Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)
1917-01-10 / nr. 2956
BARI ABONAMENTE. Un an...............................35 lei 6 luni...............................20 * 3 luni................................10 - ZIAR POLITIC COTIDIAN Administrația: Tip. H. Goldner, Iaşi — Telef.No.36» Sub direcţiunea unui comite!1 ANUNȚURI Kyw Un rând pag. I, 1 leum II, 50 bani Un număr vechi, 30 bani ANUL XIII. — No. 2956- Marți 10 Ianuarie 1917 Indîrjirea beligeranţilor De acolo unde se dau laptele cu tunuri, mitraliere, puşti şi baionete nu se vede aratînduse la orizont vreun sol cu ramura de maslic. Civilii, cari stau înapoia frontului, se arata mai îndîrjiţi şi cu atît rofci Îndîrjiţi cu cit se ştiu mai la adăpost de gloanţe, şrapnele, cu ce au pus o mai mare distanţă Intre ei şi cei ce se bat. Şi ei sunt runi aprigi, mai severi, mai cruzi chiar de cît combatanţii. Ziarele îralaeze ne-au povestit adese ori Cim pe front, fără înţelegere prealabilă, s’a stabilit camaradeia între soldaţii francezi şî germani. Intr'o localtate, al cărei nume ne scapă momentan, tranşeele germane flau la o distanţă de 100—150 metri de cele franceze. O singură îîntănă era de la care se puta lua apă. La acea îîntănă nlrgeau în acelaş timp şi francezii ca şi germanii să-şi procure pipa, iar din tranşee din nici o parte nu se trăgea asupra lor. Altă dată un epure se rătăceşte tocmai p linia ce separa cele două ringuri de tranşee. Soldaţii francei îl împuşcă iar jumătate din viaţ o trimet camarazilor Li germani. Aceasta însă nu i-a împedicat ca a doua toţi să-şi facă datoria. Am accelarat mai sus despre străşniciacivililor, dar trebue să fiți drepţi şi să recunoaştem că nu toţi sunt aşa de furioşi şi turbili. Despre rarea lor majoritate nu’am putea zice decît: sărmani civili! Un exenplu. Începutul anului acesta , au făcut sub două frumoase auspicii: rezistenţa noastră şi propunerile de pace. Cu oricine te întîlneai pe stradă, primu cuvînt cu care te întîmpina ta : „de ar da Dumnezeu să fi pace la Toţi, dar aproape toţi îţi spuneau cu o satisfacţie emoţionantă : „nu mai plecăm“. La cei opt slabi de înger verdeai o pictură la geana ochiului, iar cei mai tari îşi strîngeau mînaj cu efuziune, zicîndu -şi vorbele de mai sus. Dar visul acesta, ca toate visurile nu ţinu mult, şi astăzi abia după şapte zile îngrijorarea şi neliniştea au revenit. Propunerile unora pentru pace ca şi răspunsurile celorlalţi au fost de aşa natură, că nici într’o zare depărtată nu ne a permis să întrevedem mişcarea generoasă pe care omenirea sătulă de atîta vîrsare de singe, distrugere de averi şi prăpăd, o doria Şi de ce ? Pentru că trebue să o recunoaştem că în acest crîncen războiu european pe lingă fondul real şi drept pentru care el a fost dezlănţuit s’a adăogat şi o importantă doză de ambiţie. Am ajuns la un punct unde nu mai ştim care dintre acestea două : dreptatea popoarelor ori ambiţia cîtorva predomină ?! Deşi nu suntem în secretele celor puţini, dar mari, noi mulţime, judecăm cu bunul nostru simţ că dacă chestiunea ar fi redusă numai la ceia ce constitue dreptul fiecărei naţiuni de trăi, de a se manifesta liber şi potrivit importanţei sale ca cină opulaţiunii, ca civilizaţie şi cultura, problema pe care încearcă s’o rezolve sabia, s ar fi apropiat mult de tot de dezlegare. Germanii sunt trufaşi. O ştie lumea. De altfel nici ei nu s’au dat îndărăt de a arăta ce vor. Gustave le Bon în cartea sa „Ermeignements Psychologiques de la Guerre européenne“ aduce în sprijinul acestei teze dovezi irefutabile din pana celor mai autorizaţi intelectuali germani. Nici ei însă suntem siguri nu s au gîndit la asprimea cu care se poartă acum războiul nici la durata lui. Avem credinţa că chiar cei mai îndărătnici din ei, au lăsat o mai dămol. In faţa groaznicului măcel dintre statele cele mai civilizate toţi au înărmurit. De unde înainte nu se auzia în fiecare zi de cit omoruri şi cruzimi săvîrşîte de triburile de prin Africa, astăzi acestea stau aiurite, căci de sigur vestea de cele ce întîntîmplă în Europa a ajuns şi la dînşi. Nu se mai aude nimica despre ei. Căci ce se mai zică ei sărmanii cînd aud cum cad pe cîmpurile de batae europene zeci şi sute de mii ! Ordin circular Ho. 33 din 18 Decembrie 1910 Returv ca operaţiunile consiliilor de Recrutare pentru recrutarea claselor 1919 și 1920 (Urmare) IX Dispense Dispense ca susţinători de familie nu se acordă sub nici un cuvînt, amînări pentru continuarea de studii de asemenea. X Dispense condiţionale Se vor menţine dispensele condiţionale acordate pina la recrutarea contingentului 1918 inclusiv , bineînţeles celor cari împlinesc condiţiunile art. 104—115 inclusiv, din regulamentul legei de recrutare. Tinerilor din clasa 1919 şi 1920, nu li se vor acorda dispense, întrucit Seminarele şi Facultăţile de Teologie actualmente nu mai ţin cursuri. Totuşi dacă se găsesc tineri ai clasei 1919 şi 1920 care au devenit hagi imami, hatipi, rabini, înainte[de începerea consiliului de recrutare actual se vor acorda dispense condiţionate dacă vor prezenta actele prevăzute de art. III din regulamentul legii de recrutare. Consiliile vor mai avea în vedere paragraful X din ordinul circular No. 55 din 15 Decembrie 1915, punctele 1, 2 și 3. (Va urma) Concediile militare.—In ordinul afişat zilele din urmă privitor la ofiţeri se zice că se vor revoca telegrafic toate permisiile acordate. Ne permitem a atrage atenţiunea înaltului comandament asupra următoarelor: Sunt ofiţeri, cari de la începutul războiului stau zi şi noapte pe front. Ei au luat parte la zeci de acţiuni, iar unii dintre ei au fost uşor răniţi aşa că nu a fost nevoie să să fie internaţi în spitale. Pe lîngă asta ei au fost şi concentraţi cu mult înainte de începerea acţiunei militare, aşa că, cu una cu alta, ei au stat departe de familiile lor 7-8 luni, dacă nu şi mai mult. N’ar fi drept ca acestor ofiţeri să Ii se dea voe a-şi vedea familiile acordtndu-lise permisiuni de cîte-va zile, iar cele acordate să nu se revoace? K, ‘'»'finnem acestea celor în drept, în t cdinţa că asept&ie ms •* lui B Rotaţiune.—Este ştiut că mai mulţi deputaţi au cerut in sesiunea din urmă a Camerei ca să se aplice rotaţiunea in armată. Dl. Ministru de război n’a dat alt răspuns de cît că ea nu s’a putut aplica din cauză că acţiunea noastră a fost continuă şi fără răgaz, aşa că n’a fost posibil a se pune In practică această măsură. Din acest răspuns rezultă însă că D sa nu e contra acestui sistem. Credem că e timpul venit, şi acum cînd oştirile noastre urmează a se reface, principiul acesta ar trebui pus In practică. E bine, socotim noi, ca cei ce au stat luni de zile pe front să fie schimbaţi cu alţii cari n’au mirosit încă praful de puşcă mai de aproape. Dl. deputat Moldovanu a spus în Cameră că nicăeri nu s’a încuibat hattr- Ikul met tare ca In armată. Noi avem multă încredere în tăria de caracter a d-lul General Presau şi nu ne îndoim că nepotîzmul şl favoritizmai vor fi cu desăvîrşire îndepărtate cu ocazianea refacerii armatei noastre. Ne unim şi noi cu deputaţii care au cerut rotaţiunea şi credem că se va ţinea samă de aceasta. „ Stribătă, un schimb de cuvinte a avut loc între d-nii profesori Jenică Cons-antinescu, de la actul militar şi naţional şi Panaitescu de la normală. Au fost constituiţi martori, care întrunindu-se ori şi astăzi urmează a clarifica situaţiunea de onoare. 33 La 13 Ianuarie fiind aniversarea morţei scumpului şi neuitatului fost director al „Opiniei*, Spiru Prasin, se va oficia la cimitirul „Eternitatea** un parastas Icu pomenirea-i, după 13 ani de neuitare. Foştii prieteni şi literaţi, sunt invitaţi a participa. Mormîntul se află în faţa capelei,aproape de al duiosului său amic poetul D. Anghel. Cu începere de astăzi a fost deschisă cantina din curtea bisericei Bărboi, pusă sub conducerea d lui Teodor Berescu şi a d-nei Alice Berescu. Cantina e înfiinţată din fondurile comitetului regional. Prizonierii Romîni (trupă) aflaţi în Austro Ungaria după corespondenţa trimisă de ei în ţară familiilor şi cunoscuţilor. LISTA No. 8 Lagărul de prizonieri Ostffyassongfa (Urmare) Tăruşi Gheorghe, caporal, regimentul 2 infanterie. Scărlătescu Ion, sergent, regimentul 42 infanterie. Răguşitu Ion, soldat, regimentul 42 infanterie. Dănicel C. Ion, soldat, regimentul 42 infanterie. Albu Vasile, soldat, regimentul 48 infanterie. Tomn Dumitru, caporal, regimentul 1 infanterie. Ghinea Toader, soldat, regimentul 1 grăniceri. Pingulescu NI, caporal, regimentul 2 infanterie. Ornea Paraschiv, soldat, regimentul 2 grăniceri. Cotoran Ion, soldat, regimentul 1 grăniceri. Copila Ion, soldat, regimentul 2 infanterie. Caravale Nicolae, soldat, regimentul 47 infanterie. Stan Costea, soldat, regimentul 48 infanterie. Zaharia Tănase, soldat, regimentul 48 infanterie. Nica Haralambie, caporal, regimentul 48 infanterie. Guţilă Ștefan, soldat, regimentul 1,8 infanterie. Pristopeanu Const., soldat, regimentul Tănase I. Badea, soldat, regimentul 44 infanterie. Bratos în Spiridon, soldat, regimentul 48 infanterie. Vecsier Aizic, soldat, regimentul 12 infanterie. Mârzea Stoica, soldat, regimentul 72 infanterie. Avramescu Ioan, soldat, regimentul 48 Infanterie. Bogea Ion, caporal, regimentul 41 infanterie. Alba Ion, soldat, regimentul 48 infanterie. Grigore Hie Gh, soldat, regimentul 1 grăniceri. Curtea Gh., soldat, regimentul 2 infanterie. Casapu I. Manun, soldat, regimentul 42 infanterie. Bâlțata N., soldat, regimentul 42 infanterie. Bratu N., soldat, regimentul 2 infanterie. Bălan Ion, soldat, regimentul 48 infanterie. Stan lordache, sergent, regimentul 47 infanterie. Daia Ion, soldat, regimentul 18 infanterie. Sten Dumitru, soldat, regimentul 68 infanterie. Marcu Nicolae, soldat, regimentul 1 infanterie. Marin Vasile, soldat regimentul 5 vânători. A. Petroaiei Ion, caporal regimentul 1 grăniceri. Serdin Tănase, soldat, regimentul 48 infanterie. Crăciunescu Tr., caporal, regimentul 48 infanterie. (va urma). S. M. S. Regele a dat următorul ordin de zi: Acum trei luni am aşezat divizia XV la hotare pe culmile Carpaţilor ca să păzească pămîntul Patriei, spre a nu fi călcat de duşmani. Spre adînca mea mulţumire acftestă streetSurSripp cu toate atacurile furioase ale inamicului. Onoare diviziei XV. ES Prin ordin de zi special al M. S. Regelui se laudă Divizia 15 pentru vitejia cu care apăra pămîntul Patriei. S’au distins, după cum ni se spune Regimentele 13 şi 53, cum şi Regimentele 25 şi 65, cari au fost şi decorate cu ordinul Mihai Viteazul. O menţiune specială s’a făcut vitejilor cari compun Batalionul II din Regimentul 13. “ Onoare lor! 63 La şcoala din Miroslava a fost înfiinţată prima colonie de 80 de refugiaţi sub conducerea învăţătorului Marius Diaconescu. Noi colonii vor fi înfiinţate la şcolile din Ciurea şi Dumbrava Ciurea. S3 Stareţul Meletie a Babei, dela mănăstirea Neamţ, a fost scos din administraţiunea spitalului No. 32 din acea mînăstire. S3 Cererile de eliberare de permise pentru transporturile de vin se primesc numai Marţia şi Joia între orele 46 la prefectura judeţului, iar autorizaţiunile se vor elibera Sîmbâtă la aceleaşi ore. ■*. 31 Pe ziua de 5 Ianuarie s’a făcut următoarea mişcare în personalul direcţiunei generale a vămilor : — D. Ştefan Constantinescu impiegat definitiv din vama Burdujeni s’a permutat în interes de serviciu la vama Iaşi. — D. Alex. Stefanovici, agent vamal a fost numit pe ziua de 5 ianuarie la vama Iaşi, în locul d-lui loan Adamescu neprezentat la post. D. Const. Teodorescu impiegat la biroul de expediţie a fost trecut în interes de serviciu, la vama Bezdujeni în locul d lui Ştefan Constantinescu. 12 Un tren sanitar cu răniţi a pârăsit ori localitatea pradad în tiusia Pe lîngă surorile de caritate și medicii respectivi, comitetul regional sanitar a angajat și un translator cu 200 lei lunar. 88 Un nou caz de variolă, vărsat de vînt s’a declarat ori în institutul copiilor mobilizaţilor. gg D. Vărlănescu, agent sanitar tranocula în cursul acestei săptămini cu ser antiholeric, personalul didactic şi pe elevii şcoalei de la institutul Regina Maria şi cantina din strada Albă—conform cererei direcţiunei şcoalei. *55 Simbătă fiind ziua onomastică a d-lui dr. Ioan Simionescu, secretarul general al ministerului de instrucţiune cercul didactic în numele profesorilor aflători în localitate au transmis urări de fericire energicului şi iubitului lor şef erarhic. US M. S. Regina Maria a vizitat permiţii din spitalul de sub conducerea d-lui profesor francez dr. Sorel, de la institutul Notre Dame de Sion. 31 Eri la orele 1 jum. a avut loc întrunirea comitetului societăţii naţionale a doamnelor române, sub preşedinţia Principesei Olga Sturdza. Sf. Gregore Tăuşeanu directorul casei de credit şi ajutor a corpului didactic a procedat la distribuirea ajutoarelor cerute de membrii casei, evacuaţi. Suma alocată acestui scop a fost de 30 000 lei şi a fost complect distribuită ca ajutor. Şi Conform ordinului I. P. S. S. mitropolitul Moldovei, Vineri la orele 6 sări se va oficia în toate bisericiile ortodoxe o slujbă de vecernie pentru ajutorarea trupelor aliate ce luptă pe fronturile Romîniei. In un tren militar sosit eri în localitate au murit de frig doi soldaţi. In buzunarul unuia din ei s’a găsit suma de 17 mii lei. Şi Dela spitalul 266 au plecat eri în Rusia 41 de goldaţi răniţi şi 5 domni ofiţeri. Cu începere de astăzi această admirabilă instituţiune a principesei Maria Moruzi şi direcţia dnei colonel Maria Gavrilescu va trece sub conducerea medicilor misiune franceze. gg Persoanele cari au luat bani pe obiecte preţioase de la Casa de Scont şi împrumut din Iaşi sînt rugate din partea Casieriei băncii a se grăbi cu scoaterea obiectelor preţioase amanetate în cel mai scurt timp, spre a nu U ait'.lu vooa din cauza împrejurărilor grele să Ie vînză prin licitaţie. S3 întregi Hotelul Continental a fost închiriat pentru Cartierul general rusesc, al D. Tufescu Ştefan, poliţa! clasa I al oraşului Balcic, este detaşat cu serviciul în poliţia oraşului Roman. S3 D. Spireanu D. Nicolae, no’îţai cl.‘ 1 al oraşului Silistra, se detaşează cu serviciul pe lingă poliţia oraşului Vadai. S3 D. Cristescu Florian, poliţai clasa 1 al oraşului Brăila este detaşat cu serviciul la poliţia oraşului Huşi. ⣠In conformitate cu art. .35 din regulamentul legii asupra Înaintărilor în armtă, se face cunoscut tuturor corpurilor şi serviciilor că, la Marele Cartier General va funcţiona o comisiune permanentă pentru examinarea ofiţerilor fie din administraţie, fii combatanţi, cari vor fi propuşi a fi trecuţi în corpul ofiţerilor de intendenţă cu gradul de intendant-căpitan. Programul după care vor fi chestionaţi, va fi acel provăzut de sus menţionatul articol. In consecinţă, toate propunerile făcute în acest sens vor fi trimise ierarhic Marelui Cartier General, secţia III nijutantură. Se aduce la cunoştinţe generală că, în conformitate cu organizarea auroutaticei române, aprobată de Marele Cartier General, toate formaţiunile de aerostaţie care până la 1 ianuarie 1917 făceau parte din batalionul de specii lăţi, cu nr... pere de la această dată vor face parte din corpul de aerostaţie, care depinde ca comandament de direcţiunea aeronauticei de la Marele Cartier General. Reşedinţa corpului de aerostaţie este la Iaşi. Pierdut un cufor la gara Chitila în care se aîlau pe lîngă alte carae-e cu diverse sumi înscrise în ele și un carnet emis de Banca Comerţului din Craiova avînd înscrisă în el suma de lei 2660 Apoi nuuă reeipise de aceieaşi faăuei, una in valoare de lei 1000—și a doua în valoare de Lei 2000 toate pe numde subsemnatului. Rog pe oricine la va găsi cufărul sau efectele arătate aci să mi ţie înapoeze şi va primi o bună recompensă. In acelaş timp înştiinţez şi onor Direcţiunea Băncei Comerţului din Craiova de pierderea acestor ecrnete şi recipise pentru a avea grept ca să mi se elibereze dudlicate. Ploionier MajorC. Mojigoseji, Iași str. Oancea 80