Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)
1917-06-10 / nr. 3077
BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI SITUATIUNE SUMARA ACTIV@16 28 Mai 488 905.434 275.691.277) anr ihog, ( aur den. (mone f 314.680.4156) 131.919.750 ) „ depoz. g( te și lingouri I 178.575.450) 314.247) , (ling.) »( aur (monete) 674.984) ■8 ( dispon. și trate 80.980.160) consul. cad.nr .136.257.780). Argint și diverse monete . ..................... . . . Efecte scontate .................................................................. (16.841.900 Imprum. pe efec. publ. 23.210.500) ( 43.432 ,00 imprum. pe efec. publ. înc. curent 52.663.800 14.826.742 28.605, 58 din car© nu s’au ridicat 1.80.897.016. 21.766.784 Imprum. SUîuluî da 15 milioane fără doblndă (1901) ,, „ 1 în cont curent pe bonuri de tezaur, 2 % % aur (1914, 1915 și 1916 .... imprum. în cont curent Casa Gentr. a Băncilor Pop. Casele de împr. pe gaj agricultorilor și industriaşilor Efectele capitalui social........................ . . . . ., fondului de rezervă . ........................ . . ( amortizărei imobilelor mobilierului și maşinelor de imprimerie . . ., imobile ................................. Mobilier și mm/ni de imprimeria................................. Cheltueli de administrațiune ........................................... Efecte și alte valori în păstrare..................................... Bonuri de tenuri lk % aur în gaj pentru împrumutul Statului ..... ...................................... Efecte în gaj și în păstrare provizorie ...... Conturi cureale de valori .. diverse PAKI Capital ........................................................................ Fond de rezervă............................................................ Fondul amortizăm imobilelor, mobilierului și maşinelor de imprimerie ....................................... . Bilete de bancă în circulaţiune . . Dobâzi şi beneficii diverse............................ . . . Conturi curente și recipisa În vedere Efecte și alte valori de restituit. ........ Conturi diverse.............................................................. Taxa Scoaî Dobîndei»19 20 Mai 27 Mai 174-70.050 629 983.670 .275.615 128.099.919 81 668.642 9.687.259 168.615823 10.648.626 16.149.677 3.850.181 6.726.518 1310.861 1.522.734 141.816.310 400.000.000 16. 481.207 298.399.856 57.518.220 21.906.651.944.28.984 12.000.Ö0Ö 42.352.481 6.206.632 867.422.705 5.012.64’ 202.084.357 707.297517 42.086.646 ÍtíS^Tím 172 555 123.033.954 45.716971 8.042.556 725.098.8S1 1.957.467 10.421.874 10.413.278 32.645.277 3.813.181 6.726.S37 1.110.957 l.lOQ.t 197.220.554 100.000.000 224.7-13.295 360.929.19 23.261.867 23.952.696 3.375.364.849 12.000.000 46.066.144 6.593.886 1.650.943294 2.039.610 172.311.032 1.421.963.849 63.507034 3.375.364.849 173.103 122.855.166 44.977.284 8.042.556 725.501.61b 1.718.802 10.374.087 10.418.278 32.646.277 3.813.181 6 726.337 1.110.957 1.452.435 197.216.754 100.000.000 219.395.739 431.208,36, 23.591.697 23.622 773 1.494.72» 07-13.000.000 46.006.144 6.593.886 1.654.986.29 2.137.133 168.505.676 1.416.612.493 178.886.441 3.394 7SÖ.071J î Iași—Tipografia II. Gola»«r, str -nmiiwiraiiirim— n wwr1 n' iui r ms. Şedinţa de la 7 Iunie ISI? Şedinţe, s® deschide i& ora 2.40 pm, sub praşidenţia D-lui V. I. Morţun. Se fac formantafie obişnuite. Pe baaca Ministerială iau loc D-n'i I. C. Daca, Victor Antonescu, Al. Constîntinescu, Gîorgei Mîrzescu, Comunicări ©. N. ®«ms* întreabă pe ministrul «Ic interne asupra unui memoriu al funcţionarilor idegrafo-poştal din Galaţi prin care cere ca şi ei să se bucure de avantajele celor mobilizaţi. Acesta avantaja au fost acordate numai sancţionarilor terefîrafîşti de la Iaşi. D. Dr. H. Lupu. Depune un proect de lege din iniţiativa parlamentară prin care medicii cari au 4 ani, de practici sa aibe gradul de căpitan iar de la 8 ani gradul de maior. D. Vintilă Brătianu spune că un proact în acest sens va fi depus. D. Macavei propune că odată cu venirea ardelenilor în Iaşi, să se dea numele unei străzi de strada Ardealului. Mai cerem ca mîine să se suspenda şedinţa parlamentară pentru ca deputaţii să ia parte la recepţie. D. Preşedinte Spune că prima cerere va fi redusă la conoştînţa celor ce au căderea pe a da numirile străzilor. In ce priveşte pe a doua d sa zice că şedinţele se vor ţine pînă la ora 4 p. m. D. A. C. Cuza vorbeşte în chestia regulamentului cu pivire la şedineţele secrete. D. Preşedinte, dă lămuririle necesare. D. Banii D-sa vorbeşte referitor la venirea în ţară a voluntarilor ardeleni şi le aduce calda mai salutare. Termină: Trăiască Ardealul liber al Romîniei mari de mîine (aplauze). Reformele Discursul d-lui T. Iliescu M’am întrebat, în timpul discursurilor rostite de către unii dintre noi, dacă nu cumva, prin proectul de lege ce ni se cere &.a. votăm se urmăreşte aitte scopun alte intenţiuni. Mă întrebi ■ dacă în joc de disbinări şi discordii, n’ar fi mai bine să alungăm dintre noi tot ce are aerul de şicane şi discordie. Ceasul sfint al redeşteptării noastre naţionale a sunat. Să ne unim pentru a traduce în fapt propunerile de acum şi după ce vom fi înfăptuit, totul, atunci acei care vor să ne tragă la răspundere să vie să ne spună ce aţi fâcut ? Numai atunci să ne cereţi socoteală, pînă atunci lăsaţi liberă mina guvernului să lucreze cu conştiinţa împăcată la îndeplinirea idealului nostru naţional. Intrînd în fondul discofionei critică atitudinea partidului „Muncei“ şi spune ca pină eri toţi acei care formează azi partida Mancei, au aderat la reforme. Cum se face că azi să combată această operă de utilitate naţională ? Critică seara progresivă şi spune că Proprietarul după jertfelefăcute de dînsul nu va şti cît pămînt îi va rămîne. • Şi atunci el, nu va mai lucra cu toată dragostea, cu toată puterea. Dar ţărâna care nu are unelte şt im că vite ? Gîndiţivă bine d-Ior, la situaţiunea noastră cindi ne vom reîntoarce. D. Trancu-Iaşi. Trăiască sistemul nostru. Voci. Ba al neutru. D. T. Iliescu. Nu este nici a! Dv. şi nici şi altora. Eate dragostea ce o purtăm în suflet clasei ţărăneşti care ne va face ca toţi să conlucrăm pentru ca Să aibă pământ. Mai departe D-sa spune ci va propune un amendament, pentru limitarea mare! propriitoţi la care amendament punctul esenţial e suprimarea cu desăvârşire acărei progresive. înainte de st termina mă voi aduse colegilor mei din partidul mâneri. in secs, îimp oratorul este întrerupt.'; D. Iulian Vribiescu zicând: D-îe. După strălucita cuvântare, are dureros să răspundeţi celor din Partidul Muncei. D. A C. Cuza. Atejtia sunt mult mai vioi da cât Dv. D-le Vrăbiescu. D. Toni Iliescu continuă cuvântarea făcând spol la unirea în gândul de a a se da satisfacţiearenaid' Apărătorul Patriei. Şedinţă se surpendă. La redeschidere se dă cuvântul D-lui Popovici. D.Popovici face o declaraţie în care arată că va vota cu tot sufletul reformele, precum şi un apel călduros ca toate urile şi desbinările să fie înlăturate şi a se face unirea deplină ca opera şi fie cât mai desăvârşită şi durabilă. Discursul D-lui Protopopescu Motivând împrejurire cari sau determinat să părăsească partidul Liberal, aratâ că cu toţi au fost aleşi deputaţi ne baza prîeeipilior ci veşnic sistemei cunoscut. Arată că un partid învechit trebue să dispară şi au şi să îi ia local. D. Ferechide. Portic!..! Mancel ? D. Protopopescu. De ce la ruperi, d-te Ferechide, D-ta ţi-a! trăi! traiul Istă-se şi ns r.dl (apiaazi). Conţineând, d Protopopescu arată că «a repetă greşaîa do la *1864 şi că ts trece prep. uşor peste aliniate care za o’însercnâtate capitală. Mă mir câ sunt numeroşi avocaţi eminenţi care cunosc chestiunea şi nu o discută, c!ie coasă toate cu aţă albă. Arată prepcmderinţa obştilor asupra marei proprietăţi. Vorbind de conrupţia germană citeşte un raport a lui Gunthni îa care raport se specifică că germanii se lăuda a avea presa lor, generalii lor şi pănă şi deputaţii şi senatorii lor. (Murmure) Oratorul termină spunând că nu va vota reformele propuse de Guvern. D. Bogdan Iaca o staplă declaraţie de principiu în care spune că întreaga clasă ţărănească să fie ridicată şi sa dăm sătenilor pământul ce de veacuri li aşteaptă Declară ca va vota reformele. Şedinţa se suspendă la ora 6 până îa 9 seara. Trupele portugheze* pe ír©araienglez Londra 19 Iunii.—Trupele portugheze au respins mai multe atacuri germane, în incursiunile pe care la-au făcut în tranșeele inamic« au î apiurM prizonieri. Antrenat progresiv în practicarea războiului modem de către un comandant englez, trupele portugheze, care se află acum bine pre- I gătite, vor coopera cu succes la ulti timile operaţiuni.1 Reuter Scădma creditului german , Paris 19 Iunie.—In 1© „Matin"1 economistul Edmond Thuray, demonstrează că intervenţia Statelor Unite a epuizat creditul german. Bancherii ţărilor neutrale vecine Germaniei, care pot şti cea ce se petrece în Imperiile Germanice, au pierdut orice încredere; ei încep să creadă că guvernul imperial, ca şi toate organele de credit pe care aceasta le-a utilizat sau creat, în vederea războiului, vor fi pecurând în afară de orice posibilitate de a face faţa angajamentelor luate. După informaţiunile ce sosesc prin Elveţia, capitalişti germani contribue ei însăşi la scăderea mărciei, schimbând valorile de care pot dispune, în valori şi în monedă a ţărilor neutrale. Havas regele Greciei a trecut prin Italia Torna 4.—Venind din Copos, a sosit astăzi dimineaţă la Mesina yachtul Regal din Sphaeteria, având pe bord Regele Constantin, Regina Sofia, Diadocul, principele Nicolae principesele şi Curtea. Excoria yachtului Regii era compusă din trei vase distingătoare : unul englez, finul francez şi al 3 lea italian. Foştii suverani au plecat astăzi cu un tren special în Elveţia. (A. T. E. opinia «s - pic?1 Jfl în Egipt Londra 19 iunie.—Artileria britanică e foarte activă; ea obţine rezultate eficace, dominează artileria inamica şi impune mari pierderi taberei adverse. Aviatorii noştri au întreprins mai multe incursiuni fericite asupra taberilor şi cartierelor generale de Birsaba, Hirreira şi mai ales la Gaza. In noaptea de 11 iunie, trupele noastre teritoriale au întreprins o o expediţiune copia unei lucrări inamice la extrema dreapta a liniilor noastre. 27 de turci au fost omorăţi şi 11 făcuţi prizonieri. Pierderile noastre au fost nuleg; patrulele noastre continuă să aducă prizonieri. Reuter. fim. m la noapte?, de 7—8 Iunie c, un buf s’a întrodus în camera, mea de doTarit, furîndu-mi an rînd de haine negre şi o redingotă nouă. In huna se afişa pa numele meu na set de naştere,’un act de dispensă condiţională şi site hîrtii Importante Rog pe cine va gSsi actele mele iepg.dîte poatî de hoţ să m! le înapoieze. • Matin Dr. L. Babinovici Str. I. G. Brătianu No. 13 AHUHCIS SMnMRECZSCTjsas ---..'?nj3xv.iE;jTOaansgrgat.,taj.'g»rJ!t«iw^rarea*TC-JavKagg—mi *i »iiniimirrmgo» TCJnPXJiHĂKT-'OTmmumuimTM—» - '" — ©irant responsa lanl St. Iiudescu. gouvernante frangaise 1111 mUm ou anglaiee de préférence plus agée aupres d’un fillette d« einq ans. S’adresser: strada Sí Haralamb No. 1 3 Bijoierii de octuiane Ijiiispii pietre preţioase, aur agritorie precum şi Reeipistie,muntenii de pietate din Bucureşti plătind preţariie cele mai mari. Qraaet, str. Sărăriei 73 în carte, orele 10—4 p. m. 10 la Kierdet 124 bani româneşti şi 8 ruble, doua cartele pentru alimente, şapte bilete de inoculare, mai multe socoteli cu însemnări şi câteva poliţe. Rog pe găsitorul a-mi restitui actele reţinându-şi banii. Lupu Asiloviei 2 Str. Citi 23 Iaşi Preparaţiune de curas c»«darj pe timp de vacanţă, cub conduserea D- rei Dr. Eleonora Stratiksee,, Drei Eugenia. D lmitrescu, şi a D-dii R. V. RişciUU. "Se tec şi’cursuri pentru bSefi, Adresa: Str. Kogălinceanui No. 18, la D-m Râşierjw. 4 crescută bine, fami'SII şI a fie bună, origină elveţiană, absolut singură, căreia îi place viaţa la ţară, doreşte ocupaţie, eventual o şoară de companie intri® casă bine situată. Preferă consideraţie bună de cât salariu. Nenette, la Nicolae Blaniţ factor poştal Huşi str. Şipotelor Nr. 45. 3 fin a cu chirie pian sau pianină. m lillîl Plată bună. Să se adreseze: Strada. Sf. Har..iamb No. 1 3 topit inşi («politou) de 27—54—81 şi 108 paraie din 1858 plătesc până la 5000 Iii pe bucată şi de 5—40 şi 80 din 1859 precum şi din 1852 Unirea Principatelor de 3—S şi 30 partig, de 2 şi 5 parale Efigia Domnitorului Cuza. Aceste mărci ie veţi găsi prin vechile corespondenţe şi arhive, mai cumpăr mărci în blocuri streifen şi perechi uzate şi ne ,axate , precum şi orice mărci rarităţi Româneşti. G. Matfeeescu-Sinaia Bulevard Palsde No. ti BÂRLAD Bonăssîieasi , ni.—Adresa : Bern&rdRapaport. Piatra Ngambî. Lascar Catarg! 38. • I , m vorbind limbi streine, i éMH0WÄ3® sa canoeste perfect n;«nagiut şi i.dacaţk copii lor caută situaţie menageră sau copii fără .mamă • 'A. B la „Opinia*. 3 ____ BimMyvsîSSQTîcr'jad -Hmm iniiosiiiaMlilă/AnSibiae urmul (.sraelit). Ev«ma«i P®n' siahe'4. A se adresi la »Opinia*. 3 Hnâflasia P£Btrn trăsuri şi căruţe. Piaţa illlaiii« Sf. Spi'ddon Prăvălia No. 18. niimm kHiiiii cSS? r,t“, mănuşi etc. Piaţa SF Spiridon Fîvălia N®. 13. fiii fe I mici şi mari.—Piaţa Sf. Spiridon Pra • vaiia No. 13. iraEfdAÄKF I Bsstfiigraph 5S*„I I de scria în limbile română şi franceză ! caută post. 0. Beer Post Restant Iaşi. I t % ! ,..v ..... n .4S o ferme la un I hl'r I lit 1 U băiat de 4 ani, eventual şi serviciu a merge la moşie. G A. Eoeetti Iaşi, Lazarid® M mm »fiKstiaid).."^ rsuțe se,caută imediat la farmacia KL reiti^aki, iti ceai S nanii SgtA *20 e. m. diametru şi 0,60 m. lungime. Oferte pentru orice cantităţi se vor adresa Direcţiei IV-a, Direcţia Generală a Muniţiilor. 10 n M|i trăsură de un cal sau do i |j®H I- în bună stare, a se adresa la DL Tudoranu în strada Colonel langa No. 11. ...... » «iSk.A IMEESBgaSBSgWWft 'mmvxawmM'mx.'i Sili 7 lm.m liiî ferii 21 ' Frontul romaân m ■ Pe frontiera de vest a Moldovei lalord de Valea Trotusului au fost alungate mai multe grupe inamice care esisera din transee cu steaguri albe. Pe Putini bombardament reciproc de artilrie in regiunea Suraia Vădu Roşea. Pe Siret artileria grea inamică a bombardat fara rezultat satul Vasile Alexandri şi tranşeele ruse de la Buftea. Bateriile rusa a împrăştiat, maimulte detaşamente de lucrători, precum şi aproximativ 3 companii cari erau ln marş de la Vameşul ia , Muchea. Pe Dunăre linişte. Frontul aliaţiilor noştri. Frontul Occidental...Pe frontul trupelor engleze artileria a fost activă pe arabe părţi. In noaptea trecută inamicul a bombardat violent linia engleze la nord de râu! Souchez, dând 3 contraatacuri împotriva poziţiilor cucerite de englezieni, toate sforţările inamicului au fost respinse cu desăvârşire. Târziu noaptea inamicul a făcut a patra încercare, dar a fost din nou respins. Activitatea aviaţiei, din cauza,lra pului nefavorabil, a fost mai redusă ca în zilele din urmă. Au fost doborâte 2 aeroplane germane. Pe frontul trupelor franceze, acţiune de artilerie violentă bitre Ailette şi Moulin de Laîfaux. La sud de Filam, o încercare de atac a luptelor germane contra unui colţ al liniei franceze la Est de ferme La Royere n’a obţinut nici un rezultat. Lupta de artilerie a fost mai vie între Hurtebise şi Chevreux şi pe frontul Verdun, in sectorul Vacherauville şi Ghambrettes. Frontul Italian.— Pe platoul Asiago trupele italiene după ce şi au consolidat puternic poziţiunile cucerite de curînd, au întreprins eri un atac violent reuşind a distruge întăriturile inamicului în mai multe locuri făcînd progrese şi pricinuind grele pierderi inamicului. Biruind rezistenţa îndîrjită a inamicului, trupele Italiene au mai cucerit pe muntele Ortigara poziţiuni formidabile la cota 2165. In cursul acestei operaţiuni Italienii au capturat 939 prizonieri, între care 74 ofiţeri. Peste 145 avioane italiene, între care 61 de vînătoare, au luat ■ parte la acţiunea aeriană de ieri în spatele poziţiilor inamice şi asupra centrelor de concentrare de pe platoul Asiago, aruncînd peste 400 de torpile mari italiene.] Frontul Oriental— Nimic nou. Frontul Macedonean.— Artileria a fost destul de activă în regiunea Magadag, în cotul Cernii şi La Nord de Monastir. Au fost respinse câteva recunoaşteri bulgare în Ljumnica, în zona Cerna şi între lacurile Prespa şi Othrida. . Aeroplanele engleze au bombardat cu succes cantonamentele bulgaro-germane în valea Strfiimei, la Nord de Petric. i 1 - Marele Cartier Gennevsl |j ' • ; I 29B "c^â % & fi bjî ® -30 %. § (î L I r# îv h % # îâfev... I -MV W