Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)
1917-01-15 / nr. 2961
BANI ABONAMENTE Un an. 6 luni 3 luni •*««♦?! 35 lei 20 . jâSinStwp^otmK yMBBEfla jvsjiH uJ^Ä^Öir Ej^M@®DfiS^n8í5®' * HKSnnH SrflR ^MSyfeWtA SftSdH fiflSfsáílIf j&XBK xaiSffiä jMjSydjX WjKpfil RgmU TmTfi öß«S® jfâtte torSM *'■ ' ^:: • .ZIAR PAU.TJ.C COTIDIAN 1 Administrația: Tip. H. Goldner, Iaşi — Telef.No.86 Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII. — No. 296ΗDuminică 15 Ianuarie 1917 ANUNŢURI : Un rînd pag. I, 1 leu ti n n II, 50 bani Un număr vechiu 30 bani Tot despre durate războiului Dar dacă pe cale diplomatică nu se poate intrevedea cînd procesul acum în curs, va putea lua sîirșit, rămîn alte două căi, din a căror examen poate ar reuşi ceva mai Sigur privitor la această problemă. Una e calea armelor iar cealaltă a foametei. Amîndouă duc la acelaşi rezultat: înfrîngerea duşmanului şi încheerea păcii. Dacă pentru moment noi beligeranţii ne găsim s■ intr o stare de acalmie, este evident însă că ea nu va dura mult. Armatele se refac şi se întăresc atât de o parte cât şi de cealaltă şi e foarte probabil ca odată cu începutul primăverei să asistăm la o dezlănţuire de luptă, cum rar ne a fostlat să auzim. Germanii vor căuta să dea lovituri mortale. Pentru dînşii mai mult ca pentru oricare altul e chestiune de viaţă şi moarte. Orice întîrziere pentru ei va grăbi catastrofa finală. Dar şi aşa ne mărturisim convingerea, se vor izbi de un zid, pe care nu-1 vor putea trece. Lăsînd însă de o parte aceste consideraţiuni, rămîne sigur că luptele viitoare vor fi din cele mai crâncene. Şi se poate foarte bine, ca tocmai asprimeaaceasta a lor să ne aducă pacea cu o ora mai devreme. Insă ceia ce va veni cu mult în ajutor pentru grăbirea păcii, este spectrul ameninţător al foametei. Altă data, am aratat aici, după ziarele franceze, că Englejii, cei cari stau mai bine ca toţi beligeranţii, se gindesc serios să iea măsuri pentru a preveni lipsa de alimente. Francejii, ne spune o depeşă, au introdus cartelul pentru zahăr şi-l menţin cu toată rigoarea. Ziarele lor ne vestesc apoi, că e lipsa de lumină, de cărbuni. Alimentele au ajuns la preţuri exorbitante. Luminările s-au scumpit în proporţie de 200 la sută, din cauza insuficienţii electricităţii. Guvernul a numit o comisiune a alimentării şi un subsecretar de Stat, puteri aproape tot aşa de mari ca cele din Germania ale ministrului alimentării. Apoi cînd e vorba de Germania şi aliatele ei, chestiunea aceasta a ajuns într’o fază foarte acută. La Constantinopole ca şi în Sofia se produc mişcări populare provocate prin lipsa de alimente. Forţa publică, de astă dată forţa germană, reprimă cu energie asemenea tulburări. La Gratz mulţimea cere sporirea raţiei de hrană. In Berlin, Hamburg şi alte oraşe mari germane, în fiecare zi au loc dezordini provocate prin lipsa de alimente. Se vede că şi în această ordine de lucruri tot Germania ţine recordul. Pe cînd celelalte ţări au ajuns numai pînă la instituirea unor autorităţi, cari să se ocupe mai de aproape de problema aceasta a alimentaţiei, Germania a trecut pe aici şi de la ordine a ajuns la dezordine. Mai rău sfătuitor de cît foamea nici că se poate găsi. Şi iată de ce socotim noi că mai degrabă prin aceste două mijloace se va ajunge la încherea păcii. O naţiune înglăminzită nu mai poate lupta. S’a zis de atîtea ori că cel ce va putea rezista un sfert de oră mai mult, acela va îi victorios. Voinţa de a îmvinge uiuită cu acestea va duce desigur la rezultatul dorit. In bătălia de la Iser, germanii au perdut 150.000 oameni. „Dacă germaniii ar fi ţinut, scrie M. F. Notbtdale, un sfert de oră mai mult, poate treceau pretutindeni.“ Ce sont toujowrs Ies merries qui se font tuer Vestita diviziune a 15-a a cărei laudă numai e de făcut, stă sireaja neadormită de la Începutul războiului, şi nu cedează un pas vrăjmaşului. Ofiţerii n’au avut zi de sărbătoare, n’au avut o permisiune cît de mică. Singurii cari au putut revedea familiile au fost răniţii. Cei cari au avut şansa de a înfrunta vijelia gloanţelor fără a suferi ceva au trebuit să stea neclintiţi pe loc. Unii au cerut cîte un mic congediu insă li se aplică cu ceia mai naare străşnicie ultimul ordin al Marelui Cartier General : nici un cogediu. Sunt părinţi, sunt soţii, simt copii cari ne cer să ridicăm glasul şi să rugăm respectuos autorităţile superioare militare ca să îngădue şi acestor ofiţeri un mic concediu. Francezii au stabilit prin parlament un concediu de 21 zile pe1 am ofiţerilor şi trupei. Noi credem că s’ar putea, .-acorda acum după cinci luni o» neîntreruptă activitate cite un congerîsu de opt zile ofiţerilor noştri începînd cur cei cari nu s au bucurat pînă acum de acest avantaj. Apoi ar trebui să se aplice* /viaţianea intre ofiţeri. Aghiotanţii pe la regimente, pe la divizii, ofiţerii cu aprovizionarea, cu îmbrăcămintea şi cite altele ar putea fi şi de cei cari pînă acum au trăit numai cu bubuitul tunului. Să meargă şi ceilalţi să-şi facă datoria la front. încrederea noastră în d. Generali Presau e aşa de mare că sfătuim petoată lumea să aibă răbdare căci lucrurile se vor îndrepta. ...... 1 '1 tfc*'»ffilTi* - Flori pe mormîntul unui erou De acolo, departe, în clocotul infernului, unde tunul mugeşte, unde prăpădul de moarte se întinde cu uriaşe aripi ca să poată înprăştia mănunchiul luptătorilor, cari luptă cu toată vigoarea şi tinereţa, pentru apărarerea patriei noastre scumpe, contra duşmanului nostru secular, ne-a venit vestea dureroasă, că prietenul nostrui scump, Locotenentul Nicu Butnărescu, a căzut ucis de glonţul năprasnic al ticălosului duşman, tocmai cînd lupta în fruntea companiei sale în luptele jj crîncene, date in „ Valea Argeşului*. Vestea s’a răspîndit ca un trăsnet. Toţi cunoscuţii şi prietenii cari l’au iubit pe acest vrajnic luptător al idealului naţional au înmărmurit! Nimeni n’a crezut... Şi totuşi o scrisoare trimisă de acolo... ne-a deprins cu ideia că aşa este şi că aşa a fost sortită viaţa iubitului nostru concetăţean, să fie jertfită, aşa cum a predicat’o „că mai bine să moară în luptă cu tovarăşii lui scumpi şi dragi, decit să trăim îngenunchiaţi ...Şi s’a jertfit aşa cum se jertfesc adevăraţii eroi pe altarul patriei! Cine dintre ieşeni n’a cunoscut figura blîndă, dar energică a acestui suflet bun şi mare ? Cine din acei cari au trăit aproape de dinsul , a simţit mindria neamului, cind vorbea din sufletul său, despre pribegia dureroasă a fraţilor noştri de peste munţi ? Sau cine n’a trăit clipe neşterse, cînd pline de încredere şi nădejde, vorbea de vitejia fără nume, ce o va înfăptui, feciorii curcanilor de la 77 ? Cuvîntul lui, de aceia era ascultat ; fiindcă în graiul său dulce moldovenesc trăia vie şi neperitoare, scînteia dragostei de neam, dragostei sfintă de ţara şi de toată suflarea romînească, care păstrează în suflet nădejdea zilelor de glorie, cu care se vor mlndri toţi acei cari vor purcede după noî. Dacă pămîntul l a închis într’o chiliuţă de ţărina pentru totdeauna pe Nicu Butnărescu, prietenii lui nu II vor uita niciodată şi în întotdeauna îşi vor aduce aminte că în ascunzătoarea unui pumn de pămlnt el veghează... Ucidă duşmanul, încă multe suflete, încă multe energii şi pe mulţi credincioşi ai visului nostru, dar nu va putea ucide, credinţa nestrămutată a vitrjilor care luptă, pentru victoria de mîne şi pentru cari s’au jertfit eroii sărei, care nu mai sunt... Prietenii vor plînge, de umbra desnădejdei brăzdată pe faţa mamei lui, de groaza din sufletul tovareşei sale şi a copilului... dar viitorimea va proslăvii şi binecuvînta numele aceaui luptător idealist cari n’a precupeţit viaţa în faţa primejdiei. ...Şi acum : Pămtntuie ! dacă ai închis în ţiărîna ta, rece şi umedă, trupul cald şi tînăr al eroului Nicu Butrescu , fă minunea pămtntuie ! ca din jertfele atttor suflete mari cari zac sub aşternutul tău, să răsană visul acelora cari au murit şi s’aujertifit cu drag, pentru Înfăptuirea Kondaiei mari ! Şt. Vlădescu la 9 de-a INFORMAŢII şi u biet funcţionar având soţie şi copil mic, dar nici un pic de lemn, a eşit aproape de bariera Socola să vadă de nu poate găsi un car cu lemne. Din întâmplare veneaunii, pe care îi cumpără cu vreo 40 lei. Aproape de a ajunge, acasă însă, de domni ofiţeri i l-au lvcat, spunându-i că nu are drept să se plingă, pentrucă aşa e Ilgea. Când s’ar cere, am putea da numele funcţionarului plătit cu 150 Iei lunar care a suferit acest neajuns. SBD-l inginer ▼ Idrigin şeful uzinei de electricitate, a luat dispoziţiunea ca sub nici un cuvânt șă nu se mai permită funcţionarilor, sau particularilor, accesul în atelierele uzinei. " Prin decnt regal se autoriză Societatea ortodoxă naţională a femeilor române să primească sub beneficiu de inventar legatul lasat de către defuncta Zamfira Mihail Jora. SE Dr. Nicolae Şuţu, secretarei Consiliului de miniştri este autorizat a semna pentru preşedintele Consiliului de miniştri corespondenţa, a aproba cheltueli şi a semna mandatul de plată in limita creditelor acordate şi potrivit dispoziţiunilor legei contabilitâţei generale a statului. In „Monitorul Oficial“ de astăzi a apărut decretul prin care generalul de brigadă Georgescu Teodor „se trece pe ziua de 1 ianuarie cit., în poziţiune de retragere din oficii, conform alin. V de sub art. 21 din legea asupra înaintării în armată , apoi Decretul prin care 17 coloneii şi anume: Velicu Petre, Demetriade Scarlat, Popovici Dim., Conta Chiriac, Fotescu Petre, Cratero Al., Georgescu Cristoduro, Călinescu Nicolae, Solacolu Dim., Lupu Victor, Carataş Const., Coroiu Eduard, Herascu Teodor, Ghigortz Petre, Russo Cruţescu Emil, Ionescu Vasile şi Gorgos Andrei se trec pe ziua de 1 ianuarie crt., în poziţiune de retragere din oficiu conform alin. V de sub art. 21 din legea asupra Înaintărilor în armată. In rapoartele d-lui Vintilă Brătianu ministru de războia cătră M. S. Regele se zice că militarilor aci indicaţi n s’au luat, prin ordin al comandamentului de căpetenie, comanda unităţilor ce li se încredinţase fără a mai primi altă însărcinare in serviciul armatei mobilizate. Eeată lista complectă a răniţilor din accidentul de cale ferată de la Bârnova din 31 Decembrie 1916, la intrarea în staţia Ciurea. (Urmare) Spitalul 266. Alexandra Valeriu, student, Caludescu Nic, conductor tren, istrate Nic., Biavschi Mihail soldat rus, Mihailovici Moruz serg. rus regmentul 13 art., Avirrin Teodor, Halilov Zinovie serg. rus, Tripoliţiu Mihail din reg. 752 rus, Variam Vasile reg. 329 inf rus, d-na colonel Călinescu Ecaterina, d-na colonel Grecescu Oga, Pompiliu Râdoi, Stoica Mihail, Dobrescu C-tin învăţător, Săndulescu Alex., Caracaş Gh., Costin D, Mart Sava, Rusu D., Busuioc Radu, Barbu C-tin, Antonescu Gh., Bardeş D., Brânzei C., Bodolan Ioan, Cojocar Florea, Cerbu Nic., Graur Teodor, Vrabie Anton, Drăgănescu Alex. serg. 27 art., Jărcan Ion caporal Ploeşti, Şerban Ioan 65 inf., Casapu Herşeu 8 Vâlcea, Neacşu Petru, Popescu Toader, Cimpeala C-tin, Truşcă Matei, Popa G. Toma* Dobuleanu Alexandru şi Dumitru, Iancu Şulem Herşeu Huşi, Niculae Boeru refugiat din Buturugeni llfov, Stan D. Alexandru, Gheorghe C-tin, Duţescu Traian, Băişanu D. C., Dumitrescu Ioan elev liceu Câmpu-Lung, Grigoraş Ilie regrat 1619, Gheorghescu Pantelimon refug. elev din Bucureşti, lordache Hâncu, Galaction Teodor, Chipru Toader, Păun Ştefan, Popescul Ştefan, lonescu G, Popovici Gheorghe, 3 necunoscuţi, loanide Ştefan caporal 51 inf., Goran Aurel civil, Rusu Dobre soldat, Magdid D , Ecaman Toader, Dumitrescu R., Nicolae Capusnac C-tin 8 Vaslui, ispas Eftimie 32 fanterie, Iacovenciu Teodor ser. furier 30 inf. Beladora Enrico locotenent art., Nucă Gheorghe subloc. 63 inf., Leonida loan grefier armata 1, Roşea D. preot, Iacobana D. subloc. farmacist 73 infanterie, Titus Dimitriev sergent rus. 33 Administraţia Comunală de comun acord cu autorităţile militare au hotarât, că începător de la 20 Ianuarie, să fie desărcinată de a mai alimenta spitalele de răniţi cu lemnele necesare, rămânând că ministerul de Răsboi sa facă acest lucru. »13 ori la ore la 5 p. m. a avut Ioc la Primărie, consfătuirea comitetului regional sanitar al oraşului, sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitul Pimen. Au luat parte d-nii P. Flntîntru prefect al judeţului, G. Toma Prim ajutor de primar, dnii Constantinescu, P. Fior medicul şef al oraşului Colonel Boboc comandantul Pieţei, Moţă» administratorul general al spitalelor de rîniţi, Cristofor, Părintele Savin, rectorul Seminarului, Prinţ . Brâncoveanu, Const. Muşătescu, Zaharia, C. Andriescu, Mitru directorul şoalei Normale Vasile Lupu şi Ştefanescu. La ordinea zilei fiind aprovizionarea cu lemnele necesare spitaielor de rîniţi d. Toma a dat asigurări comitetului regional sanitar că a luat toate dispoziţiunile ca spitalele să nu mai sufere, din cauza aceasta, la a doua parte d-sa a spus, că în ceea ce priveşte aprovizionarea spitalelor de răniţi, cu o cantitate suficientă de pline , a luat măsuri, că o parte din brutari, au fost însărcinaţi special să fabrice pline numai pentru spele. Şedinţa s-a ridicat la ora 7 sara. S3 Încă unul care a căzut ucis de glonţul năpraznic al duşmanului este şi iubitul nostru prieten Locotenentul Nicu Butnărescu din infanterie. Eroul nostru a luptat in Valea Argeşului şi a căzut în fruntea companiei sale, în clipa cind înainta înspre inamic. Ieșenii care au dat atitea jertfe pentru apărarea patriei noastre vor fi pururea recunoscători acestui suflet plin de curaj, care s’a jertfit pentru idealul tuturor Romînilor. Locot. Nicu Butnărescu, a fost unul din cei mai buni funcţonari ai Casei Situ Spiridon, iar in ultimul timp a fost şeful Contabil a Băncei Botoşanilor. 33 Seziunea Curţei cu juri, se deschide Luni 16 Ianuarie în localul Tribunalului Secţia 11-a. 33 Alaltăeri la ora 3 p. ro. au fost convocaţi la Primărie toţi brutarii din localitate de cătră dl. C. Tona Prim ajutor de Primar. D sa a hotaâtsă se dea în fiecare zi, cite 15 căci de formă de grâu fie cărui brutar pentru mndastularea populaţiunii. Iar în ceea ce priveşte lipsa lemnelor, s’a dat ausoiciaţie specială tuturor brutarilor,pentru a-şi procura lemne singuri din ijudare Birnovei. 31 Primăria Comunei Iaşi, a mai cumpărat o cantitate de 30 vagcture de grâu din judeţ pentru trebuinţel aprovizionării oraşului. 33 Mai mulţi regustori fremâei refugiaţi din Bucureşti şi Craiova, au intervenit pe lîngă Ministrul de Externe cu rugămintea de a-i sprijini pe langa guvernul rusesc ca să le dea o autorizaţie specială spre a putea importa din Rusia diferite mărfuri ce ne lipsesc. § Se aduce la cunoştinţă că biroul Sindicatului Bihaci din Bucureşti s’a mutat din Bulevardul Ferdinand în localul Bursei din Iaşi strada Ştefan celălme, 35. SS Ministerul de Justiţie, a făcut următoarele numiri de copişti şi grefieri la judecătoriile rurale. Dl Const. Statahiu a fost numit la judecătoria din Voineşti în locul d-lui Vasile Constantinescu care este pus la disponibilitate din cauză de b.gaia. D. Adrian Mihailascu, grefier la judecătoria din Gaiceana judeţul Tecuci, , a fost delegat să îndeplinească funcţia- nea de copist pe lingă Ministerul de Justiţie. SS Se face cunoscut tuturor Inspectorilor Agricoli cari nu au circumscripţii să se prezinte în termenul cel mai scurt la Cancelaria Consiliului Superior al Agriculturei cu sediul în Iaşi str. I. C. Brâtianu No. 144, sau în ce?are imposibilitate, a comunica adresele D-îof. gg Mâine Duminlică 15 Ianuarie se redeschide splendida sala a Teonului Modern (Piaţalnirei) unde vor fi aade mari, reprezentaţii cinematografice cu program nou şi foarte bogat, din care menţionăm: Femee contra femiee, fitare dramă modernă în 1 3 acte; cele măi hazlîi comedii, interesante călătorii, cele mai importante fapte şi întâmplări din lume, etc., etc. Reprezentaţiile sunt date la orele 3, la 4 şi un sfert, şi la 5 şi jum. p. m. Luni 16 ianuarie vor fi date de asemenea 3 reprezentaţii la aceleaşi ore. SS Comercianţii mai jos notaţi au fost daţi judecăţii şi prăvăliile lor închise pentru că, au contravenit legei excepţionale. 1. Froim Gutman, str. I. C. Brătianu No. 13, pentru că a comis mituire. 2. Haim Horn, str. I. C. Brătianu No. 116, a vândut vin 3. Peri Feinblat, str. Moara de vânt No. 8, a vândut vin. 4. Josef Osias Soimon, str. Mărăcineanu No. 30, a vândut vin fără mâncare. 5. Emanoil Serghian, str. V. Lupu 48 a servit via fără mâncare. 38 Duminică 15 Ianuarie crt. va avea loc adunarea generala ordinară a acţionarilor Bancei Iaşilor. Adunarea, se va ţinea In localul Băncei. Cine ştie ? Unde se află studentul medicinist Adrian Savopol fost detaşat la spitalul mobil No. 3 e rugat să comunice adresa sa la „Opinia“. Cine ştie de Locotenentul Grigore Petres.ortg. 1 grăniceri este rugat J binevoiască a înştiinţa familia sa in 1 j* str. Sf. Voevozi ti, căreia e siDr * § sprijin. * 4 — D. Petrache M. Protopop Roșior*dc-Vede este rugat sădresa la „Opinia“ fiind căr ^ ^ ^ său. Societatea Anonimă A mânâ„IaU. ană a Industriilor TV Atile.Iaș. Convoc? ir€. Domnii acţionari ai acesteî fioc,et, sunt convocaţi m Ad. /03re Generală c ornară care va ave; , loc ,n zj d . Ianuarie st. v. a. c „ j-ai. d, ««..ti •; ’S.” TM.; La ordr/^i zilei: traţir^aPOrÎ Consiliului de Administortul cenzorilor. Eons) /'obaîea bilanţului şi descărcare Jafui de Administraţie de gestiune d. Exerciţiului 1916. Repartizarea beneficiilor. 5. Alegerea noului Consiliu de Administraţie. 6. Alegerea a 3 censori şi a 3 supleanţi. Pentru a putea lua parte la aceiastă adunare, Domnii acţionari vor trebui să depună acţiune la j0i până în ziua de 23 Ianuarie st. v. a. c. inclusiv la Iaşi la casa societâţei sau la Banca Moldova! Dacă în ziua de 29 Ianuarie nu se va prezintă numărul de acţiuni cerute de art. 36 din statut, se va ţine o nouă adunare în ziua de Duminică 12 Februarie a. c. oara 10 a. m. cu aceaşi ordine de zi, când va delibera valabil oricare ar fi numărul acțiunelor reprezentate. p. Pres. Cons. de Administr. Arh. Arh. Gheorghiu. a* Pentru cei patru copilaşi din î da Ţuţora a căror mamă a muri mizerie şi al căror tată, podar, se bolnav în spitalul de Izolare, precum pentru vadana Perla Riven Turcu strada Mlaştinei 22 s’au primit la pinia» dela dd. A. K. Zdrobici V. I. Radu Francesca Goldner Ştefan Vlădescu B. Soldner lei 15.— 5.— 10.— 2.— 5.—