Opinia, martie 1917 (Anul 13, nr. 2996-3020)

1917-03-01 / nr. 2996

w,f­r -E&* Ştirile de la ai noştri ^ElrEra firesc să fim nerăbdători \ *e a afla noutăţi de la ai noş­­ri din regiunile ocupate. Şi de abia după trei luni de l­­a invaziunea Capitalei noastre începe a se spune câte ceva pe rv|;ici corea, îsoi credeam, în tot timpul a- J^îestei lungi aşteptări, că cei mai­­î­ indicaţi a ne aducă acest servi­­zou cin nu pot îi alţii de cât neu-­ ­ teii. Avem până acum ştiri de cele se petrec în capitală din două­­ părţi: de la Statele Unite Ame-­­­ricane şi de la Olanda. Dar câtă deosebire între ele ?! Pe când D-şoara Pape, de la­­ legaţiunea Statelor Unite, care a stat in capitală în timpul o­­­­cupaţiunei şi încă o bucată de vreme după aceia, deci a putut vedea bine cele ce se petreceau acolo, ne arată adevărata stare a lucrurilor, pe atunci un cores­pondent de ocaziune al unui ziar olandez, dus probabil de nas de cei interesaţi, povesteşte în ziarul său despre fapte în cari, se vede, că fantasia sa, ca să nu zicem altfel îşi iea sbor. „Neamul Românesc“ a făcut serviciu acestui aşa zis cores­pondent, traducând unele părţi î' v, elucubraţiile lui. .. în adevăr pe când de la jO^^^iunea Statelor Unite ni se fyjfc că Bucureştii au fost puşi ? 'LA-'l^enda de 200 milioane, că rul a fost arestat, toate ele violate şi despuiate­l ' e, pe atunci corespon­- '-.L.J r» lumea e veselă si ca nu are vrăjmaşul sa fie definitiv în­vins. . _ Or, vrăjmaşul ocupanţilor Bu­cureştiului nu pot îi alţii decit noi şi aliaţii noştri. E admisibil aşa ceva. Se poa­te crede una ca asta. Intre cele două afirmaţiuni de a două ţei neutre, un moment nu putem sta la îndoială pentru a distinge de care parte e adagul. Se vor fi găsit în Bucureşti, doi trei inşi, cari să vadă lucru­rile în acelaşi chip ca şi cores­pondentul olandez. Bucureştii, ca ori­care oraş mare, adăpos­tea în zidurile lui şi mulţi ne­trebnici şi multe lifte streine. Ba de multe ori aceşti din urmă îmbracau haina romănismului celui mai curat, şi ne înşelau chiar pe noi. Abia începu răslinul şi un Victor Eftimiu, scrie rînduri de ocară la adresa noatră în ma­rele ziar francez „iyar#®. S’a văzut repede însă că dînsul nu era decît un străin, un bulgar, intrat pe furiș în csa noastră. ..L Indépendance Reumaine*, de ieri zice : „La noi Germania a întrecut limitele a ceia ce dezmoarea mi­litară poate concept făcând si se comande unul din propriele sale regimente de un colonel de­zertor al armatei inanice—despre care va trebui să vobim odată“. Şi atunci, cum ar fi admisibil ca milioane de suflete romîneşti să se bucure, dacă noi am­­ învinşi. Nu ! aceasta mu ,poate M «fw& ^orpînească ! !. două scopuri: unul să nu mai ai­bă guvernul britanic nevoe a mai trimite aur la New-York ; al doilea să alunge 300.000.000 livre Ster­linge, din fondurile disponibile, din piaţă ce ar fi avut ca urmare ur­carea procentului şi înfrănarea spe­culei şi a creditului. Unul din ţe­lurile urmate s-a atins şi încărcă­rile de aur cu destinaţia New-York au încetat, dar n’a înfrunat specula care îşi urmează drumul şi nici creditul n’a scăzut simţitor. Statele­ Unite au importat 15 mi­lioane livre Sterlinge în aur, sumă rotundă, de la începutul războiului peste plata mărfurilor importate. A­­cest aur slujeşte ca bază unui cre­dit de cinci ori mai mare, iar a­­ceastă enormă sporire a creditului este în cea mai mare parte cauza preţurilor urcate. Toată ţara e în stare de răs­coală din pricina scumpirii vieţii, ceia ce apasă greu, pe munca ne­­calificat­e şi pe salariaţi în general, ale căror salare n’au crescut pro­porţional. Mai în fiecare zi preţul cutărui sau cutăror articole de pri­ma necesitate se mai urcă. 1.. I v — X mii ABONAMENTE Un an. . . . . . .35 lei 6 luni.............................20 „ 3 luni ....... 10 » ANUNŢURI: amN­­înd pag. I, 1 leu „ N­, 50bani U». jiumăr vechiu 30 ban Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII.—No. 2996 Mercuri 1 Martie 1917 ltura de afir în Ameriea (Dela coresp. special din Wash. No. 5 „Morning Past“ 16 Noemv.) Energia, vigoarea, hotărârea şi în unele privinţe însemnate prevederea ce-a arătat Marea Britanie în con­ducerea râsboiului au zăpăcit pe Americani. Dar nimic nu i-a sur­prins mai mult decât dovada netă­găduită de mijloacele nesecate ale împărăţiei Britanice şi controlul ei asupra finanţelor lum­ei. In mijlocul celui mai mare răs­­boi ce-a cunoscut vreodată lumea, cerând cea mai mare cheltuială din câte a văzut lumea vreodată, 1Ti­­tania mare a plătit peşin orice a cumpărat şi a dat avansuri aliaţilor săi, atât de mari cum n’a crezut ni­me cu putinţă să le facă o na­ţie, aflându-se şi ea în răsboi. Dar tot odată a contribuit mult la deter­minarea cursului procentului în Statele Unite, in fapt n’ar fi prea mult să zicem că prin Împrumutu­rile sale în America, Britania mare tinde sa scape acea ţară de pri­­mejdiile legate de o bogăţie repede de tot câştigată , căci astfel aliaţii ar îneca Statele Unite în aur, ceea ce ar putea provoca o panică de­­zastroasă. Sunt de necrezut, dar totuşi aşa este, şi dovada s’a făcut că An­glia, tocmai fiindcă e în răsboiu, a rămas până acum centrul finan­ţelor lumii. Nimeni nu ar fi crezut la isbucnirea râsboiului că Statele Unite ar ajunge să aibă prea mult aur ori că Anglia se va vedea rugată de Statele Unite să nu grăbească nenorocirea îne­când-o cu aur, şi totuşi, aşa este situaţia astăzi. La începutul răs­­boiului toate ţările căutau aur, Statele Unite nu mai puţin decât beligeranţii şi neutrii europeni, iar încărcările greu­­ie aur tri­mese din Anglia in Statele U­­nite, sâ plătească muniţiile şi alte furnituri militare erau pri­mite cu bucurie. Si învedera că răsboiul duce bogaţi în Statele­ U­nite. Atât financiarii rafinaţi, cât şi cei care nu se pricep de loc în finanţe şi încă mai puţin la legile economice comp­li­ct, cari dărmu­­esc preţurile mărfuilor şi moneda susţ­ineau că o ţară nu poate nici­odată să aibă pra mult aur. Şi acuma bancherii americani roa­gă pe guvernul lor,fa­c să stăvi­lească valurile de au­rori ameninţă să-i doboare. Umflarea fincheiară Nu încape îndoială că Statele­ Unite sufăr de prea mult aur, care nu numai a urcat preţul traiului la nivelul ce a ajuns în ţările belige­rante, dar chiar a pricinuit o um­flare care ameninţă eroiitul însuşi. Cînd, cît­va timp urmă, am atras luarea aminte asupra umflă­rii ce există în Statele-Unite, con­statările mele au prim­­it critici şi corespondentul din Londra al unor ziare din New-York le-a nu­mit „răutăcioase“. Insă, ceia ce am prezis eu atunci, b­un« este lucru admis de toţi far­ă rez rve şi discu­tat, făcîndu-se celp m­â mari sfor­ţări spre a înlătura primejdia. Unul dintre leacuri a fost sâ facă pe guvernul britanic să ia cu îm­prumut din Statele Unite 60.000.000 livre Sterlinge. E lucru ne mai au­zit ca bancherii să stătue de un guvern să facă împrumut. De obi­­ceiu aşteaptă să li se apeară bani, aşa ca să fie în stare a pune con­­diţiuni favorabile lor. lata aceasta bancherii americani aim cerut dela guvernul britanic să eticipeze şi să facă un împrumuti urmărind p • ‘ .i. - .. -'­­iaommmmsmumm S3 Din cauza întinderii epidemiei de tifos etaatamatic, vedem că multe clă­diri din oraş vor fi tr­asformate in spitale. ▲şa se va face cu Primăria şi alte clădiri oficiale. ▲na face o modestă observaţie. Boala aceasta poate ameninţă şi populaţia ră­masă plnă astăzi neatinsă. N’ar fi mai practic, de exemplu, ca un spital mare pentru aceste boaie să te facă la ospiciul Socola şi la alte spitale de pe la periferie, iar în centru să se aducă bolnavii aflători azi în nu­mi­­t­ele spitale? ! Mai mulţi locuitori ne roagă să intervenim la d. Prefect de Poliţie pen­tru următoarele : Pentru serviciul bolnavilor din oraş astăzi nu se găsesc medici, de­oarece mai toţi sunt mobilizaţi. Cei cari au rămas nemobilizaţi nu se pot uşor deplasa pentru că n’au mijloace de locomoţiune. Ei cer ca sâ se pue la dispoziţia me­dicilor cite­va birji. Cererea fiind dreaptă o transmitem celor în drept. Colegul nostru de redacţie Dl. St. Vlădescu, suferind în urma unei răceli, a obţinut un concediu. Şi Astă­zi dimineaţă, a sosit în loca­litate venind din Rusia o misiune sani­tară, compusă din mai mulţi medici, a­­jutori, infirmiere şi surori de calitate. Misiunea va fi repartizată, la diferite spitale din localitate. BS Dr. Doctor Tănăsescu, a fost numit medic şef al spitalelor de contagioşi din localitate. D-sa ce i s-a încredinţat şi o parte din spitalelor ,unde se sunt internaţi bolnavi de tifos exantematic. BS Se aşteaptă sosirea unui nou trans­port de medicamente, care necesită spi­talelor din localitate. BS Astă noapte agenţii siguranţei, sa prins şi arestat pe individul Const. Ghe­­ban care a fost prins in momentul cînd vroia să fure o poartă de la dl. C. lo­­nescu din str. Stejar 46.­­ Ca de obiceiu pensiunele civile şi militare vor îneepe a I achbcate da Admi­nistraţia financiară de la 4­ Martie a. c. î* oarei« de dimineaţă de la 8—12. 3« Toate bia'ourile Ministerului de justiţie au fost permutate\iu lei Comerciale Superioara—str. Alexan­dri.­­ Vethia Universitate,-^uade a fost până acuma acest Ministerium va fi transfor­mată îa spital.­­ S-a pus sub presă şi va apare in cursul acestei săptămâni. „Primejdia in­sectelor în timp de război şi mijloacele de a le combate“ de dr. N. Leon, pro­fesor la Facultatea de Medicină din I Iaşi. BS Eri la ora 5 p. m. a avut loc şe­dinţa Consiliului Regional sanitar a ora ■ şului, sub preşedin­ţia I. P. S. S. Mitro­politului Pimen. La or­dinea zilei, fiind mai multe cereri a sp­­alelor de răniţi. Membrii de comun acord, au hotărât să acorde mai multe credite pentru len­­geria ce lipseşte la unele spitale. BS Toţi revizorii şi sub-revizorii şco­lari, refugiaţi din Dobrogea-Nouă, au ho­tărât să se prezinte d-lui Duca, Minis­trul Instrucţiune» Publice, pentru a înain­ta un memoria­l unde vor arăta nedrep­tatea ce s’a făcut Corpului Didactic su­­primându-le diurna de care s’au bucurat în Quadrilater. IS Groaznica nenorocire de tren dela Bîrnova.—In noaptea de 25—26 crt. trenul curier de Birlad a omorît şapte călători care voiajau pe scările vagoanelor. Iată cum se explică groaznica ne­norocire : In dreptul pădurei Birnova se gă­seşte un mare depozit de lemne aşezat tocmai lingă şinele drumului de fier. Călătorii care se găse­u pe scările vagoanelor au fost prinş intre lemnele depozitate şi tren şi omărlţi. Iată numele victimelor : Ion P. Bighin din comuna Mînzaţi jud. Tutova în vîrstă de 50 de ani. Moisoiu Nicolae serv­et major de jandarmi din compania Ialomiţa în vrîsta de 28 ani Tok­e Tudor soldat din Regimentul 5 infanterie compania I în vrîstă de 22 ani. Fierea Gh. ser­gent de jandarmi com­pania Vaslui in vîrstă de 26 ani. Dona Mihai soldat depozitul mobil No. 3 secţia II Hîrlău în vîrstă de 37 ani. Nu s’a putut stabili identitatea unui soldat rus şi al unei femei. S3 Alt ftcciq’ent de tren.—Un alt accident de tren a avut loc eri în gara locală şi care f* costat viaţa unui in­divid. Pe cînd se forma un tren de ali­mente un necunoscut s’a urcat pe tam­­poanele unui vagon, trenul panîndu-se în mers necunoscutul şi-a pierdut echi­libru a fost prins între roatele trenului şi omorît. SB Parchetul a autorizat înmormîn­­tarea morarului Iosef Meretzky din Iaşi mori de mizerie, BS De la Curtea Marţială.—Gheor­­ghe Gheorghe soldat de la Arsenalul ar­matei a fost condamnat la 2 luni în­chisoare pentru furt. — Iosub Gh. Regimentul 17 art. a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru furt şi dezertare în timp de război. — Save! Const. din Regimentul 4 art. şi Nicolae Petre din Reg. 1 Roşiori acuzaţi de nesupunere la mobilizare au fost condamnaţi primul la un an al doilea la 2 ani închisoare. — Ia locul d-lui colonel E. Nicoleţi­­nu a fost numit preşedinte al Curţei marţiale din laşi d. colonel M. Bottez. yr. Constituirea curţei supţii de justiţie.—Ieri s’a constituit Curtea superioară de justiţie militaru. Iată cum a fost constituită : Preşedinte d. general de divizie I. Raşcu ; membrii d-nii: Gh. Buzdugan consilier la înalta Curte de casaţie: Alex. Alexiu consilier la înalta Curte de Casaţie generalii Alex. Lupescu şi Paraschiv Vasilescu. Comisar regal d. colonel E. Nicolea­­nu şi grefier d. locotenent Gh. Dumi­­trescu. D-nii membrii vor depune jurămîn­­tul în ziua de 1 Martie a. c. Prima şedinţă va avea loc la 4 Mar­tie a. c. pentru ciadi sunt fixate zece recursuri printre care şi cel al librari­lor Şaraga. Curtea superioară de justiţie mili­­tă va judeca toate recursurile făcute contra deciziunilor pronunţate de Cur­ţile marţiale din zona interioară. EB La concursul cu timbre fiscale şi poştale au fost alese dnsemnurile ur­mătoare : marca poştală, taxa de plată timbru de ajutor, taxa de factar şi timbru fiscal de 10 bani ?**semnate de d. Horaţiu Dimitriu pictor şi gravor ex­pozant la salonul din Paris.­­ Timbrul de ajutor desemnat de Mateescu şi taxa de plată desenată de d. Mandrea. D. ministru de Finanţe a mai insrr­cinat pe d. A. Constantinescu să li­creze timbrele fiscale pentru efecte străine şi cele pentru poliţe şi chitanţe Rămine de executat desemnurile pentru poliţă, marca ţărei şi timbrul urcat. U. ministru a Însărcinat pe d-n­i Horaţiu Dimitriu şi A. L Constantines­cu să lucreze în concurs aceste deseor­­nuri. Credem că d. Dimitriu,­ale cărui suc­cese la Paris le cunoaştem va cîştiga uşor succesul şi avînd încă în vede­re desemnurile prezentate şi acceptate.­­| Atragem din nou atenţiunea Di­recţiunii generale a Poştelor că ziarul nostru pe care 11 trimetem în mod re­gulat nu parvine abonaţii din corn. Brăeşti comuna Prigorenii Mari. Suntem sigur, că nu vom mai re-­peta. Marş patriotic, de N. G. Rădulescu-Iimnn­dor Dedicat, cu profund respect D-lui General Averescu Alexandru De glorie e plin trecutul: din timpuri mari de vitejie Ne cheamă umbrele măreţe, ne cheamă vajnicii eroi, Români! Scăpaţi pe fraţii voştri din a lor jalnică sclavie Reînviaţi trecutul falnic, porniţi ca vulturi la răsboi Sosit a ora ’nălţătoare, momentul sfint al vitejiei, Români cari aţi purtat în suflet vulcanul dorului nestins, Din noaptea veacurilor duse, lucească steaua României Şi tremure cumplit duşmanul, de para focului încins. E vremea ! Deci cu toţi la arme şi D-zeu va fi cu noi, Prea sim­t ne este idealul!... La arme, ceasul a sunat, Şi glorioşi urmaşi ai Romei ş ai legendarilor eroi, Să’nfăptuim o Romă nouă, sub sceptrul unui Imparat, N. G. Rădulesau-Matador Gimnaziului 26 Bacău

Next