Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)

1917-06-01 / nr. 3069

-A DIH RUSIA •*«*«ialismul rus spune că di» dis­cuţiile cu şefii militari şi cu soldaţii •’» ce utilii că situaţia s'a îndreptat Mulţumită prezenţei în fruntea minis­terului de război a lui Kerenski, îa sar« toată armata are încredere. Mai mulţi soldaţi l'au întrebat de ce au dă ordin ca dezertorii să fie îm­puşcaţi. Generalul Alexeev le-a răs­­puns ca au e nevoe de măsura acea­sta, «ăei soldaţilor trebue să li se ex- filiee «rin»» pe care o fac contra ţării Ier dezertând; şi apoi în zilele din urmă dezertările au scăzut. * I* urma percheziţiei făcute în pala­tul marelui duce Mihail Alexandroviei acesta a fost aşa de revoltat încât s'a imbeb­ătit de o afecţiune nervoasă. * Femeii* medice fiind recunoscute e­­gale­­* drepturi cu bărbaţii, vor fi texte mobilizate, exceptând pe acelea care au copii mai mici de 3—1* ani. Deputatul Puriskievici care a jucat un rol aşa desmare în evenimentele premergătoare revoluţiei şi care nu este străin de uciderea lui Rasputin, scrie lui Kerenski : „Anarchist şi conservator, viitor vrăjmaş politic al d-tale după razboiu, Iţi propun serviciile mele ca secretar la ministerul de războiu ca să lucrăm împreună pentru Rusia şi pentru liber­tăţile ei. Dacă Rusia va fi învinsă, ce­le mai negre zile de reacţie vor veni, de aceia vreau să-mi dau tot talentul şi munca să înlăturăm această înfrân­gere“. Bine­înţeles că propunerea va fi res­pinsă. Atât ar mai trebui să vie un conservator Intre socialişti. Şi aşa sunt ei numiţi artropofagi. Ce am deveni dacă Puriskievici ar mai intra între ei!* In vagonul de tramvai care circulă spre maréi® Fontan s’a găsit un craniu pe care era o hârtie şi în care era scris : „Cine va fi pentru vechiul regim va a­­vea aceiaşi parte. Trebue sa fie o farsă, căci craniul da­tează de câţi­va ani. * . Decanul baroului avbcaţilor din Pe­trograd a urat buna venire în rându­rile baroului a 40 femei avocate, că­rora priatr’e caldă cuvântare le-a a­­rătat că da la femeia aveeat •« aşteaptă mult şi că etiaa aveeaturei va câştiga cu această leaaie. „ftepesa“ 4 + Adia.iniskația: Tip. H, Gel­erni, îași—­Teiafiffi Ko, M üss gy.iis ^uftiUs i,y 'v.--:"feposdl Bmh d!r*ej!unea mml ©c*p^t«e ANUL XIII—8069 — Joi 1 luai® ,­17 V DISCUŢIA REFORMELOR ••zbaterile asupra celor do­uă mari reforme continuă în Cameră în mijlocul unei at­mosfere relativ liniştite. Impresia, ce se degajează din d­­iscuţiunile urmate pînă anum e că ele vor îi votate. Se poa­te ca proectul guvernului să primească unele modificări în sensul unor mai largi concesi­uni atît din punctul de vedere al reformei agrare cit şi cea a votului universal. In ori­ce caz, chiar pentru cei mai­­înaintaţi proectul gu­vernului adoptat şi modificat şi unele puncte de Comisiuni- Ie Camerii, pare a se socoti ca un minimum, pe baza căruia se vor putea adăogi apoi, după vremi, multe din cele ce astăzi constituesc programul înainta­ţilor. Şi de aceia impresiunea ge­­nerală e că reformele vor fi votate cu mare majoritate, da­caim cu unanimitata. Este drept, că s’a susţinut de caii oratori că ceia ce se face acum e maximul ; ce se poate acorda atît ca expropriere cit şi la vot universal. Aceasta însă a’a împiedecat pe mulţi să con­­­sidere că ele sunt un mini­mum. Depinde negreşit de la cei ce vor vorbi pentru reformele pro­puse în numele guvernului, ca prin declaraţii abile să cîştige toate sufragiile. Ca note deosebite în această discuţiune a fost vorbirea d-lui M. Cantacuzino, care socoate că nu e momentul a se pro­­cede la întocmirea unor refor­me, pentru cari nu avese liniş­tea de spirit necesară. D. M. Carp de asemenea a adus o notă deosebită nu atît pentru reforme în sine cît pentru neîncrederea ce-i inspiră guver­nul aceasta, care prin ne­­prevedere a adus ţara în stărea de astăzi, şi pentru care el nu merită să prezideze la aceste mari reforme. D. Gr. L. Trancu a adus de asemenea critici întemeiate şi a atras atenţiunea asupra unor îndreptări de făcut în proectul oficial,,, pronunţîndu-se pentru lărgirea reformelor în care senz va da tot concursul. Ceia ce însă au putut obser­va toţi cari au asistat la dez­bateri e că pînă astăzi nu s’a auzit vocea proprietarilor, pe cari reforma îi priveşte direct. Sunt destui proprietari în Cameră. Ei, de­sigur vor vorbi și atunci se vor putea trage adevăratele concluziuni. Pînă astăzi însă, după cum a­­rătăm, reformele au cauza cîș­­tigată. PARLAMENTUL Camera Şedinţa it la 29 Mai 19 V­isdiaţa ss dasshldî la ora 3 sub pre­­f sideaţia d-lui V. G. Merţa*. Pe basca Ministerială iau lac d-an­ 1. I. C. Brătiana, D. Greceau*, Dr. Is­ti­ati, I. G. Dina, Viatilă Brătiaai», Cena­­tantinesc­o, Tadie lonea,*, M!ş* Ca*­­facczino. Sânt prezenţi 94 Depistaţi. Se fac formalităţile existuite. Comunicări D. Protopopescu. Zilele trecute a au cerut dosarul Comisianei de expert. Cer să mi­ng pa® la dispoziţie dosarele societăţii „Steaua“. Pentru ce nu mi se d.L Face istori­cul peripeţiile acestor dosare. D. Victor Antonescu. Răspunde îa chestia dosarelor dela societatea „Steaua“ spune că actele s’a controlat şi că to­tul s’a procedat in bună regulă. D. Tache Ionescu. Nu xnu poate ni­merii bănui că am lucrat contra c®aj­­tiinţei naţionale. Totuşi fagăduesc că se vor cerceta toate dosarele. Chiar mâine îa ceas ilia­ de miniştri aceste dosare se vor discuta şi cred că toţi miniştri vor , lua cunoştinţă des­pre această afacere. Mai ori, nu aici în cameră d­­in al­tă parte am auzit un cuvânt nenorocit. La acel cuvânt nu am de adăugat de­cât atât, că nu voi regreta nici­o­­dată că ţara a mers in războiul acesta alăturea cu acei care luptă pentru apă­rarea noastră naţională şi dacă neno­rocirile se vor abate pe capul acestei ţâri, voi­a cu conştiinţa trapa dată că am lepisfet aşa cum a trebuit pentru a­­părarea noastră naţională. (Aplauze) Reformele Discursul D-lui S. Bănescu Ostorai începe prin a spune di D-sa nu «duce nici o vină conducătorilor pe- |­litici ai partidului liberal. 1* chestes expropriere!­e da părers că întinderea marii proprietăți dă îs® fixeze, iar latifundiile să dispară întră I cât «’a dovedlit că ele sunt un rău fu ; ordinea politică, economică și socială » (aplauze). 1 Care ca odată ca legea d« «xpropiere j să se votezs și legea ds inproprietărie.­­ 1* momentul când iai de la unii tre­ j be« să şi dai la alţii. Face unele observaţiuni la reforma­­ alsctorală eu privire la orgs*izar*a Se- • Hatului peatru că nu se srăta cura­t ss vor alege senatorii. Nh înțelege ds ce nu se praeizează­­ astăzi colegiile Senatoriale. — Vorbind­­ de Senatorii de drept întreabă care ar­­ fi Mm orarul lor? Face observație 1® ari. *7. Ixpropierea s« va fac* p® baza a- j Hor Înțelegeri statornice îstrs partide, i Dl. Carp în numel« »*or celegî care­­ s’au coHStituit într’un hob .partid, vor- j bind critică proectul nostu. N* ar« că- \ tași de pnția dreptste. Apoi D-ss polem­isază cu d. M. Carp * care'a făcut procesul* d­igerchlei din car* și oratorul facs parte. * Ori care ar fi modificările preectaîaî ! AI chiar nemodificat eu îl votez. Se suspendă şedinţa­ peatra fi minata. La radeschidere se dă cuvântul D-lui Trancu-laşi. Discursul D.lui Trancu-laşi.—înţepe­t prin a spune că critieiie sunt necesara - dând ca exemplu Anglia. Spune el proectul care se prezintă nu are o bază de studii, arătând că singura statistică care există este plină de erori.­­Dacă­­baza e erodată atone! cum sa poate procedă la împărţirea pământu­lui ? Nu se cunoaşte numărul hectarelor de pămînt cultivabil, după cum nu ar cunoaşte nici cifra populaţiei. D-sa atrage atenţiunea că în numă­­rul populaţiei muncitoare, agricole, să se cuprindă şi mărginaşii de la oraşe, cari tot din agricultura trăesc. Apoi D. Trancu-laşi arată diferenţele intre programul partidului Muncei, din care fac® parte, şi cel ofisi«!. Noi, zice D-sa, a­m fixat mares pro-­­ pristate la 200 h. şi eventual la 100 h, , lăsând loc deosebit pentru conaci livezi, I vii. Ne ara ocupat de subsol, pe care­­ cerem să-l naţionalizăm. De asemenea j de păduri din cari un masiv de 50 h.­­ poate rămâne nexpropriat. Atrage atenţiunea­­asupra caxbaticu­­rilor şi antichetelor. In programul nostru, zice D-sa, am prevăzut piaţa in bani şi efecte. Banii îl vom avea de la sine, cari rămin Sta­tului. Intre,cei ce vor fi expropiaţi să­ in- ? tre­ţi cei ce au arendat moşiile pe 10­0 ani Acestor renitori, să le dăm renta,­­ Pe urma expropierii se vor putea­­ dezvolta industriile agricole?, s căror­­ după un raport al Camerii de Comerţ şi alta documente, este astăzi foarte decăzută, intr'o„frumoasă peroraţie Dl. Trancu« , Iaşi, arată solicititudinea ce cu toţii purtăm­ clasei celei mai numeroase din ţară şi atît D­ za cît şi colegii din partidei Murseci pornesc din cele mai bune seu­timer­­e ce doresc că toţii să­­ contribuească din tot sulietul la reali­zarea acestor reforme cît mai neintirziat.­­ Speră că îa catârd sierariţele tutu-­­ ror vor căpăta o realizare in ceea ce vom­ putea pmni „triumful ţării“. Şedinţa se ridica­­ orele 7 jaui..p. m. anunţindu-se Viitoarea pc­.d.u a doua zi la orele 2 m. INFORMAŢII SS Prinderea unei bande de pungaşi spărgători.—In ultimul timnp comiţându-se o serie de furturi de bu­zunar, cu sume importante de bani, în urma cercetărilor făcute de siguranţa s’a descoperit şi prins o ban­dă com­pusă din cunoscuţii pungaşi şi spăr­gători recidivişti. Boeria Sterian zis Nicu şi Gh. Teodorescu zis Clopotariu din Buzeu, Iorgu Sterian din Galaţi şî Ioan Teodorescu zis Puşcariu din Ploeşti, toţi foşti condamnaţi în mai multe rînduri şi unii dezertori din ar­mată şi care purtau uniformă. In urma cercetărilor energice făcute de comisarul Gh. Honciug de la sigu­ranţă, s’a stabilit că erau constituiţi în bandă şi dădeau lovituri prin gările oraşului şi aglomeraţiuni de public, la depozitele de alimente, de jurnale şi trenuri etc. profitând de marea po­­pulaţiune, refugiată în acest oraş. S’a găsit la ei peste 20.000 Iţi în hirtie şi monede ronineşti şi ruseşti, din care 6.500 lei furaţi d-lui I. Omă­­nu antreprenor originar din Olte­niţa. Pungaşii împreună cu actele dre­sate, au fost luatutăţi Curţei Marţiale. Trebue să adăugăm un cuvînt că pentru stîrpirea epidemiilor de furturi activitatea şi modul de organizare pentru descoperirea pungaşilor se da­­toreşte In mare parte şefalul brigăzei de Siguranţă Iordăchesea care mun­ceşte muit în această direcţi­an«. BS Incunoştiinţare— S’a constatat ca toane multe persoane mlîtari sau civili, se servesc pentru transportul corespondenţei lor, în scopul de a o face să ajungă mai repede şi mai si­gur la destinaţie, de intermediari o­­bişnuiţi sau de ocazie. Aceste persoane este altfelul inter­zis prin legea Telegrafo-Poştală (art. 5 şi 6) şi el înlesneşte spionajul ina­mic şi indiscreţiunile relative la ope­­raţiu ei!« îşi organizai» militară, sus­­tragînd corespondenţa de sub contro­lul indispensabil al cenzurai militare. De altfel persoanele de bună cre­dinţă nu objin prin această procedare nici un avantagiu din punct de vedere al siguranţei şi rapidităţii transmiterii Intru cît serviciul poştal funcţionează în permanenţă în m­od regulat şi repe­de, tie în interiorul ţârei, tic între Ro­mânia şi ţările streine aliate sau neu­tre. In consecinţă este riguros interzis atît militarilor de orî­ce grad, de pe teritoriul ţărei, cît şî populaţiimei ci­vile de a remite intermediarilor, ori­­­care ar fi corespondenţa destinata sa fie transportată dintr’un punct la al­tul al teritoriului. Această interzicere este cu mult mai aplicabilă, persoanelor car® trec : frontiera ruso-rommä, pentru a intra , sau a eşi din ţară. De altfel se vor­­ da instrucţiuni tuturor posturilor de la I frontieră pentru a aresta imediat pe­­ ori­ce persoană asupra căreia se va­­ găsi asemenea corespondenţă. Nu se face excepţie in această pri­vinţă de­cît pentru curieri militari de legătură ai comandamentelor cum şi acei funcţionari publici (numai ai sta­tului) cax^­ sunt autorizaţi înscris pen-I tru transportui corespondenţei oficiale­­ dela o autoritate la alta. In această categorie intră şi curieri diplomatici. Serviciile de jandarmerie şi poliţie de pe lingă armate şi cu serviciul spe­cial pe căile ferate, precum şi postu­rile de la frontiere, vor exercita o su­praveghere din cele mai stricte pentru aducerea îa îndeplinire a acestui or­din circular. Contravenienţii su­b acu­­zaţiune de spionaj sau tentativă de spionaj, vor fi arestaţi şi traduşi înain­tea curţei marţiale. Pedepsele pedepsele vor fi prevăzute în ordonanţa ce se va da în curind. ÎS Se înfiinţează pe lângă Ministe­rul Industriei şi Comerţului un consiliu de supraveghere al exploatării combus­tibililor minerali compus din d-nii: General de Candolle, de pe lângă mi­ I­siunea Engleză ; General Prgsk, dela Marele Sertier General Rus ; Comandant Chanpin, de pe lângă misiunea Fran­ceză ; Profesor L. Urazee, director al insti­­tutului geologic; Inginer şef V. Paşcaria, director al ser­viciului minelor ; inginer şef I. Tănasescu, ateist Insti­­tutul geologic, şi Inginar G. Osiceanu, Inspector al fabricelor de patrol dia ■ ministerul da finanţe. D. Inginer şef Tânăsasca va înde­­plini funcţiunea de sec­retar al coasili­­ului. Consiliul de supraveghere va sta­bili progi'£iji«je da Ikcîu şi va veghia la prompta lor executare. D. director general al combustibi­lului va fi responsabil faţă cu coasi­­liu! pentru toate lucrările hotirii;- a s se executa de fie­cara dis cela trei servicii speciale şi în special pestr» toată administraţia. t lată comisiunea profesărilor pen­tru examenele de l« Liceul Naţional cursul Inferior şi clasa a 4-a pentru e­­levii examinaţi in particular. Religia Preotul Popescu—Română d. Petru Hantş—Latina d. Maşetescu,— Franceză d James Bărbier—Istoria d. C. Leonescu—Geografia d. E. Podilara —Matematici d. Vileria Atace—Ştiinţe fezico-chimice d. M. Citenschi—Ştiinţe naturale şi higiena d. Luciaa Boia, Com­­isiuna această sa intruneşte Marţi 30 Mai ora 4 p. m. pentru a stabu­i orarul examenelor. Eximenric încep la 1 iunie a. e. S Com­isiunea profesorilor pentru examenele de ci. V-Vili reală şi mo­dernă Liceul Naţional şi V-Viii parti­culară se compune astfel la : Religia d. V. Oiaga—Română d. V­­Nedrogîu—Latina d. X. Gheorghiu— Franceză d. Octav Botez—Istoria d. I. Clineni — Geografia d­­d­in Mitra — Matematica d. Gr. Gheorghiu—Ştiinţi fisico-clmn­ice d. N. Dimi—Ştiinţi Ha­taraie şi h­giena d. G. Finteanu—Filo­zofia şi Dreptul d. L. Sinigagi­a- Tot Marţi 30 Mai com­isiunea a­re­­ste va stabili orarul examenelor.­­­ Ni se relatează că anii mediei anunţă prea târziu sau chiar de fel cazurile de tifos exantematic Mu­diu că autorităţile în drept nu pot lua mă­surile de asanare şi prevenire. Noi nu credem ca tocmai oamenii de ştiinţă, salvatorii noştri, să facă ase-­ menea grave rbuzuri; ei care sunt în măs­ură a cunoaşte la ce primindiu ar fi expus oraşul dacă ceia ce ni se spu­ne ar fi adevărat. Să nu să uite că în Serbia, oraşe întregi au fost literalmente pustiise de această năprasnici epidemie. g§ Dr. C. Andreescu profesor şi pro­prietar a ipat alei Gassier ai Societă­­­ţel ^Prevedsre*“ d.a Păpuiari in locui d-lui N. Georgescu dscedst, H Fabi-icii «l® prâuxă. „TES­Ă­­TURA — luşî“ din strada Socola are nevoe de Inerătoare şi lui­­erători ţesători şi anunţă că va avea de lucru în permanența plătind pentru tesatul panseei PREȚ ÎNDOIT celui din timp de pace — —m—nimr-m-- • — Subscrierile la bonurile de tezaur continui in chipul cel mai îmbucu­­rător. Numai In curs de o săptămînă el a­m ajuns la peste 40 milioane. Aceasta dovedeşte ci sentimentul patriotic nu ne lipseşte. Ciad Inşi Statul oferi şi un pla­sament aşa de admirable, acordind dobinda şi garanţii de plată sufici­ente, ar fi o crimă si ezităm a da banii noştri in schimbui acelor bo­nuri. Subscrieţi deci toţi la bonurile de tezaur ale apărării naţionale, căci astfel subscrieţi la liberarea şi mă­rirea patriei.

Next