Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)

1917-01-10 / nr. 2956

BARI ABONAMENTE.­ Un an...............................35 lei 6 luni...............................20 * 3 luni................................10 - ZIAR POLIT­IC COTIDIAN Administrația: Tip. H. Goldner, Iaşi — Telef.No.36» Sub direcţiunea unui comite!1 ANUNȚURI Kyw Un rând pag. I, 1 leu­­­m II, 50 bani Un număr vechi, 30 bani ANUL XIII. — No. 2956- Marți 10 Ianuarie 1917 Indîrjirea beligeranţilor De acolo unde se dau­ laptele cu tunuri, mitraliere, puşti şi baionete nu se vede aratîndu­­se la orizont vre­un sol cu ra­mura de maslic. Civilii, cari stau înapoia fron­tului, se arata­­ mai îndîrjiţi şi cu atît rofci Îndîrjiţi cu cit se ştiu mai la adăpost de gloanţe, şrapnele, cu ce au pus o mai mare distanţă Intre ei şi cei ce se bat. Şi ei sunt runi aprigi, mai se­veri, mai cruzi chiar de cît com­batanţii. Ziarele îralaeze ne-au poves­tit adese ori Cim pe front, fără înţelegere prealabilă, s’a stabi­lit camaradeia între soldaţii francezi şî germani. Intr'o localtate, al cărei nu­me ne scapă momentan, tranşe­ele germane flau la o distanţă de 100—150 metri de cele fran­ceze. O singură îîntănă era de la care se puta lua apă. La a­­cea îîntănă nlrgeau în acelaş timp şi francezii ca şi germanii să-şi procure pipa, iar din tran­şee din nici o parte nu se tră­gea asupra lor. Altă dată un epure se rătăce­şte tocmai p linia ce separa ce­le două rin­guri de tranşee. Sol­daţii francei îl împuşcă iar ju­mătate din viaţ o trimet ca­marazilor Li germani. Aceasta însă nu i-a împedicat ca a doua­­ toţi să-şi facă da­toria. Am accelarat mai sus despre străşnicia­­civililor, dar tre­­bue să fiți drepţi şi să recu­­noaştem că nu toţi sunt aşa de furioşi şi turbili. Despre rarea lor majoritate nu’am putea zice de­cît: sărmani civili! Un exenplu. Începutul anu­lui acesta , au făcut sub două frumoase­­ auspicii: rezistenţa noastră şi propunerile de pace. Cu oricine te întîlneai pe stra­dă, primu cuvînt cu care te întîmpina ta : „de ar da Dum­nezeu să fi pace la Toţi, dar aproape toţi îţi spu­neau cu o satisfacţie emoţio­nantă : „nu mai plecăm“. La cei opt slabi de înger ver­deai o pictură la geana ochiu­lui, iar cei mai tari îşi strîn­­geau mînaj cu efuziune, zicîn­­du -şi vorbele de mai sus. Dar visul acesta, ca toate vi­surile nu ţinu mult, şi astăzi a­­bia după şapte zile îngrijorarea şi neliniştea au revenit. Propunerile unora pentru pa­ce ca şi răspunsurile celorlalţi au fost de aşa natură, că nici într’o zare depărtată nu ne a permis să întrevedem mişcarea generoasă pe care omenirea să­tulă de atîta vîrsare de singe, distrugere de averi şi prăpăd, o doria Şi de ce ? Pentru că trebue să o recu­noaştem că în acest crîncen războiu european pe lingă fon­dul real şi drept pentru care el a fost dezlănţuit s’a adăogat şi o im­portantă doză de ambiţie. Am ajuns la un punct unde nu mai ştim care dintre acestea două : dreptatea popoarelor ori ambiţia cîtorva predomină ?! De­şi nu suntem în secretele celor puţini, dar mari, noi mul­ţime,­ judecăm cu bunul nostru simţ că dacă chestiunea ar fi redu­să numai la ceia ce consti­­tue dreptul fiecărei naţiuni de trăi, de a se manifesta liber şi potrivit importanţei sale ca ci­nă opulaţiunii, ca civilizaţie şi cult­ura, problema pe care în­cearcă s’o rezolve sabia, s ar fi apropiat mult de tot de dezle­gare. Germanii sunt trufaşi. O ştie lumea. De altfel nici ei nu s’au dat îndărăt de a arăta ce vor. Gustave le Bon în cartea sa „Ermeignements Psychologiques de la Guerre européenne“ aduce în sprijinul acestei teze dovezi irefutabile din pana celor mai autorizaţi intelectuali germani. Nici ei însă suntem siguri nu s au gîndit la asprimea cu care se poartă acum războiul nici la durata lui. Avem credinţa că chiar cei mai îndărătnici din ei, au lă­­sat o mai dămol. In faţa groaznicului măcel dintre statele cele mai civilizate toţi au înărmurit. De unde înainte nu se auzia în fiecare zi de cit omoruri şi cruzimi săvîrşîte de triburile de prin Africa, astăzi acestea stau aiurite, căci de sigur vestea de cele ce întîntîmplă în Europa a ajuns şi la dînş­i. Nu se mai aude nimica despre ei. Căci ce se mai zică ei săr­manii cînd aud cum cad pe cîmpurile de batae europene zeci şi sute de mii ! Ordin circular Ho. 33 din 18 Decembrie 1910 Returv ca operaţiunile consiliilor de Recrutare pentru recrutarea claselor 1919 și 1920 (Urmare) IX Dispense Dispense ca susţinători de familie nu se acordă sub nici un cuvînt, a­­mînări pentru continuarea de studii de asemenea. X Dispense condiţionale Se vor menţine dispensele condiţio­nale acordate pina la recrutarea con­tingentului 1918 inclusiv , bine­înţeles celor cari împlinesc condiţiunile art. 104—115 inclusiv, din regulamentul legei de recrutare. Tinerilor din clasa 1919 şi 1920, nu li se vor acorda dispense, întru­cit Seminarele şi Facultăţile de Teologie actualmente nu mai ţin cursuri. Totuşi dacă se găsesc tineri ai cla­sei 1919 şi 1920 care au devenit hagi imami, hatipi, rabini, înainte­­[de înce­perea consiliului de recrutare actual se vor acorda dispense condiţionate dacă vor prezenta actele prevăzute de art. III din regulamentul legii de recru­tare. Consiliile vor mai avea în vedere pa­ragraful X din ordinul circular No. 55 din 15 Decembrie 1915, punctele 1, 2 și 3. (Va urma) Concediile militare.—In ordinul a­­fişat zilele din urmă privitor la ofiţeri se zice că se­ vor revoca telegrafic toate permisiile acordate. Ne permitem a a­­trage atenţiunea înaltului comandament asupra următoarelor: Sunt ofiţeri, cari de la începutul răz­boiului stau zi şi noapte pe front. Ei au luat parte la zeci de acţiuni, iar unii dintre ei au fost uşor răniţi aşa că nu a fost nevoie să să fie internaţi în spitale. Pe lîngă asta ei au fost şi concen­traţi cu mult înainte de începerea ac­­ţiunei militare, aşa că, cu una cu alta, ei au stat departe de familiile lor 7-8 luni, dacă nu şi mai mult. N’ar fi drept ca acestor ofiţeri să Ii se dea voe a-şi vedea familiile acordtndu-li­­se permisiuni de cîte-va zile, iar cele a­­cordate să nu se revoace? K, ‘'»'finnem acestea celor în drept, în t­ cdin­ţa că asept&ie ms •­* lui B Rotaţiune.—Este ştiut că mai mulţi deputaţi au cerut in sesiunea din urmă a Camerei ca să se aplice rotaţiunea in armată. Dl. Ministru de război n’a dat alt răspuns de cît că ea nu s’a putut apli­ca din cauză că acţiunea noastră a fost continuă şi fără răgaz, aşa că n’a fost posibil a se pune In practică această măsură. Din acest răspuns rezultă însă că D sa nu e contra acestui sistem. Credem că e timpul venit, şi acum cînd oştirile noastre u­rmează a se reface, principiul acesta ar trebui pus In prac­tică. E bine, socotim noi, ca cei ce au stat luni de zile pe front să fie schimbaţi cu alţii cari n’au mirosit încă praful de puşcă mai de aproape. Dl. deputat Moldovanu a spus în Ca­meră că nicăeri nu s’a încuibat hattr- Ikul met tare ca In armată. Noi avem multă încredere în tăria de caracter a d-lul General Presau şi nu ne îndoim că nepotîzmul şl favoritizmai vor fi cu desăvîrşire îndepărtate cu oca­­zianea refacerii armatei noastre. Ne unim şi noi cu deputaţii care au cerut rotaţiunea şi credem că se va ţinea samă de aceasta. „ Stribătă, un schimb de cuvinte a avut loc între d-nii profesori Jenică Cons-­antinescu, de la actul militar şi naţio­nal şi Panaitescu de la normală. Au fost constituiţi martori, care întru­­nindu-se ori şi astăzi urmează a clarifi­ca situaţiunea de onoare. 33 La 13 Ianuarie fiind aniversarea morţei scumpului şi neuitatului fost di­rector al „Opiniei*, Spiru Prasin, se va oficia la cimitirul „Eternitatea** un pa­rastas Ic­­u pomenirea-i, după 13 ani de neuitare. Foştii prieteni şi literaţi, sunt invitaţi a participa. Mormîntul se află în faţa capelei,a­­proape de al duiosului său amic poetul D. Anghel.­­ Cu începere de astă­zi a fost des­chisă cantina din curtea bisericei Băr­boi, pusă sub conducerea d lui Teodor Berescu şi a d-nei Alice Berescu. Cantina e înfiinţată din fondurile comitetului regional. Prizonierii Romîni (trupă) aflaţi în Au­stro Ungaria după corespondenţa trimisă de ei în ţară familiilor şi cu­noscuţilor. LISTA No. 8 Lagărul de prizonieri Ostffyassongfa (Urmare) Tăruşi Gheorghe, caporal, regimentul 2 infanterie. Scărlătescu Ion, sergent, regimentul 42 infanterie. Răguşitu Ion, soldat, regimentul 42 infanterie. Dănicel C. Ion, soldat, regimentul 42 infanterie. Albu Vasile, soldat, regimentul 48 in­fanterie. Tomn Dumitru, caporal, regimentul 1 infanterie. Ghinea Toader, soldat, regimentul 1 grăniceri. Pingulescu NI, caporal, regimentul 2 infanterie. Ornea Paraschiv, soldat, regimentul 2 grăniceri. Cotoran Ion, soldat, regimentul 1 gră­niceri. Copila Ion, soldat, regimentul 2 in­fanterie. Cara­vale Nicolae, soldat, regimentul 47 infanterie. Stan Costea, soldat, regimentul 48 in­fanterie. Zaharia Tănase, soldat, regimentul 48 infanterie.­­ Nica Haralambie, caporal, regimentul 48 infanterie.­­ Guţilă Ștefan, soldat, regimentul 1,8 infanterie. Pristopeanu Const., soldat, regimentul Tănase I. Badea, soldat, regimentul 44 infanterie. Bratos în Spiridon, soldat, regimentul 48 infanterie. Vecsier Aizic, soldat, regimentul 12 infanterie. Mârzea Stoica, soldat, regimentul 72 infanterie. Avramescu Ioan, soldat, regimentul 48 Infanterie. Bogea Ion, caporal, regimentul 41 in­fanterie. Alba Ion, soldat, regimentul 48 in­fanterie. Grigore Hie Gh, soldat, regimentul 1 grăniceri. Curtea Gh., soldat, regimentul 2 in­fanterie. Casapu I. Manun­, soldat, regimentul 42 infanterie. Bâlțata N., soldat, regimentul 42 in­fanterie. Bratu N., soldat, regimentul 2 in­fanterie. Bălan Ion, soldat, regimentul 48 in­fanterie. Stan lordache, sergent, regimentul 47 infanterie. Daia Ion, soldat, regimentul 18 in­fanterie. Sten Dumitru, soldat, regimentul 68 infanterie. Marcu Nicolae, soldat, regimentul 1 infanterie. Marin Vasile, soldat regimentul 5 vâ­nători. A. Petroaiei Ion, caporal regimentul­­ 1 grăniceri. Serdin Tănase, soldat, regimentul 48 infanterie. Crăciunescu Tr., caporal, regimentul 48 infanterie. (va urma). S. M. S. Regele a dat următorul ordin de zi: Acum trei luni am aşezat divizia XV la hotare pe culmile Carpaţilor ca să păzească pămîntul Patriei, spre a nu fi călcat de duşmani. Spre adînca mea mulţumire a­­cftestă streetS­u­rS­ripp cu toate atacurile furioase ale i­­namicului. Onoare diviziei XV. ES Prin ordin de zi special al M. S. Regelui se laudă Divizia 15 pentru vi­tejia cu care apăra pămîntul Patriei. S’au distins, după cum ni se spune Regimentele 13 şi 53, cum şi Regimen­tele 25 şi 65, cari au fost şi decorate cu ordinul Mihai Viteazul. O menţiune specială s’a făcut viteji­lor cari compun Batalionul II din Re­gimentul 13. “ Onoare lor! 63 La şcoala din Miroslava a fost înfiinţată prima colonie de 80 de re­fugiaţi sub conducerea învăţătorului Marius Diaconescu. Noi colonii vor fi înfiinţate la şcolile din Ciurea şi Dumbrava Ciurea. S3 Stareţul Meletie a Babei, dela mă­năstirea Neamţ, a fost scos din admi­­nistraţiunea spitalului No. 32 din acea mînăstire. S3 Cererile de eliberare de permise pentru transporturile de vin se primesc numai Marţia şi Joia între orele 4­6 la prefectura judeţului, iar autorizaţiu­­nile se vor elibera Sîmbâtă la aceleaşi ore. ■*. 31 Pe ziua de 5 Ianuarie s’a făcut următoarea mişcare în personalul di­­recţiunei generale a vămilor : — D. Ştefan Constantinescu impie­gat definitiv din vama Burdujeni s’a permutat în interes de serviciu la vama Iaşi. — D. Alex. Stefanovici, agent va­mal a fost numit pe ziua de 5 ianuarie la vama Iaşi, în locul d-lui loan Ada­­mescu neprezentat la post.­­ D. Const. Teodorescu impiegat la biroul de expediţie a fost trecut în in­teres de serviciu, la vama Bezdujeni în locul d lui Ştefan Constantinescu. 12 Un tren sanitar cu răniţi a pâră­sit ori localitatea prad­ad în tiusia Pe lîngă surorile de caritate și me­dicii respectivi, comitetul regional sa­nitar a angajat și un translator cu 200 lei lunar. 88 Un nou caz de variolă, vărsat de vînt s’a declarat ori în institutul co­piilor mobilizaţilor. gg D. Vărlănescu, agent sanitar tra­­nocula în cursul acestei săptămini cu ser antiholeric, personalul didactic şi pe elevii şcoalei de la institutul Regina Maria şi cantina din strada Albă—con­form cererei direcţiunei şcoalei. *55 Simbătă fiind ziua onomastică a d-lui dr. Ioan Simionescu, secretarul general al ministerului de instrucţiune cercul didactic în numele profesori­lor aflători în localitate au transmis urări de fericire energicului şi iubitu­lui lor şef erarhic. US M. S. Regina Maria a vizitat pe­rm­iţii din spitalul de sub conducerea d-lui profesor francez dr. Sorel, de la institutul Notre Dame de Sion. 31 Eri la orele 1 jum. a avut loc în­trunirea comitetului societăţii naţionale a doamnelor române, sub preşedinţia Principesei Olga Sturdza. S­f. Gregore Tăuşeanu directorul casei de credit şi ajutor a corpului di­dactic a procedat la distribuirea aju­toarelor cerute de membrii casei, eva­cuaţi. Suma alocată acestui scop a fost de 30 000 lei şi a fost complect distribuită ca ajutor. Şi Conform ordinului I. P. S. S. mi­­tropolitul Moldovei, Vineri la orele 6 sări se va oficia în toate bisericiile ortodoxe o slujbă de vecernie pentru­ a­­jutorarea trupelor aliate ce luptă pe fronturile Romîniei.­­ In un­ tren militar sosit eri în lo­calitate au murit de frig doi soldaţi. In buzunarul unuia din ei s’a găsit suma de 17 mii lei. Şi Dela spitalul 266 au plecat eri în Rusia 41 de gol­daţi răniţi şi 5 domni ofiţeri. Cu începere de astăzi această ad­mirabilă instituţiune a principesei Ma­ria Moruzi şi direcţia d­nei colonel Maria Gavrilescu va trece sub condu­cerea medicilor misiune­ franceze. gg Persoanele cari au luat bani pe obiecte preţioase de la Casa de Scont şi împrumut din Iaşi sînt rugate din partea Casieriei băncii a se grăbi cu scoaterea obiectelor preţioase amane­tate în cel mai scurt timp, spre a nu U ait'.lu vooa din cauza îm­prejurărilor grele să Ie vînză prin licitaţie. S3 întregi Hotelul Continental a fost închiriat pentru Cartierul general rusesc, al D. Tufescu Ştefan, poliţa! clasa I al oraşului Balcic, este detaşat cu servi­ciul în poliţia oraşului Roman. S3 D. Spireanu D. Nicolae, no’îţai cl.‘ 1 al oraşului Silistra, se detaşează cu serviciul pe lingă poliţia oraşului Vadai. S3 D. Cristescu Florian, poliţai clasa 1 al oraşului Brăila este detaşat cu ser­viciul la poliţia oraşului Huşi. ⣠In conformitate cu art. .35 din re­gulamentul legii asupra Înaintărilor în arm­tă, se face cunoscut tuturor corpu­rilor şi serviciilor că, la Marele Cartier General va funcţiona o comisiune per­manentă pentru examinarea ofiţerilor fie din administraţie, fii combatanţi, cari vor fi propuşi a fi trecuţi în corpul ofi­ţerilor de intendenţă cu gradul de in­­tendant-căpitan. Programul după care vor fi chestio­naţi, va fi acel provăzut de sus menţi­­onatul articol. In consecinţă, toate propunerile făcute în acest sens vor fi trimise ierarhic Ma­relui Cartier General, secţia III nijutan­­tură.­­ Se aduce la cunoştinţe generală că, în confor­mitate cu organizarea au­­routaticei române, aprobată de Marele Cartier General, toate formaţiunile de aerostaţie care până la 1 ianuarie 1917 făceau parte din batalionul de specii lăţi, cu nr... pere de la această dată vor face parte din corpul de aerostaţie, care depinde ca comandament de direcţiunea aeronauticei de la Marele Cartier General. Reşedinţa corpului de aerostaţie este la Iaşi. Pierdut un cufor la gara Chitila în care se a­­îlau pe lîngă alte carae-e cu diverse sumi înscrise în ele și un carnet emis de Banca Comerţului din Craiova avînd înscrisă în el suma de lei 2660 Apoi nuuă reeipise de aceieaşi faăuei, una in valoare de lei 1000—și a doua în va­loare de Lei 2000 toate pe numde sub­semnatului. Rog pe oricine la va găsi cufărul sau efectele arătate aci să mi ţie înapoeze şi va primi o bună recompensă. In acelaş timp înştiinţez şi onor Di­recţiunea Băncei Comerţului din Craio­va de pierderea acestor ecrnete şi re­­cipise pentru a avea grept ca să mi se elibereze dudlicate. Ploionier MajorC. Mojigoseji, Iași str. Oancea 80

Next