Opinia, iulie 1917 (Anul 13, nr. 3095-3119)
1917-07-24 / nr. 3113
k i m&mto*m k M Revenim asupra unei chesliiuni, care pe cit e derplicticoasa pc.al.lt se jHjpune astăzi. Ivazyn pare că pe unii zidnci. ,.iar de mmcare e vorba“? ... Şi cu toate acestea, fără, asta nu se poate. Alţii cu mult superiori nouă, ţăp pentru ('ari chestiunea hurtei a fost pina eri ceva secundar, dau astăzi atenţiune deosebităacestei probleme. ^•.Pe cind se zămislea Ministerul actual, diferite informaţii spuneau că ar fi vorba să avem şi noi un ministru separat pentru alimentare, după cum au toate statele beligerante. Ingrijirea de alimentare publică însă a fost încredinţată Ministrului de interne. Ceva tot s’a făcut, credem, pentru că noi socotim că dacă şeful a rămas acelaş, o administraţie specială se va fi făcut. Iată care gîndim noi, că ar fi fost rostul nouei administraţii Cind privim cum stau lucrurile astăn sub acest punct de vedere, eu , atît pe convingem, de utilitatea acestei instituţiuni, pentru că fără îndoială ea se va ocupa grunafii gît. şi de civili, la ippcmnijqie altfel se face aceasta şi în celelalte state. Astăzi ‘oarnea, spuneau ordonanţele lipite pe zidurile din oraş, seva procura la abator de liniată, iar la triunthiuri se va debita de măcelari civili. Finea de asemenea, ordonanţe’e o dădeau pe min,a armatei, deşi s'a;trevr:fjit în Urmă asupra acestei măsuri întru cit privea pc «mi ii-Dar lemne, îmbrăcăminte, încălţăminte etc. de la cine se puteau cere ? Precis nu se putea spune nimic. Administraţia comunală, Ministerul Domeniilor, Casa Pădurilor, Comisiuni speciale şi mai ştim noi ce ? De aici înainte însă rînduială de sigur va fi. Io adevăr timp nu a sosit să ne îngrijim pentru toamnă şi mai als pentru Iarna, şi dacă măsurile necesare nu se iau de pe acum, va fi vai şi amar de hol. Grija de căprierie a unei administraţii, va fi în primul loc de "a face o distribuţine raţiunea a produselor, ce mai posedăm, căci contra, vicioasei distribuiri de astăzi strigă o lume. ■ Armata în locul întîi şi apoi civdii, da !, dar atît la unii cît şi la alţii împăîţeală potrivită şi fără nedreţ.tâtorf’. Apoi chestiunea grea va fi a* c'ffîă /â aprovizionării, pentru că e cert că numai cu produsele din ţară nu vom putea subveni la toate nevoile. Va trebui deci să aducem unele arti cede şi din afară. Este la fine chestiunea preţurilor -Cil. care urmează să se vîndă deosebiteie articole. Francezii se plîng că in cauza măsurilor rele, de oare «« s’a dat voe să poarte uniforme şi Celor ce îndeplinesc servicii civile pe îîngă armate, au ajuns ofiţerii de pe front să plătiască cu sute de lei ghetele şi cizmele. Să ne gîndim că şi la noi ofiţerul de pe front trimite parale acasă la părinţi sau soţiei şi copiilor, mănîncă şi se îmbracă din mica lui selda, apei pe front nu e acelaş las era ea pe stradă. Aici mai poţi păzi haina, gheaţa, pe cina acolo nu. De la formarea noului guvern Insă şi pînă astăzi lucrurile nu par a se fi schimbat cu mult din ce a fost înainte. Să ne fi înşelat noi, că adică am dat aşa de mare importanţă lucrului ? Nu o cred. Vom avea răbdare, pentru că avem încredere că acestea simt fapte ce se văd şi îndreptarea lor nu e nelecuibilă. V. I. Radu., Azi fiind ziua M. 5. Regina, unde Dennis’a oficiat la Mitropolie. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, înconjurat de tot clerul catedralei. Azista toţi miniştrii, ambasadorii, misiunele aliate aflatoare în localitate şi o numeroasă azistenţâ, fericită că a găsit încă odată prilejul de a exprima duioasei Suverane şi familiei regale dragostea ei neţermurită. I®i8,la Procopia. — Din Bucureşti vine ştirea despre moartea lui Ioan Procopiu, senator, Director al ziarului „L’Indépen*dance Roumaine* şi Preşedinte al sindicatului ziariştilor. Era unul din fruntaşii liberali, a cărui voce şi consilii nu treceau nebăgate în seamă de partid. Când zilele de nenorociri au venit asupra Bucureştilor, Ioan Procopiu n a ezitat a rămâne sub ocupaţiunea Germană, pentru a fi un sprijinitor a celor ce aveau să trăiască sub acea ocupaţiune. Se ştie că Primul Ministru, a declarat în Cameră că lui loan Procopiu d-sa i a impus să rămână acolo. Ca ziarişti, adresăm omagiile noastre memoriei excelentului ziarist loan Procopiu, dispărut prea curând dintre noi. Fie ţărâna uşoară. V. V. ieri frontiera către Rusia s’a redeschis. Se ştie de altfel că se luase dispoziţie ca până la 2 August nimeni să nu o mai poată trece. Printre decoraţii pe câmpul de război cu ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler se află şi locotenentul (astăzi Căpitan) Doctor Radu Emil, fiul Directorului nostru. In Rusia s’a urmat o schimbare de Minister, în ear© au intrat din partidul Cadeţilor, conduşi de Miliukov, cei mai însemnaţi membri, iar dintre actualii miniştri Kerenski păstrează portofoliul răsboiului, ştie ca Miliukov, profesor de valoare a Universității din Moscova, e patiaan al ideei ca Rusia trebue sa •tapikieasca Constantinopolul. Aceasta^împrejurare va contribui, de siffdr, într’o măisură mare la continuarea războiului cu deosebita rigoare. )i\ Generalul Brusilot • numit comandant al Petrogradului, iar Kornilof generalista al armatelor ruse. S\siru Consunticescs, In cIJitirea«‘Presidint« al „Familiei loptători »i- a aprobat deaid«rttnl comitetulei Secai, și a decis 4c a veni îa ».înîoraS aeestui comitet ta stana *e 20,009 Iei pentru distribatoa io îcm®e jia fauriilil« mobiliz^țiUr. lip^Hj *e mljsoioe. I lis Primirea ardelenilor.^Iaşul se j I afla eri în zi de serbătoare. Toate ca- f j se!s erau pavaozate şi ieşenii eşisera cu mic şi mare pe străzi, pentru a ;; primi noul grup de fraţi ardeleni, cari sosiră de alaltăeri, nu apărănd 300 de voinici şi 100 de ofiţeri. Piaţa Unirei părea o mare de oameni. La ora 6 seara, fraţii ardeleni făcînd de acum parte din armata noastră, sosiră cei dintăi, trecând pe străzile Carol şi Lăpuşneanu spre Piaţa Unirei. Măndri şi plini de entuziasm, intonând cântece patriotice, trecură pe lângă palatul regal, aclamând pe Suverani, aclamări la care se uni toată, populaţia. M. S. Regele se afla în balcon şi fu obiectul unor mari şi călduroase ovaţiuni. In ordinea era mai perfectă, trupele ardelene se înşiraseră pe Piaţa Unirei. Nu trecu mult şi în frunte cu muzica militară, sosiră şi fraţii da curănd veniţi, toţi voinici şi fericiţi, că în tine se găsesc pe pământul patriei mume. Erau împărţiţi pe companii, conduşi de ofiţerii lor, având în mijlocul lor fălfăind drapelul tricolor. Lumea se descoperi şi primi pe fraţi cu uraie nesfârşite. In aceiaşi ordine admirabilă, noii fraţi se aşezară, aflăndu-se faţă în faţă cu fraţii veniţi mai de demult. După o pauză de citeva tinute, serurile diferitelor compaii riad pe riad Intonară cînisie patriotice, care tuergeau la inimă. Din partea unor coiopanii scests cîntărî se tramformă în ad vărite concerte, executate cu an ansamblu şi o perfecţiune admirabilă. Cîntărire luară dirşii cu imnul naţional, repetat de miljinsea, care se află de faţă. Murica intonă hora unirei. Acerată Clipă vi rămbiea neuitată de ac» toţi, care le-am trăit. Iatr’an elan extraordinar. In acelaşi moment, fraţii mai vechi, te repeziră spre co da acum veniţi, cari la madul tor ni eţiră înainte. Mîinele se închigara şi hora unirei se întinse, frăţească, formidabilă, enteziss'ă, dar în acelaş timp elegantă ?i intr’o ordine atît de perfecţi ,total întovărăşit de uraiele mnalţ'rnii. La un moment d&t, ua mare numSr de doamne şi domni din toata «trateril *ocietîtci se aruncară la horă ,paraîaă astfel p opriţii şi mal mari. 'Entiixiâimul generai atinsa culme*. La an noa seiridaî, hora a® opri, companiile se formară din nou îmr'o clipă şi in acelaşi ordine perfectă, fraţii porniră spre bivuac, nade li se pregătiseră masa, conduşi de o lume imensă, care îi afirma fără întrerupere. Nu simţim datori a releva itoeritul deosebit &I msîorcîni este comand» accfasta framoiiia seibsre, a căreia nume u! scapă, şi carafa se datoreşta această ordine exemplară, admiraţi d® toţi. y* TEATRALE.—Io! s’s reprezentat Salivau“ cu Livesu, Bnlfinski d-na Braborescu, şi I. M»nn De prisos *â spunem că aceşti talentaţi atişti au «tras nenumărate aplauze pentru îeiul de a înterprda pereourgine respective din presa scris de Melville. Vineri s’a î&fat ti îs nou „Fasst“ tot cu aceiaşi anisU.:ţa. ’a PUIhA í®Prö' scnteţif. „Fairst“ 3« va mai etnia la 25 Iulie. Luni 24 I al iii pentru a doua oară „A fait odată“. Joi 27 Iulie se va jrtca „Pentru patrie, §i Pe aici nu se trece“. ^ Ca an casier special a fost «dus, ca an sacrificiu sepsib, dl I« Roma splendifiul film „Viss delahip“ aturia creaţie a celebrei artiste Francesca Sartini. Al.eat film se va reprezenta pentru prima oară în România cu începere de Luni 24 iulie la Teatrul Naţional la marele Cinematograf al Invalizilor din Război ? Artă.® ear a Sâmbătă şi mîne Duminică ultimele reprezentaţii 10S mâreiftj aucr.s „ftinimii tău mi-a salvat onoarea* cu Lsda Gys. 13 &h\m »oclităţii otfazlior do război«, împreună cu preşedinţii, comisîunilor de anchetă, 'ie iatrunesc. H astă seară pentru a. aici tai un raport generat' ^ Marțea viitoare se va afișa la Primărie, nmM tabloa «1 piijjo&nelor înscrise pentru a primi talpă. m Se confirmS că G'eîierâîul Rrssllcff a dat demisliunea ia Im h âecfle gm®rsmhü pa’ovlaor iar Generaful a tmt Mssmit g^a&rmnam. i| Distribuirea de talpă la populaţiunea israelită—Se ştie că d. dr. Racoviţă primarul oraşului pentru a uşura distribuirea de talpă la toată populaţia a cerut concursul comitetului de ajutorare al Uniunei evreilor pământn ceia ce priveşte populaţia israelită, Comisiunea sperând că pentru o mai dreaptă distribuire s’o facă prin tragerea la sorţi, la care au eşit capii de familie trecuţi pe cartelele de carne şi pâine la numerile următoare : Urmare 550, 551, 554, 558, 559, 560, 562, 564, 565, 570, 572, 575, 578, 579, 581, 582, 590, 592, 593, 594, 595, 598, 599. Distribuirea talpei se va face In fiecare zi, între orele 4—7 după prânz, începând de Duminică 23 a lunci. y& Splendidul CincinaL gi-if s! Jnva-Î- ritor dia Războiu d“ la Tei trai Naţioesî reprirită In astă seasă Stoibăia şi ni?n Demiaka „Amorul tău mi-a s & 1 v * t onoarea“, patsraict dramă pasionaţii,'eu aventuri extrem de -eenzt-fioflatr. Sporte.», vlnătoase, obstseol» și pericole în Timpul desfíjmarel, un u&uirigiu în ' snijor.nl o reanalai, un .vaporia flăcări, Înghiţit 2pol da valurile mân*!, s Ivari a pasagerii or Ia mi saucpfe?, grozăvii indes 'riptibils etc. O parte a acțunei $3 desfășoară apo! întră colonie din Trassvaal (\f.ric?) nade spectatorul ara piiljul sa adia tie piveijrtule in latarnare din acest regien', i-ifirindTe adusede ele* frații domesti ;i|1 etc. 6 acte «.ari. •n to Fur « prin «pale «par d-ra L-da Gy», o cele»'. Mi se azi?$r-câ a arenelor priasțiale! dm Hv.pat. p frttmriftftjs sîptiorue îi v,si a d Franceses Bei dna, si disLnnd a Haj Mario Bejard adjairabfttu irsf;. dfith. Ioccpatul 1* 9 ore «rar», Busiel« la L'bîâriâ illeseu și atara la C**«a Teatrului _ Eri a «vet Iod îahâfmţiimnea râmă. Theiar pânjâafeşti vie regretatei-ai dos* tor in TeiogU dda Seminarul din Pari, L. Rsbinovi 9, u. nai comanităţii isree Ii*«- Cortigid a fost urmat de o bih® mulţime, a-nii M. Wachtel, Cărei Driţ mer, Rubinul Taubes, S Nsames?«. ş* Carol Lib*u'o.a, au relevat viaţa şi &aU v.tatea acestui rabla şi golul ce lasă înaânal populăfisi ismeliia ioale. X D. profesor Urm va pleca zilei acesteia Paris, suda împreună ,cu alţi profv.soi !, va fice să apară o. revista a Universităţei române. % A doua reprezentaţie a opaci Faust a avut Xoc iarf’cU entuziasm nidescria manifestat de publihu! care mapfe« «la Teatrului Nations! până îa ultimei Ioc. Mărfi 25 iote, Faust ta va cânta pratru ultima oară ca d-ra Alixsndra. Ferara, d-nil Nisuleaca-Basa, A. Costesia-Bneț, V. Rabega. Biletele k Ilicaeu, M M. S. Itege Ic a aprobat Inatituirea nafl Bipieme cin să se decearnă tatarer fazaniilor cd ar morţi pe câmpuî ds ansara. Naniide celor cuprinşi în aceste Diplom® se vor înscria pentru pomenirea lor veşnică şi la biserica din localitatea unde se află familia lor.& Eri a încetat din viaţă D-na Maria GrossWald soţia unoscatului ban.Her şi eraDírap d. S. O. Grosswald, Dsfaacia cât timp era in viaţă sijuia forrta motii săracii, contribuind la măsură lrgă şi la toate operele de binefacere. Icnnonpantsrea ara Ioc mâne Duminica ora 2 p. m., cortegiul plecând dia casele defanctşi atr. Mârzeseu'. Mie ii tar * &m mii Ş® săsesc tuci bonuri io văozoro pe la bănci și pgatra same mici. Cei cu economii de o sită iii, comb* pârati-le. Făsefl iiie patriei, precum și icni. : AURNiâREâ PUBLICâ tmstmm^kmrâ • IfISi 1 ne4 Ili Jei a fl Is SJfl.ri I ih s g £■ 205, âo», 207, 208, 211, 212, 215, 216, 218, 219, 221, 222, 223, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 234, 235, 236, 237, 238, 240, 241, 243 244, 245, 247, 248, 250, 252, 255, 256, 259, 262, 263, 266, 267, 271, 273, 274, 275, 276, 279, 282, 283, 284, 285, 290, 291, 293, 294, 296, 296, 298, 371, 302, 303, 304, 305, 307, 308, 315, 319, 322, 325, 326, 327, 329, 332, 336, 341, 343, 344, 316, 350, 352, 355, 356, 357, 359, 360, 362, 363, 363, 371, 373, 378, 380, 382, 383, 386, 391, 392, 394, 395, 399, 401, 404, 407, 408, 414, 415, 417, 418, 420, 424, 427, 428, 531, 432, 434, 437, 439, 440, 441, 442, 444, 446, 447, 448, 449 451, 452, 453, 455, 459, 462, 464, 469, 472, 473, 474, 478, 480, 485, 486, 487, 488, 491, 493, 496, 501, 503, 506, 507, 509, 510, 513, 50, 519, 523, 525, 526, 528, 529, 530, 533, 535, 537, 537, 538, 539, 543, 517. *v •'S SfAfHI u**»WM».,swRj«r III Administrativ* r T în, U G m ■ m a BJrewswwta 'WWgWBMgwraaBaHBi •ctoimuN, t&sir-s.’effroa Ke, 86 imm' , fit UAfe § A p fWte; **»•!» aggfsi mi iwm« i pilii» mft 'mmm0» mimav vsaeM mmemtsmtamumtgf efix-'zssssaMM’BmgMMisrmsmmaa'wsmmmits&x. rammiiju Sab dtreeffsmea tmiti codhéf vastomm p&*$Um i Otí mmitír în MmuI© i® Copssíd ANUL XIII—it ut - Luni 24 lal/e l9l WIA! n Fresd slfiiijipfe nai Intr’un articol apărut în Opinia (15 Mai, a. c.) sub titlul : „Cum ne judecă Fnglejii“, am arătat în câteva note unele greșite aprecieri ale corespondentului balcanic al lui Times relative la armata noastră. Astăzi am ruga pe corespondentul ieşan al marelui ziar englez The Morning Post, să îngrijească mai mult de preciziunea cuvintelor în corespondenţa sa relativă la afacerile din România. Aşa de pildă, în acest ziar cu data 30 Mai a. c., găsim o corespondenţă de la Iaşi în care se scrie că dl. Prim-Ministru I. C. Bratianu, la o şedinţă parlamentară, ar fi zis următoarele : „Trebue să rezolvăm chestia evreiască, care se prezintă sub un alt aspect, din momentul ce ne am hotărât să luăm parte la război în scop de a libera Învecinatele regiuni româneşti locuite de supuşi evrei ! * Credeam că altul e scopul răsboiului nostru şi că teritoriile pentru cari ne luptăm sunt locuite mai întâi de toata de Romani. Și tot îa chestia evreiască vedem în The Morning Post dela 18 Mai e. îa frunte« anul comunist al guverna* Iui romín, căruia i-tradit da adiiad publicitate prin ziarele io.ak, acest titlu foarte curios :' Qonstituția Evrtiască in Romînia !*' De asemenea carte3p'»ndratat iessn, a! zisi ului msis«a pom&eiî, nu »s sfieste da a atribui Primului .aosu'drainistm acest® cuvinte : , Dacă astăzi e-am hotărît să însorim în constituția noastră aceste două principii fundamentale ds reformă—votul universal şi exproprierea pămintului cultivabil aceste sacrificiu nu sunt impuse de eroismul şi jertfa de sine ale populaţiunei rurale“ Pe cit Ştimaţii Vavslavici şi Parlimentul romîn au considerat acute reforme nicidecum ca un sacrificiu, ci ca ,cn act de dreptate“ d&toilit ţărănime!, căruia pămîntul cultivat ii aparţine prin dreptul firesc al mmneii proprie. L. E. Singaglia. Ce a spus Haase in Reichstag Karnavom 21.—Ziarele din Lon-* ăm reproduc acum imducerea mzetă a lxtului discursului lui Hasse in care este amătorul pasagiu: cu toate că tutoluţia de pace este un progres faţă de atitudinea de până acum, ea n a fost primită de minoritate iar ceea ce spune respirtfia cu privire la origina r&sboiuhâ nu stă în picioare în fața istoriei. Aechss lucru se aplică și la mpkmsfiik mnedandui. Noi nu uităm giUmahtl Austriei e&trs Serbia, nisi prepamfiile Austriei centra Itutiei, niei eonferinfa de h Berlin din Iulie Efief. si miimfaim hiti Jfafkmhi mek trib.