Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)
1917-06-01 / nr. 3069
-A DIH RUSIA •*«*«ialismul rus spune că di» discuţiile cu şefii militari şi cu soldaţii •’» ce utilii că situaţia s'a îndreptat Mulţumită prezenţei în fruntea ministerului de război a lui Kerenski, îa sar« toată armata are încredere. Mai mulţi soldaţi l'au întrebat de ce au dă ordin ca dezertorii să fie împuşcaţi. Generalul Alexeev le-a răspuns ca au e nevoe de măsura aceasta, «ăei soldaţilor trebue să li se ex- filiee «rin»» pe care o fac contra ţării Ier dezertând; şi apoi în zilele din urmă dezertările au scăzut. * I* urma percheziţiei făcute în palatul marelui duce Mihail Alexandroviei acesta a fost aşa de revoltat încât s'a imbebătit de o afecţiune nervoasă. * Femeii* medice fiind recunoscute egale* drepturi cu bărbaţii, vor fi texte mobilizate, exceptând pe acelea care au copii mai mici de 3—1* ani. Deputatul Puriskievici care a jucat un rol aşa desmare în evenimentele premergătoare revoluţiei şi care nu este străin de uciderea lui Rasputin, scrie lui Kerenski : „Anarchist şi conservator, viitor vrăjmaş politic al d-tale după razboiu, Iţi propun serviciile mele ca secretar la ministerul de războiu ca să lucrăm împreună pentru Rusia şi pentru libertăţile ei. Dacă Rusia va fi învinsă, cele mai negre zile de reacţie vor veni, de aceia vreau să-mi dau tot talentul şi munca să înlăturăm această înfrângere“. Bineînţeles că propunerea va fi respinsă. Atât ar mai trebui să vie un conservator Intre socialişti. Şi aşa sunt ei numiţi artropofagi. Ce am deveni dacă Puriskievici ar mai intra între ei!* In vagonul de tramvai care circulă spre maréi® Fontan s’a găsit un craniu pe care era o hârtie şi în care era scris : „Cine va fi pentru vechiul regim va avea aceiaşi parte. Trebue sa fie o farsă, căci craniul datează de câţiva ani. * . Decanul baroului avbcaţilor din Petrograd a urat buna venire în rândurile baroului a 40 femei avocate, cărora priatr’e caldă cuvântare le-a arătat că da la femeia aveeat •« aşteaptă mult şi că etiaa aveeaturei va câştiga cu această leaaie. „ftepesa“ 4 + Adia.iniskația: Tip. H, Gelerni, îași—Teiafiffi Ko, M üss gy.iis ^uftiUs i,y 'v.--:"feposdl Bmh d!r*ej!unea mml ©c*p^t«e ANUL XIII—8069 — Joi 1 luai® ,17 V DISCUŢIA REFORMELOR ••zbaterile asupra celor două mari reforme continuă în Cameră în mijlocul unei atmosfere relativ liniştite. Impresia, ce se degajează din discuţiunile urmate pînă anum e că ele vor îi votate. Se poate ca proectul guvernului să primească unele modificări în sensul unor mai largi concesiuni atît din punctul de vedere al reformei agrare cit şi cea a votului universal. In orice caz, chiar pentru cei maiînaintaţi proectul guvernului adoptat şi modificat şi unele puncte de Comisiuni- Ie Camerii, pare a se socoti ca un minimum, pe baza căruia se vor putea adăogi apoi, după vremi, multe din cele ce astăzi constituesc programul înaintaţilor. Şi de aceia impresiunea generală e că reformele vor fi votate cu mare majoritate, dacaim cu unanimitata. Este drept, că s’a susţinut de caii oratori că ceia ce se face acum e maximul ; ce se poate acorda atît ca expropriere cit şi la vot universal. Aceasta însă a’a împiedecat pe mulţi să considere că ele sunt un minimum. Depinde negreşit de la cei ce vor vorbi pentru reformele propuse în numele guvernului, ca prin declaraţii abile să cîştige toate sufragiile. Ca note deosebite în această discuţiune a fost vorbirea d-lui M. Cantacuzino, care socoate că nu e momentul a se procede la întocmirea unor reforme, pentru cari nu avese liniştea de spirit necesară. D. M. Carp de asemenea a adus o notă deosebită nu atît pentru reforme în sine cît pentru neîncrederea ce-i inspiră guvernul aceasta, care prin neprevedere a adus ţara în stărea de astăzi, şi pentru care el nu merită să prezideze la aceste mari reforme. D. Gr. L. Trancu a adus de asemenea critici întemeiate şi a atras atenţiunea asupra unor îndreptări de făcut în proectul oficial,,, pronunţîndu-se pentru lărgirea reformelor în care senz va da tot concursul. Ceia ce însă au putut observa toţi cari au asistat la dezbateri e că pînă astăzi nu s’a auzit vocea proprietarilor, pe cari reforma îi priveşte direct. Sunt destui proprietari în Cameră. Ei, desigur vor vorbi și atunci se vor putea trage adevăratele concluziuni. Pînă astăzi însă, după cum arătăm, reformele au cauza cîștigată. PARLAMENTUL Camera Şedinţa it la 29 Mai 19 Visdiaţa ss dasshldî la ora 3 sub pref sideaţia d-lui V. G. Merţa*. Pe basca Ministerială iau lac d-an 1. I. C. Brătiana, D. Greceau*, Dr. Istiati, I. G. Dina, Viatilă Brătiaai», Cenatantinesco, Tadie lonea,*, M!ş* Ca*facczino. Sânt prezenţi 94 Depistaţi. Se fac formalităţile existuite. Comunicări D. Protopopescu. Zilele trecute a au cerut dosarul Comisianei de expert. Cer să ming pa® la dispoziţie dosarele societăţii „Steaua“. Pentru ce nu mi se d.L Face istoricul peripeţiile acestor dosare. D. Victor Antonescu. Răspunde îa chestia dosarelor dela societatea „Steaua“ spune că actele s’a controlat şi că totul s’a procedat in bună regulă. D. Tache Ionescu. Nu xnu poate nimerii bănui că am lucrat contra c®ajtiinţei naţionale. Totuşi fagăduesc că se vor cerceta toate dosarele. Chiar mâine îa ceas ilia de miniştri aceste dosare se vor discuta şi cred că toţi miniştri vor , lua cunoştinţă despre această afacere. Mai ori, nu aici în cameră din altă parte am auzit un cuvânt nenorocit. La acel cuvânt nu am de adăugat decât atât, că nu voi regreta niciodată că ţara a mers in războiul acesta alăturea cu acei care luptă pentru apărarea noastră naţională şi dacă nenorocirile se vor abate pe capul acestei ţâri, voia cu conştiinţa trapa dată că am lepisfet aşa cum a trebuit pentru apărarea noastră naţională. (Aplauze) Reformele Discursul D-lui S. Bănescu Ostorai începe prin a spune di D-sa nu «duce nici o vină conducătorilor pe- |litici ai partidului liberal. 1* chestes expropriere!e da părers că întinderea marii proprietăți dă îs® fixeze, iar latifundiile să dispară întră I cât «’a dovedlit că ele sunt un rău fu ; ordinea politică, economică și socială » (aplauze). 1 Care ca odată ca legea d« «xpropiere j să se votezs și legea ds inproprietărie. 1* momentul când iai de la unii tre j be« să şi dai la alţii. Face unele observaţiuni la reforma alsctorală eu privire la orgs*izar*a Se- • Hatului peatru că nu se srăta curat ss vor alege senatorii. Nh înțelege ds ce nu se praeizează astăzi colegiile Senatoriale. — Vorbind de Senatorii de drept întreabă care ar fi Mm orarul lor? Face observație 1® ari. *7. Ixpropierea s« va fac* p® baza a- j Hor Înțelegeri statornice îstrs partide, i Dl. Carp în numel« »*or celegî care s’au coHStituit într’un hob .partid, vor- j bind critică proectul nostu. N* ar« că- \ tași de pnția dreptste. Apoi D-ss polemisază cu d. M. Carp * care'a făcut procesul* digerchlei din car* și oratorul facs parte. * Ori care ar fi modificările preectaîaî ! AI chiar nemodificat eu îl votez. Se suspendă şedinţa peatra fi minata. La radeschidere se dă cuvântul D-lui Trancu-laşi. Discursul D.lui Trancu-laşi.—înţepet prin a spune că critieiie sunt necesara - dând ca exemplu Anglia. Spune el proectul care se prezintă nu are o bază de studii, arătând că singura statistică care există este plină de erori.Dacăbaza e erodată atone! cum sa poate procedă la împărţirea pământului ? Nu se cunoaşte numărul hectarelor de pămînt cultivabil, după cum nu ar cunoaşte nici cifra populaţiei. D-sa atrage atenţiunea că în numărul populaţiei muncitoare, agricole, să se cuprindă şi mărginaşii de la oraşe, cari tot din agricultura trăesc. Apoi D. Trancu-laşi arată diferenţele intre programul partidului Muncei, din care fac® parte, şi cel ofisi«!. Noi, zice D-sa, am fixat mares pro- pristate la 200 h. şi eventual la 100 h, , lăsând loc deosebit pentru conaci livezi, I vii. Ne ara ocupat de subsol, pe care cerem să-l naţionalizăm. De asemenea j de păduri din cari un masiv de 50 h. poate rămâne nexpropriat. Atrage atenţiuneaasupra caxbaticurilor şi antichetelor. In programul nostru, zice D-sa, am prevăzut piaţa in bani şi efecte. Banii îl vom avea de la sine, cari rămin Statului. Intre,cei ce vor fi expropiaţi să in- ? treţi cei ce au arendat moşiile pe 100 ani Acestor renitori, să le dăm renta, Pe urma expropierii se vor putea dezvolta industriile agricole?, s căror după un raport al Camerii de Comerţ şi alta documente, este astăzi foarte decăzută, intr'o„frumoasă peroraţie Dl. Trancu« , Iaşi, arată solicititudinea ce cu toţii purtăm clasei celei mai numeroase din ţară şi atît D za cît şi colegii din partidei Murseci pornesc din cele mai bune seutimere ce doresc că toţii să contribuească din tot sulietul la realizarea acestor reforme cît mai neintirziat. Speră că îa catârd sierariţele tutu- ror vor căpăta o realizare in ceea ce vom putea pmni „triumful ţării“. Şedinţa se ridica orele 7 jaui..p. m. anunţindu-se Viitoarea pc.d.u a doua zi la orele 2 m. INFORMAŢII SS Prinderea unei bande de pungaşi spărgători.—In ultimul timnp comiţându-se o serie de furturi de buzunar, cu sume importante de bani, în urma cercetărilor făcute de siguranţa s’a descoperit şi prins o bandă compusă din cunoscuţii pungaşi şi spărgători recidivişti. Boeria Sterian zis Nicu şi Gh. Teodorescu zis Clopotariu din Buzeu, Iorgu Sterian din Galaţi şî Ioan Teodorescu zis Puşcariu din Ploeşti, toţi foşti condamnaţi în mai multe rînduri şi unii dezertori din armată şi care purtau uniformă. In urma cercetărilor energice făcute de comisarul Gh. Honciug de la siguranţă, s’a stabilit că erau constituiţi în bandă şi dădeau lovituri prin gările oraşului şi aglomeraţiuni de public, la depozitele de alimente, de jurnale şi trenuri etc. profitând de marea populaţiune, refugiată în acest oraş. S’a găsit la ei peste 20.000 Iţi în hirtie şi monede ronineşti şi ruseşti, din care 6.500 lei furaţi d-lui I. Omănu antreprenor originar din Olteniţa. Pungaşii împreună cu actele dresate, au fost luatutăţi Curţei Marţiale. Trebue să adăugăm un cuvînt că pentru stîrpirea epidemiilor de furturi activitatea şi modul de organizare pentru descoperirea pungaşilor se datoreşte In mare parte şefalul brigăzei de Siguranţă Iordăchesea care munceşte muit în această direcţian«. BS Incunoştiinţare— S’a constatat ca toane multe persoane mlîtari sau civili, se servesc pentru transportul corespondenţei lor, în scopul de a o face să ajungă mai repede şi mai sigur la destinaţie, de intermediari obişnuiţi sau de ocazie. Aceste persoane este altfelul interzis prin legea Telegrafo-Poştală (art. 5 şi 6) şi el înlesneşte spionajul inamic şi indiscreţiunile relative la operaţiu ei!« îşi organizai» militară, sustragînd corespondenţa de sub controlul indispensabil al cenzurai militare. De altfel persoanele de bună credinţă nu objin prin această procedare nici un avantagiu din punct de vedere al siguranţei şi rapidităţii transmiterii Intru cît serviciul poştal funcţionează în permanenţă în mod regulat şi repede, tie în interiorul ţârei, tic între România şi ţările streine aliate sau neutre. In consecinţă este riguros interzis atît militarilor de orîce grad, de pe teritoriul ţărei, cît şî populaţiimei civile de a remite intermediarilor, oricare ar fi corespondenţa destinata sa fie transportată dintr’un punct la altul al teritoriului. Această interzicere este cu mult mai aplicabilă, persoanelor car® trec : frontiera ruso-rommä, pentru a intra , sau a eşi din ţară. De altfel se vor da instrucţiuni tuturor posturilor de la I frontieră pentru a aresta imediat pe orice persoană asupra căreia se va găsi asemenea corespondenţă. Nu se face excepţie in această privinţă decît pentru curieri militari de legătură ai comandamentelor cum şi acei funcţionari publici (numai ai statului) cax^ sunt autorizaţi înscris pen-I tru transportui corespondenţei oficiale dela o autoritate la alta. In această categorie intră şi curieri diplomatici. Serviciile de jandarmerie şi poliţie de pe lingă armate şi cu serviciul special pe căile ferate, precum şi posturile de la frontiere, vor exercita o supraveghere din cele mai stricte pentru aducerea îa îndeplinire a acestui ordin circular. Contravenienţii sub acuzaţiune de spionaj sau tentativă de spionaj, vor fi arestaţi şi traduşi înaintea curţei marţiale. Pedepsele pedepsele vor fi prevăzute în ordonanţa ce se va da în curind. ÎS Se înfiinţează pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului un consiliu de supraveghere al exploatării combustibililor minerali compus din d-nii: General de Candolle, de pe lângă mi Isiunea Engleză ; General Prgsk, dela Marele Sertier General Rus ; Comandant Chanpin, de pe lângă misiunea Franceză ; Profesor L. Urazee, director al institutului geologic; Inginer şef V. Paşcaria, director al serviciului minelor ; inginer şef I. Tănasescu, ateist Institutul geologic, şi Inginar G. Osiceanu, Inspector al fabricelor de patrol dia ■ ministerul da finanţe. D. Inginer şef Tânăsasca va îndeplini funcţiunea de secretar al coasiliului. Consiliul de supraveghere va stabili progi'£iji«je da Ikcîu şi va veghia la prompta lor executare. D. director general al combustibilului va fi responsabil faţă cu coasiliu! pentru toate lucrările hotirii;- a s se executa de fiecara dis cela trei servicii speciale şi în special pestr» toată administraţia. t lată comisiunea profesărilor pentru examenele de l« Liceul Naţional cursul Inferior şi clasa a 4-a pentru elevii examinaţi in particular. Religia Preotul Popescu—Română d. Petru Hantş—Latina d. Maşetescu,— Franceză d James Bărbier—Istoria d. C. Leonescu—Geografia d. E. Podilara —Matematici d. Vileria Atace—Ştiinţe fezico-chimice d. M. Citenschi—Ştiinţe naturale şi higiena d. Luciaa Boia, Comisiuna această sa intruneşte Marţi 30 Mai ora 4 p. m. pentru a stabui orarul examenelor. Eximenric încep la 1 iunie a. e. S Comisiunea profesorilor pentru examenele de ci. V-Vili reală şi modernă Liceul Naţional şi V-Viii particulară se compune astfel la : Religia d. V. Oiaga—Română d. VNedrogîu—Latina d. X. Gheorghiu— Franceză d. Octav Botez—Istoria d. I. Clineni — Geografia ddin Mitra — Matematica d. Gr. Gheorghiu—Ştiinţi fisico-clmnice d. N. Dimi—Ştiinţi Hataraie şi hgiena d. G. Finteanu—Filozofia şi Dreptul d. L. Sinigagia- Tot Marţi 30 Mai comisiunea areste va stabili orarul examenelor. Ni se relatează că anii mediei anunţă prea târziu sau chiar de fel cazurile de tifos exantematic Mudiu că autorităţile în drept nu pot lua măsurile de asanare şi prevenire. Noi nu credem ca tocmai oamenii de ştiinţă, salvatorii noştri, să facă ase- menea grave rbuzuri; ei care sunt în măsură a cunoaşte la ce primindiu ar fi expus oraşul dacă ceia ce ni se spune ar fi adevărat. Să nu să uite că în Serbia, oraşe întregi au fost literalmente pustiise de această năprasnici epidemie. g§ Dr. C. Andreescu profesor şi proprietar a ipat alei Gassier ai Societăţel ^Prevedsre*“ d.a Păpuiari in locui d-lui N. Georgescu dscedst, H Fabi-icii «l® prâuxă. „TESĂTURA — luşî“ din strada Socola are nevoe de Inerătoare şi luierători ţesători şi anunţă că va avea de lucru în permanența plătind pentru tesatul panseei PREȚ ÎNDOIT celui din timp de pace — —m—nimr-m-- • — Subscrierile la bonurile de tezaur continui in chipul cel mai îmbucurător. Numai In curs de o săptămînă el am ajuns la peste 40 milioane. Aceasta dovedeşte ci sentimentul patriotic nu ne lipseşte. Ciad Inşi Statul oferi şi un plasament aşa de admirable, acordind dobinda şi garanţii de plată suficiente, ar fi o crimă si ezităm a da banii noştri in schimbui acelor bonuri. Subscrieţi deci toţi la bonurile de tezaur ale apărării naţionale, căci astfel subscrieţi la liberarea şi mărirea patriei.