIONALE.«Cuvîntul», apărut astăzi, analizînrt din nou gravitatea împrejurărilor prin care trecem, se întreabă dacă n’a venit momentul să se întrunească într’un singur mănunchiu toţi acei cari cred că este în interesul suprem al Romîniei, ca, în conflictul actual, ţăra noastră să urmeze politica tradiţională externă. In acest scop scrie .Este un om, Petre Carp, a cărui autoritate morală ti pune la adăpostul oricărei bănuiţii a adversarilor şi a cărui energie singură ne-ar putea ctrmui tn împrejurările grele de xzl Printr’o scrisoare publică D-sa ar adresa o chemare tuturor celor cari gândesc la fel cu dânsul in chestia externă. Ar adera la această chemare d. Marghiloman cu partidul a cărei şef este şi va rămâanea. Ar adera d. Stere cu prieteni săi. Ar adera poate d. Bădărău ca partizanii. Ar adera încă numeroşi parlamentari şi fruntaşi liberali, tot aşa precum s-au înscris alţii in „Acţiunea naţională“. Ar adera un sfârşit oameni care nu fac parte din nici un club. Fiecare şi-ar păstra, în politica Internă, situaţia sa anterioară, Liga excluziv închinată problemelor externe, ar reclama preşidenţia d-lui Carp. In faţa agitatorilor de toate nuanţele plătiţi cu bani străini, s’ar ridica asufel un organ puternic de apărare a intereselor româneşti. Liga apărărei naţionale va sta in faţa «federaţiei unioniste»,—echilibrând-o,— pentru ca astfel să fim siguri că numai Interesele mari a neamului vor hotărâ atitudinea României.“ Inregistrînd spusele „Cuvântului^ nu putem să nu recunoaștem că în ultimul timp^s’a discutat această chestiune în mai multe cercuri politice. Fi xa lucrul oare posibil *? H Angajamentele d-lui Brătianu. Cu o complectare a ştirilor date acum câteva zile de „Opinia“ cu privire la angajamentele d-lui Brătianu faţă de Rusia, ziarul „Steagul“, oficiosul partidului conservator de sub şefia d-lui Al. Marghiloman, scrie: „Din lagărul guvernamental suntem Informaţi că d. Brătianu nu mai face acum an secret prea mare din faptul că e angajat faţă de Rusia. O confirmare a acestui fapt a dat o şi d. lorga intr’un recent articol din „Neamul Românesc“, în care d. Iorga zice că avem toate garanţiile, dar aşteptăm îndeplinirea unei victorii decisive a Ruşilor. Se ştie că d. Iorga a reprezentat în tot timpul crizei europene vederile guvernului, cu oarecare aproximaţie şi de aceea afirmaţiunele d-sale au o valoare mai mare decât acea pe care l-ar da-o calitatea sa de mare istoric şi de şef al partidului naţionalist. Faţă de ofensiva rusă guvernul se credea in ajunul marilor evenimente, dar graba pe care au pus-o ruşii In a împinge pe d. Brătianu, a dat de bănuit şefului guvernului că s’ar putea ca Ruşii să nu-i dea răgaz să aştepte „momentul“ şi atunci d. Brătianu a aranjat totul in vederea unui guvern liber de angajamente faţă de Quadruplă. Astfel, fie pentru a face pe ruşi mai prudenţi, fie pentru a nu se expune la o retragere a partidului liberal de la putere, cercurile guvernamentale au pus in circulaţie zilele acestea eventualitatea unui guvern Mişu Ferichide. Desfăşurarea evenimentelor Insă singură va decide“. S. Toţi absolvenţii Liceului Naţional din Iaşi seria 1906 care doresc a sărbători in ziua de 19 Iunie împlinirea a zece ani de la terminarea liceului, sunt cu insistenţă rugaţi să binevoiască a-şi trimite adeziunele lor pînă la 16 Iunie pe adresa dlui V. Petrovanu, profesor str. Cuza Vodă 47 Iaşi, delegatul comitetului constituit in Iaşi. Si D. Toma, ajutor de primar, a făcut azi o anchetă la fabricanţii de pastramă din localitate, pentru a se convinge de cantităţile de carne ce posedă. Un denunţ primit la comună arată, că aceşti fabricanţi plătind preţuri mult mai mari, fabrică pastramă pe care o exportă la Bucureşti. 53 Administraţia comunală a încuviinţat ca şi măcelarii să poată aduce vite spre tăere la abatorul comunal. 53 Laptele de pe frontul rus. — Cu privire la modul cum decurg laptele de pe frontul rus oficiosul Vindependence Roumaine» scrie: „Ruşii au trecut Siretul şi au ocupat Rădăuţi. După toate aparenţele ei nu vor întîlni obstacole în extenziunea lor din Bucovina meridională şi vor ajunge curînd Carpaţii în această regiune. Insă desfăşurarea generală a operaţiunilor de la Pripet la Boian arată că ruşii ţin mai ales să învingă linia principală austriacă şi că cheia situaţiei e în Volinia şi pe sectorul Stripei, unde Austro germanii desfăşoară rezistenţa cea mai înverşunată. Comunicatul dinRetrograd, pe cari l’am publicat să nu insistă asupra luptelor înverşunate din sectorul Lutzk —Vladimir— Volinsk și mai la sud la Radzmioff, pe frontiera austriacă. Aici lupta durează, fără întrerupere de Sîmbăta trecută . Austro-germanii apără intrarea de la rodi, care e la zece chilometri pe teritoriul austriac“. Eri la Secueni un nenorocit refugiat bucovinean, originar din Rădăuţi, aflîndu-se într’un tren de refugiaţi şi voind a trece de la un vagon în altul, a fost prins intre roate şi taiat. Cadavrul a fost dat jos in această staţie. 35 Lingă Lemberg.Vorbind de chipul cum oficiosul Viitorul prezintă situaţia pe fronturile de luptă ziarul Moldova scrie: „Românul nebănuitor care habar n’are de localităţi, de distanţe, şi staţiuni, care niciodată nu se uită la vreo hartă, citind ziarul „obiectiv“ al guvernului îşi face ideie că ruşii trebue să fie la porţile Lembergului, cam ca laBaneasa sau Chitila,—că azi mine niscalii vor intra in Capitala Galiţiei austriace. In realitate ce este, tocmai în partea frontului cea mai apropiată de Lemberg austriacii şi germanii au rezistat pînă acuma in mod cît se poate de dirz. Ruşii nu se afla decît la hotarul Galiţiei, la Radzivilow, la o distanţă de peste 100 kilometri de Lemberg, deci ca de la Bucureşti la Predeal! Şi în acest punct ruşii cu toate jertfele lor enorme în oameni şi muniţiuni, n’au putut progresa de la începutul ofensivei actuale decir cu vre-o 20—25 kilometri maximum, acuma,chiar spun că „întîmpină îndirjita rezistenţă a austriacilor“. 33 D. Stoica, revizor şcolar, a plecat azi la Podul Iloae, pentru a asista la examenele de fine de an al cercului din acastă localitate, la care participă 14 şcoli rurale. 33 D. H. Braunstein din Bucureşti a donat 2000 Iei în folosul societâţei Caritas-Humanitas din localitate. fix Chestiunea modului cum se vor stabili cotele de consumaţiune externă şi pentru export, din recolta viitoare, preocupă deopotrivă şi comisia centrală de export şi sindicatele agricole. După cit se asigură sindicatele sunt decise a se supune în totul deciziilor în ce priveşte cota internă, dar vor reclama dreptul pentru agricultori de a vinde direct produsele, fixate prin cota externă. 38 Guvernul este decis a rechiziţiona toată producţia de lină din acest an şi a o pune la dispoziţia fabricelor din ţară, care lucrează exclusiv pentru trebuinţele ministerului de războia. S3 I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei va pleca la Botoşani în ziua de 23 iunie c. pentru a asista la hramul mînăstirei Gorovel care va fi în ziua de 24 c. S3 Comisiunea centrală a făcut cunoscut prefecture de judeţ că s’a admis pentru tăere în afară de speciile stabilite de vite, şi acele vaci care timp de 2 ani consecutivi au fost sterpe. gg Duminică, după prânz, are loc o importantă consfătuire la sindicatul agricol, la care vor participa toţi preşedinţii sindicatelor agricole din Moldova. 33 Examenele de istoria dreptului la d. profesor Peritz vor începe în ziua de 11 iunie c. 35 La concursul pentru ocuparea catedrei de farmacie chimică şi galerica de pe lingă facultatea de ştiinţă din Iaşi, comisiunea a declarat reuşit pe d. dr. Deleanu. 33 Al treilea batalion din Regimentul 13 infanterie din localitate de sub comanda d-lui Maior Dubert, va pleca la Tg. Ocna în ziua de 15 Iunie.