Opinia, martie 1917 (Anul 13, nr. 2996-3020)
1917-03-01 / nr. 2996
w,fr -E&* Ştirile de la ai noştri ^ElrEra firesc să fim nerăbdători \ *e a afla noutăţi de la ai noşri din regiunile ocupate. Şi de abia după trei luni de la invaziunea Capitalei noastre începe a se spune câte ceva pe rv|;ici corea, îsoi credeam, în tot timpul a- J^îestei lungi aşteptări, că cei maiî indicaţi a ne aducă acest servizou cin nu pot îi alţii de cât neu- teii. Avem până acum ştiri de cele se petrec în capitală din două părţi: de la Statele Unite Ame-ricane şi de la Olanda. Dar câtă deosebire între ele ?! Pe când D-şoara Pape, de la legaţiunea Statelor Unite, care a stat in capitală în timpul ocupaţiunei şi încă o bucată de vreme după aceia, deci a putut vedea bine cele ce se petreceau acolo, ne arată adevărata stare a lucrurilor, pe atunci un corespondent de ocaziune al unui ziar olandez, dus probabil de nas de cei interesaţi, povesteşte în ziarul său despre fapte în cari, se vede, că fantasia sa, ca să nu zicem altfel îşi iea sbor. „Neamul Românesc“ a făcut serviciu acestui aşa zis corespondent, traducând unele părţi î' v, elucubraţiile lui. .. în adevăr pe când de la jO^^^iunea Statelor Unite ni se fyjfc că Bucureştii au fost puşi ? 'LA-'l^enda de 200 milioane, că rul a fost arestat, toate ele violate şi despuiatel ' e, pe atunci corespon- '-.L.J r» lumea e veselă si ca nu are vrăjmaşul sa fie definitiv învins. . _ Or, vrăjmaşul ocupanţilor Bucureştiului nu pot îi alţii decit noi şi aliaţii noştri. E admisibil aşa ceva. Se poate crede una ca asta. Intre cele două afirmaţiuni de a două ţei neutre, un moment nu putem sta la îndoială pentru a distinge de care parte e adagul. Se vor fi găsit în Bucureşti, doi trei inşi, cari să vadă lucrurile în acelaşi chip ca şi corespondentul olandez. Bucureştii, ca oricare oraş mare, adăpostea în zidurile lui şi mulţi netrebnici şi multe lifte streine. Ba de multe ori aceşti din urmă îmbracau haina romănismului celui mai curat, şi ne înşelau chiar pe noi. Abia începu răslinul şi un Victor Eftimiu, scrie rînduri de ocară la adresa noatră în marele ziar francez „iyar#®. S’a văzut repede însă că dînsul nu era decît un străin, un bulgar, intrat pe furiș în csa noastră. ..L Indépendance Reumaine*, de ieri zice : „La noi Germania a întrecut limitele a ceia ce dezmoarea militară poate concept făcând si se comande unul din propriele sale regimente de un colonel dezertor al armatei inanice—despre care va trebui să vobim odată“. Şi atunci, cum ar fi admisibil ca milioane de suflete romîneşti să se bucure, dacă noi am învinşi. Nu ! aceasta mu ,poate M «fw& ^orpînească ! !. două scopuri: unul să nu mai aibă guvernul britanic nevoe a mai trimite aur la New-York ; al doilea să alunge 300.000.000 livre Sterlinge, din fondurile disponibile, din piaţă ce ar fi avut ca urmare urcarea procentului şi înfrănarea speculei şi a creditului. Unul din ţelurile urmate s-a atins şi încărcările de aur cu destinaţia New-York au încetat, dar n’a înfrunat specula care îşi urmează drumul şi nici creditul n’a scăzut simţitor. Statele Unite au importat 15 milioane livre Sterlinge în aur, sumă rotundă, de la începutul războiului peste plata mărfurilor importate. Acest aur slujeşte ca bază unui credit de cinci ori mai mare, iar această enormă sporire a creditului este în cea mai mare parte cauza preţurilor urcate. Toată ţara e în stare de răscoală din pricina scumpirii vieţii, ceia ce apasă greu, pe munca necalificate şi pe salariaţi în general, ale căror salare n’au crescut proporţional. Mai în fiecare zi preţul cutărui sau cutăror articole de prima necesitate se mai urcă. 1.. I v — X mii ABONAMENTE Un an. . . . . . .35 lei 6 luni.............................20 „ 3 luni ....... 10 » ANUNŢURI: amNînd pag. I, 1 leu „ N, 50bani U». jiumăr vechiu 30 ban Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII.—No. 2996 Mercuri 1 Martie 1917 ltura de afir în Ameriea (Dela coresp. special din Wash. No. 5 „Morning Past“ 16 Noemv.) Energia, vigoarea, hotărârea şi în unele privinţe însemnate prevederea ce-a arătat Marea Britanie în conducerea râsboiului au zăpăcit pe Americani. Dar nimic nu i-a surprins mai mult decât dovada netăgăduită de mijloacele nesecate ale împărăţiei Britanice şi controlul ei asupra finanţelor lumei. In mijlocul celui mai mare răsboi ce-a cunoscut vreodată lumea, cerând cea mai mare cheltuială din câte a văzut lumea vreodată, 1Titania mare a plătit peşin orice a cumpărat şi a dat avansuri aliaţilor săi, atât de mari cum n’a crezut nime cu putinţă să le facă o naţie, aflându-se şi ea în răsboi. Dar tot odată a contribuit mult la determinarea cursului procentului în Statele Unite, in fapt n’ar fi prea mult să zicem că prin Împrumuturile sale în America, Britania mare tinde sa scape acea ţară de primejdiile legate de o bogăţie repede de tot câştigată , căci astfel aliaţii ar îneca Statele Unite în aur, ceea ce ar putea provoca o panică dezastroasă. Sunt de necrezut, dar totuşi aşa este, şi dovada s’a făcut că Anglia, tocmai fiindcă e în răsboiu, a rămas până acum centrul finanţelor lumii. Nimeni nu ar fi crezut la isbucnirea râsboiului că Statele Unite ar ajunge să aibă prea mult aur ori că Anglia se va vedea rugată de Statele Unite să nu grăbească nenorocirea înecând-o cu aur, şi totuşi, aşa este situaţia astăzi. La începutul răsboiului toate ţările căutau aur, Statele Unite nu mai puţin decât beligeranţii şi neutrii europeni, iar încărcările greuie aur trimese din Anglia in Statele Unite, sâ plătească muniţiile şi alte furnituri militare erau primite cu bucurie. Si învedera că răsboiul duce bogaţi în Statele Unite. Atât financiarii rafinaţi, cât şi cei care nu se pricep de loc în finanţe şi încă mai puţin la legile economice complict, cari dărmuesc preţurile mărfuilor şi moneda susţineau că o ţară nu poate niciodată să aibă pra mult aur. Şi acuma bancherii americani roagă pe guvernul lor,fac să stăvilească valurile de aurori ameninţă să-i doboare. Umflarea fincheiară Nu încape îndoială că Statele Unite sufăr de prea mult aur, care nu numai a urcat preţul traiului la nivelul ce a ajuns în ţările beligerante, dar chiar a pricinuit o umflare care ameninţă eroiitul însuşi. Cînd, cîtva timp urmă, am atras luarea aminte asupra umflării ce există în Statele-Unite, constatările mele au primit critici şi corespondentul din Londra al unor ziare din New-York le-a numit „răutăcioase“. Insă, ceia ce am prezis eu atunci, bun« este lucru admis de toţi fară rez rve şi discutat, făcîndu-se celp mâ mari sforţări spre a înlătura primejdia. Unul dintre leacuri a fost sâ facă pe guvernul britanic să ia cu împrumut din Statele Unite 60.000.000 livre Sterlinge. E lucru ne mai auzit ca bancherii să stătue de un guvern să facă împrumut. De obiceiu aşteaptă să li se apeară bani, aşa ca să fie în stare a pune condiţiuni favorabile lor. lata aceasta bancherii americani aim cerut dela guvernul britanic să eticipeze şi să facă un împrumuti urmărind p • ‘ .i. - .. -'iaommmmsmumm S3 Din cauza întinderii epidemiei de tifos etaatamatic, vedem că multe clădiri din oraş vor fi trasformate in spitale. ▲şa se va face cu Primăria şi alte clădiri oficiale. ▲na face o modestă observaţie. Boala aceasta poate ameninţă şi populaţia rămasă plnă astăzi neatinsă. N’ar fi mai practic, de exemplu, ca un spital mare pentru aceste boaie să te facă la ospiciul Socola şi la alte spitale de pe la periferie, iar în centru să se aducă bolnavii aflători azi în numitele spitale? ! Mai mulţi locuitori ne roagă să intervenim la d. Prefect de Poliţie pentru următoarele : Pentru serviciul bolnavilor din oraş astăzi nu se găsesc medici, deoarece mai toţi sunt mobilizaţi. Cei cari au rămas nemobilizaţi nu se pot uşor deplasa pentru că n’au mijloace de locomoţiune. Ei cer ca sâ se pue la dispoziţia medicilor citeva birji. Cererea fiind dreaptă o transmitem celor în drept. Colegul nostru de redacţie Dl. St. Vlădescu, suferind în urma unei răceli, a obţinut un concediu. Şi Astăzi dimineaţă, a sosit în localitate venind din Rusia o misiune sanitară, compusă din mai mulţi medici, ajutori, infirmiere şi surori de calitate. Misiunea va fi repartizată, la diferite spitale din localitate. BS Dr. Doctor Tănăsescu, a fost numit medic şef al spitalelor de contagioşi din localitate. D-sa ce i s-a încredinţat şi o parte din spitalelor ,unde se sunt internaţi bolnavi de tifos exantematic. BS Se aşteaptă sosirea unui nou transport de medicamente, care necesită spitalelor din localitate. BS Astă noapte agenţii siguranţei, sa prins şi arestat pe individul Const. Gheban care a fost prins in momentul cînd vroia să fure o poartă de la dl. C. lonescu din str. Stejar 46. Ca de obiceiu pensiunele civile şi militare vor îneepe a I achbcate da Administraţia financiară de la 4 Martie a. c. î* oarei« de dimineaţă de la 8—12. 3« Toate bia'ourile Ministerului de justiţie au fost permutate\iu lei Comerciale Superioara—str. Alexandri. Vethia Universitate,-^uade a fost până acuma acest Ministerium va fi transformată îa spital. S-a pus sub presă şi va apare in cursul acestei săptămâni. „Primejdia insectelor în timp de război şi mijloacele de a le combate“ de dr. N. Leon, profesor la Facultatea de Medicină din I Iaşi. BS Eri la ora 5 p. m. a avut loc şedinţa Consiliului Regional sanitar a ora ■ şului, sub preşedinţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen. La ordinea zilei, fiind mai multe cereri a spalelor de răniţi. Membrii de comun acord, au hotărât să acorde mai multe credite pentru lengeria ce lipseşte la unele spitale. BS Toţi revizorii şi sub-revizorii şcolari, refugiaţi din Dobrogea-Nouă, au hotărât să se prezinte d-lui Duca, Ministrul Instrucţiune» Publice, pentru a înainta un memorial unde vor arăta nedreptatea ce s’a făcut Corpului Didactic suprimându-le diurna de care s’au bucurat în Quadrilater. IS Groaznica nenorocire de tren dela Bîrnova.—In noaptea de 25—26 crt. trenul curier de Birlad a omorît şapte călători care voiajau pe scările vagoanelor. Iată cum se explică groaznica nenorocire : In dreptul pădurei Birnova se găseşte un mare depozit de lemne aşezat tocmai lingă şinele drumului de fier. Călătorii care se găseu pe scările vagoanelor au fost prinş intre lemnele depozitate şi tren şi omărlţi. Iată numele victimelor : Ion P. Bighin din comuna Mînzaţi jud. Tutova în vîrstă de 50 de ani. Moisoiu Nicolae servet major de jandarmi din compania Ialomiţa în vrîsta de 28 ani Toke Tudor soldat din Regimentul 5 infanterie compania I în vrîstă de 22 ani. Fierea Gh. sergent de jandarmi compania Vaslui in vîrstă de 26 ani. Dona Mihai soldat depozitul mobil No. 3 secţia II Hîrlău în vîrstă de 37 ani. Nu s’a putut stabili identitatea unui soldat rus şi al unei femei. S3 Alt ftcciq’ent de tren.—Un alt accident de tren a avut loc eri în gara locală şi care f* costat viaţa unui individ. Pe cînd se forma un tren de alimente un necunoscut s’a urcat pe tampoanele unui vagon, trenul panîndu-se în mers necunoscutul şi-a pierdut echilibru a fost prins între roatele trenului şi omorît. SB Parchetul a autorizat înmormîntarea morarului Iosef Meretzky din Iaşi mori de mizerie, BS De la Curtea Marţială.—Gheorghe Gheorghe soldat de la Arsenalul armatei a fost condamnat la 2 luni închisoare pentru furt. — Iosub Gh. Regimentul 17 art. a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru furt şi dezertare în timp de război. — Save! Const. din Regimentul 4 art. şi Nicolae Petre din Reg. 1 Roşiori acuzaţi de nesupunere la mobilizare au fost condamnaţi primul la un an al doilea la 2 ani închisoare. — Ia locul d-lui colonel E. Nicoleţinu a fost numit preşedinte al Curţei marţiale din laşi d. colonel M. Bottez. yr. Constituirea curţei supţii de justiţie.—Ieri s’a constituit Curtea superioară de justiţie militaru. Iată cum a fost constituită : Preşedinte d. general de divizie I. Raşcu ; membrii d-nii: Gh. Buzdugan consilier la înalta Curte de casaţie: Alex. Alexiu consilier la înalta Curte de Casaţie generalii Alex. Lupescu şi Paraschiv Vasilescu. Comisar regal d. colonel E. Nicoleanu şi grefier d. locotenent Gh. Dumitrescu. D-nii membrii vor depune jurămîntul în ziua de 1 Martie a. c. Prima şedinţă va avea loc la 4 Martie a. c. pentru ciadi sunt fixate zece recursuri printre care şi cel al librarilor Şaraga. Curtea superioară de justiţie milită va judeca toate recursurile făcute contra deciziunilor pronunţate de Curţile marţiale din zona interioară. EB La concursul cu timbre fiscale şi poştale au fost alese dnsemnurile următoare : marca poştală, taxa de plată timbru de ajutor, taxa de factar şi timbru fiscal de 10 bani ?**semnate de d. Horaţiu Dimitriu pictor şi gravor expozant la salonul din Paris. Timbrul de ajutor desemnat de Mateescu şi taxa de plată desenată de d. Mandrea. D. ministru de Finanţe a mai insrrcinat pe d. A. Constantinescu să licreze timbrele fiscale pentru efecte străine şi cele pentru poliţe şi chitanţe Rămine de executat desemnurile pentru poliţă, marca ţărei şi timbrul urcat. U. ministru a Însărcinat pe d-ni Horaţiu Dimitriu şi A. L Constantinescu să lucreze în concurs aceste deseornuri. Credem că d. Dimitriu,ale cărui succese la Paris le cunoaştem va cîştiga uşor succesul şi avînd încă în vedere desemnurile prezentate şi acceptate.| Atragem din nou atenţiunea Direcţiunii generale a Poştelor că ziarul nostru pe care 11 trimetem în mod regulat nu parvine abonaţii din corn. Brăeşti comuna Prigorenii Mari. Suntem sigur, că nu vom mai re-peta. Marş patriotic, de N. G. Rădulescu-Iimnndor Dedicat, cu profund respect D-lui General Averescu Alexandru De glorie e plin trecutul: din timpuri mari de vitejie Ne cheamă umbrele măreţe, ne cheamă vajnicii eroi, Români! Scăpaţi pe fraţii voştri din a lor jalnică sclavie Reînviaţi trecutul falnic, porniţi ca vulturi la răsboi Sosit a ora ’nălţătoare, momentul sfint al vitejiei, Români cari aţi purtat în suflet vulcanul dorului nestins, Din noaptea veacurilor duse, lucească steaua României Şi tremure cumplit duşmanul, de para focului încins. E vremea ! Deci cu toţi la arme şi D-zeu va fi cu noi, Prea simt ne este idealul!... La arme, ceasul a sunat, Şi glorioşi urmaşi ai Romei ş ai legendarilor eroi, Să’nfăptuim o Romă nouă, sub sceptrul unui Imparat, N. G. Rădulesau-Matador Gimnaziului 26 Bacău