Opinia, iulie 1917 (Anul 13, nr. 3095-3119)

1917-07-24 / nr. 3113

k­ i m&mto*m k­ ­M Revenim asupra unei chesli­­iuni, care pe cit e derplicticoasa pc.al.lt se jHjpune astăzi. Ivazyn pare că pe unii zi­­dnci. ,.iar de mmcare e vorba“? ... Şi cu toate acestea, fără, asta nu se poate. Alţii cu­ mult superiori nouă, ţăp pentru ('ari chestiunea hur­tei a fost pina eri ceva secun­dar, dau astăzi atenţiune deose­bită­­acestei probleme. ^•.Pe cind se zămislea Ministe­rul actual, diferite informaţii spu­neau că ar fi vorba să avem şi noi un ministru separat pen­tru alimentare, după cum au toate statele beligerante. Ingrijirea de alimentare pub­lică însă a fost încredinţată Mi­nistrului de interne. Ceva tot s’a făcut, credem, pentru că noi socotim că dacă şef­ul a rămas acelaş, o admini­straţie specială se va fi făcut. Iată care gîndim­ noi, că ar fi fost rostul nou­ei administraţii Cin­d privim cum st­au­ lucrurile astăn sub acest punct de vedere, eu , atît pe convingem, de utili­tatea acestei instituţiuni, pentru că fără îndoială ea se va ocupa grunafii gît. şi de civili, la­ ipp­cmnijqie altfel se face acea­sta şi în celelalte state. Astăzi ‘oarnea, spuneau ordo­nanţele lipite pe zidurile din o­­raş, se­­va procura la abator de liniată, iar la triunthiuri se va debita de măcelari civili. Finea de asemenea, ordonan­­ţe’e o dădeau pe min,a armatei, de­şi s'a;trevr:fjit în Urmă asupra acestei măsuri întru cit privea pc «m­­i ii-Dar lemne, îmbrăcăminte, în­călţăminte etc. de la cine se puteau cere ? Precis nu se putea spune ni­mic. Administraţia comunală, Ministerul Domeniilor, Casa Pă­durilor, Comisiuni speciale şi mai şt­im­ noi ce ? De aici înain­te însă rînduială de sigur va fi. Io adevăr timp nu a sosit să ne îngrijim pentru toamnă şi mai als pentr­u Iarna, şi dacă mă­surile necesare nu se iau de pe acum, va fi vai şi amar de hol. Grija de căprierie a unei ad­ministraţii, va fi în primul loc de "a face o distribuţ­ine raţiu­­ne­a a produselor, ce mai po­­­sedăm­, căci contra, vicioasei dis­tribuiri de astăzi strigă o lume. ■ Armata în locul întîi şi apoi civdii, da !, dar atî­t la unii cît şi la alţii îm­păîţeală potrivită şi fără nedreţ.tâtorf’. Apoi chestiunea grea va fi a* c'ffîă /â aprovizionării, pentru că e ce­rt că numai cu produsele din ţară nu vom putea sub­veni la toate nevoile. Va trebui deci să aducem u­­nele ar­ti cede şi din afară. Este la fine chestiunea preţu­rilor -Cil. care urm­ează să se vîndă deosebiteie articole. Francezii se plîng că in cau­za măsurilor rele, de oare «« s’a dat voe să poarte uniforme şi Celor ce îndeplinesc servicii civile pe îîngă armate, au ajuns ofiţerii de pe front să plătiască cu sute de lei ghetele şi ciz­­mele. Să ne gîndim că şi la noi o­­fiţerul de pe front trimite pa­rale acasă la părinţi sau soţiei şi copiilor, mănîncă şi se îm­bracă din mica lui selda, apei pe front nu e acelaş las era ea pe stradă. Aici mai poţi păzi haina, gheaţa, pe cina acolo nu. De la formarea noului guvern Insă şi pînă astăzi lucrurile nu par a se fi schimbat cu mult din ce a fost înainte. Să ne fi înşelat noi, că adică am dat aşa de mare importanţă lucrului ? Nu o cred. Vom avea răbdare, pentru că avem încredere că acestea simt fapte ce se văd şi îndreptarea lor nu e nelecuibilă. V. I. Radu.,­­ Azi fiind ziua M. 5. Regina, un­de Dennis’a oficiat la Mitro­polie. Serviciul religios a fost o­­ficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, înconjurat de tot­ clerul catedralei. Azista toţi miniştrii, ambasadorii, misiunele aliate a­­flatoare în localitate şi o nume­roasă azistenţâ, fericită că a găsit încă odată prilejul de a exprima duioasei Suverane şi fa­miliei regale dragostea ei neţer­­murită. I®i8,la Procopia. — Din Bu­cureşti vine ştirea despre moartea lui Ioan Procopiu, senator, Di­rector al ziarului „L’Indépen*­dance Roumaine* şi Preşedinte al sindicatului ziariştilor. Era unul din fruntaşii liberali, a cărui voce şi consilii nu tre­ceau nebăgate în seamă de par­tid. Când zilele de nenorociri au venit asupra Bucureştilor, Ioan Procopiu n a ezitat a rămâne sub ocupaţiunea Germană, pen­tru a fi un sprijinitor a celor ce aveau să trăiască sub acea ocu­pa­ţiu­ne. Se ştie că Primul Ministru, a declarat în Cameră că lui loan Procopiu d-sa i a impus să ră­mână acolo. Ca ziarişti, adresăm omagiile noastre memoriei excelentului ziarist loan Procopiu, dispărut prea curând dintre noi. Fie­­ ţărâna uşoară. V. V. ieri frontiera către Rusia s’a redeschis. Se ştie de alt­fel că se luase dispoziţie ca până la 2 August nimeni să nu o mai poată trece. Printre decoraţii pe câmpul de război cu ordinul Steaua Ro­mâniei cu spade în gradul de cavaler se află şi locotenentul (astă­zi Căpitan) Doctor Radu Emil, fiul Directorului nostru. In Rusia s’a urmat o schimbare de Minister, în ear© au intrat din par­tidul Cadeţilor, conduşi de Miliukov, cei m­a­i însemnaţi membri, iar dintre actualii miniştri Kerenski păstrează portofoliul răsboiului, ştie ca Miliukov, profesor de va­loare a Universității din Moscova, e pa­tiaan al ideei ca Rusia trebue sa •tapikieasca Constantinopolul. Aceasta^împrejurare va contribui, de siffdr, într’o măisură mare la continua­rea războiului cu deosebita rigoare. )i\ Generalul Brusilot • numit co­mandant al Petrogradului, iar Kornilof generalista al armatelor ruse. S\­siru Consunticescs, In cIJitire­a«‘Presidint« al „Familiei lop­­tători »i-­ a aprobat deaid«rttnl com­i­­tetulei Secai, și a decis 4c a veni îa ».înîoraS aeestui comitet ta stana *e 20,009 Iei pentru distribatoa io îcm­­®e jia fauriilil« m­obiliz^țiUr. lip^Hj *e mljsoioe. I lis Primirea ardelenilor.^Iaşul se j I afla eri în zi de serbătoare. Toate ca- f j se!s erau pavaozate şi ieşenii eşisera­­ cu mic şi mare pe străzi, pentru a ;; primi noul grup de fraţi ardeleni, cari sosiră de alaltăeri, nu apărănd 300 de voinici şi 100 de ofiţeri. Piaţa Unirei părea o mare de oameni.­­ La ora 6 seara, fraţii ardeleni făcînd de acum parte din armata noastră, so­siră cei dintăi, trecând pe străzile Ca­rol şi Lăpuşneanu spre Piaţa Unirei. Măndri şi plini de entuziasm, intonând cântece patriotice, trecură pe lângă pa­­latul regal, aclamând pe Suverani, acla­­mări la care se uni toată, populaţia. M. S. Regele se afla în balcon şi fu obiectul unor mari şi călduroase ova­­ţiuni. In ordinea era mai perfectă, trupele ardelene se înşiraseră pe Piaţa Unirei. Nu trecu mult şi în frunte cu muzica militară, sosiră şi fraţii da curănd ve­niţi, toţi voinici şi fericiţi, că în tine se găsesc pe pământul patriei mume. Erau împărţiţi pe companii, conduşi de ofi­ţerii lor, având în mijlocul lor fălfăind drapelul tricolor. Lumea se descoperi şi primi pe fraţi cu uraie nesfârşite. In aceiaşi ordine admirabilă, noii fraţi se aşezară, aflăndu-se faţă în faţă cu fraţii veniţi mai de demult. După o pauză de cite­va tinute, serurile diferitelor comp­aii riad pe riad Intonară cînisie patriotice, care tuergeau la inimă. Din partea unor coiopanii scests cîntărî se tramformă în ad vări­te con­certe, executate cu an ansamblu şi o perfecţiune admirabilă. Cîntărire luară dirşii cu imnul­ naţi­onal, repetat de miljinsea, care se află de faţă. Murica intonă hora unirei. Acerată Clipă vi rămbiea neuitată de ac» toţi, care le-am­ trăit. Iatr’an elan extraor­dinar. In acelaşi moment, fraţii mai vechi, t­e repeziră spre co da acum veniţi, cari la m­adul tor ni eţiră înain­te. Mîinele se închigara şi hora unirei se întinse, frăţească, formidabilă, ente­­ziss'­ă, dar în acelaş timp elegantă ?i intr’o ordine atît de perfecţi ,­­total întovărăşit de uraiele mnalţ'rnii. La un moment d&t, ua mare numSr de doa­mne şi domni din toata «trateril *o­­cietîtci se aruncară la horă ,para­îaă astfel p­ opriţii şi mal mari. 'En­­tiixiâimu­l generai atinsa culme*. La an noa seiridaî, hora a® opri, companiile se formară din nou îmr'o clipă şi in acelaşi ordine perfectă, fraţii porniră spre bivuac, nade li se pregă­tiseră masa, conduşi de o lume imen­­să, care îi afirma fără întrerupere. Nu simţim datori a releva itoeritul deosebit &I msîorcîni este comand» a­­ccfasta framoiiia seibsre, a căreia nu­me u! scapă, şi­ carafa se datoreşta a­­ceastă ordine exemplară, admiraţi d® toţi. y* TEATRALE.—Io! s’s reprezen­tat Salivau“ cu Livesu­, Bnlfinski d-na Braborescu, şi I. M»nn De prisos *â spunem că aceşti talen­­taţi a­tişti au «tras nenumărate apla­uze pentru îeiul de a înterprda per­­eour­gin­e respective din presa scris­ de Melville. Vineri s’a­­ î&fat ti îs nou „Fasst“ tot cu aceiaşi anisU.:ţa­. ’a PUIhA í®Prö' scnteţif. „Fairst“ 3« va mai etnia la 25 Iu­lie. Luni 24 I al iii pentru a doua oară „A fait odată“. Joi 27 Iulie se va jrtca „Pentru pa­trie, §i Pe aici nu se trece“. ^ Ca an casier special a fost «dus, ca an sacrificiu sepsib, dl I« Roma splendifiul film „Viss del­ahip“ atur­ia creaţie a celebrei artiste Francesca Sartini. Al.­eat film se va reprezenta pentru prima oară în România cu în­cepere de Luni 24 iulie la Teatrul Na­ţional la marele Cinematograf al Inva­­lizilor din Război ? Artă.® ear a Sâmbătă şi mîne Duminică ultimele re­prezentaţii 10S mâreiftj aucr.s „ftinimii tău mi-a salvat onoarea* cu Lsda Gys. 13 &h\m »oclităţii otfazlior do război«, împreună cu preşedinţii, com­i­­sîunilor de anchetă, 'ie iatrunesc. H astă seară pentru a. aici tai un raport generat' ^ Marțea viitoare se va afișa la Primărie, nmM tabloa «1 p­iijjo&nelor înscrise pentru a primi talpă. m Se confirmS că G'eîierâîu­l Rrssllcff a dat demisliunea ia Im h­ âecfle gm®rsmhü pa’ovlaor iar Generaful a tmt Mssmit g^a&rmnam. i| Distribuirea de talpă la popu­­laţiunea israelită—Se ştie că d. dr. Racoviţă primarul oraşului pentru a uşura distribuirea de talpă la toată po­pulaţia a cerut concursul comitetului de ajutorare al Uniunei evreilor pămân­­tn ceia ce priveşte populaţia is­­raelită, Comisiunea sperând că pentru o mai dreaptă distribuire s’o facă prin tragerea la sorţi, la care au eşit capii de familie trecuţi pe cartelele de carne şi pâine la numerile următoare : Urmare 550, 551, 554, 558, 559, 560, 562, 564, 565, 570, 572, 575, 578, 579, 581, 582, 590, 592, 593, 594, 595, 598, 599. Distribuirea talpei se va face In fie­care zi, între orele 4—7 după prânz, începând de Duminică 23 a lunci. y& Splendidul CincinaL gi-if s! Jnva-Î- ritor dia Războiu d“ la Tei trai Naţio­­esî reprirită In astă seasă Stoibăia şi ni?n Demiaka „Amorul tău mi-a s & 1 v * t onoarea“, pa­­tsraict dramă pasionaţii,'eu aventuri extrem de -eenzt-fioflatr. Sporte.», vlnă­­toase, obstseol» și pericole în Timpul desfíjmarel, un u&uirigiu în ' snijor.nl o reanalai, un .vapor­­ia flăcări, Înghiţit 2pol da valurile mân*!, s Ivari a pasa­gerii or Ia mi sa­­ucpfe?, grozăvii in­des 'riptibils etc. O parte a acțunei $3 desfășoară a­­po! întră colonie din Trassvaal (­\­­f.ric?) nade spectatorul ara piiljul sa adia tie p­iveijrtule in latarnare din a­­ces­t regien', i-ifirind­Te aduse­­de ele* frații domesti ;i|1 etc. 6 acte «.ari. •n to Fur « prin «pale «par d-ra L-da Gy», o cele»'. Mi se az­i?$r-câ a arenelor prias­țiale! dm Hv.pat. p frttmriftftjs sî­­ptiorue îi v,si a d Franceses Bei dna, si disLnnd a Haj Mario Bejard adjai­­rabfttu irsf;. dfith. Ioccpatul 1* 9 ore «rar», Bu­siel« la L'bîâriâ illeseu și atara la C**«a Teatrului _ Eri a «vet Iod îahâfmţiimnea râmă. Theiar pânjâafeşti vie regretatei-ai dos* tor in TeiogU dda Seminarul din Pari­, L. Rsbinovi 9, u. nai comanităţii isree Ii*«- Cortigid a fost urmat de o bih® mulţime, a-nii M. Wachtel, Cărei Driţ mer, Rubinul Taubes, S Nsames?«. ş* Carol Lib*u'o.a, au relevat viaţa şi &aU­ v.tatea acestui rabla şi golul ce l­­asă în­­aânal populăfisi ismeliia io­ale. X D. profesor Urm va pleca zilei aceste­ia Paris, suda împreună ,cu alţi profv.soi !, va f­ice să apară o. revista a­ Universităţei române. % A doua reprezentaţie a opaci Faust a avut Xoc iarf’cU entuziasm ni­­descria manifestat de publihu! care ma­­pfe« «la Teatrului Nations! până îa ultimei Ioc. Mărfi 25 io­te, Faust ta va cânta pratru ultima oară ca d-ra A­­lixsndra. Ferara, d-nil Nisuleaca-Basa, A. Costesia-Bneț, V. Rabega. Biletele k Ilicaeu, M M. S. Itege Ic a aprobat­ Inatituirea nafl Bipieme cin să se decearnă ta­­tarer fazaniilor cd ar morţi pe câmpuî ds ansara. Naniide celor cuprinşi în aceste Di­plom® se vor înscria pentru pomenirea lor veşnică şi la biserica din localitatea unde se află familia lor.­­& Eri a încetat din viaţă D-na Maria GrossWald soţia unoscatului ban.Her şi eraDírap d. S. O. Grosswald, Dsfaacia cât timp era in viaţă sijuia forrta motii săracii, contribuind la mă­sură lrgă şi la toate operele de bine­­facere. Icnnonpantsrea ara Ioc mâne Du­minica ora 2 p. m., cortegiul ple­când d­­ia casele defanctşi atr. Mâr­­zeseu'. Mie ii tar * &m mii Ş® săsesc tuci bonuri io văozoro pe la bănci și pgatra same mici. Cei cu economii de o sită iii, comb* pârati-le. Făsefl iiie patriei, precum și icni. : AURNiâREâ PUBLICâ tmstmm^kmrâ • IfISi 1 ne4 Ili Jei a fl Is SJfl.ri I ih s g £­■ 205, âo», 207, 208, 211, 212, 215, 216, 218, 219, 221, 222, 223, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 234, 235, 236, 237, 238, 240, 241, 243 244, 245, 247, 248, 250, 252, 255, 256, 259, 262, 263, 266, 267, 271, 273, 274, 275, 276, 279, 282, 283, 284, 285, 290, 291, 293, 294, 296, 296, 298, 371, 302, 303, 304, 305, 307, 308, 315, 319, 322, 325, 326, 327, 329, 332, 336, 341, 343, 344, 316, 350, 352, 355, 356, 357, 359, 360, 362, 363, 363, 371, 373, 378, 380, 382, 383, 386, 391, 392, 394, 395, 399, 401, 404, 407, 408, 414, 415, 417, 418, 420, 424, 427, 428, 531, 432, 434, 437, 439, 440, 441, 442, 444, 446, 447, 448, 449 451, 452, 453, 455, 459, 462, 464, 469, 472, 473, 474, 478, 480, 485, 486, 487, 488, 491, 493, 496, 501, 503, 506, 507, 509, 510, 513, 50, 519, 523, 525, 526, 528, 529, 530, 533, 535, 537, 537, 538, 539, 543, 517. *v •'S SfAfHI u**»WM».,swRj«r III Administrativ* r T­ în, U G m ■ m a BJrewswwta 'WWgWBMgwraaBaHBi •ctoimuN, t&sir-­s.’effroa Ke, 86 imm­' , fit UAfe § A p fWte; **»•!» aggfsi mi iwm« i pilii» mft 'mmm0» mimav vsaeM mmemtsmtamumtgf efix-'zssssaMM’BmgMMisrmsmmaa'wsmmmits&x. rammiiju Sab dtreeffsmea tmiti codh­éf vastomm p&*$Um i Otí mmitír în MmuI© i® Copssíd­ ANUL XIII—it ut - Luni 24 lal/e l9l­ W­IA! n Fresd slfiiijipfe nai Intr’un articol apărut în Opinia (15 Mai, a. c.) sub titlul : „Cum ne judecă Fnglejii“, am arătat în câteva note u­­nele greșite aprecieri ale coresponden­­tului balcanic al lui Times relative la armata noastră. Astăzi am ruga pe corespondentul ieşan al marelui ziar englez The Mor­­ning Post, să îngrijească mai mult de preciziunea cuvintelor în corespondenţa sa relativă la afacerile din România. Aşa de pildă, în acest ziar cu data 30 Mai a. c., găsim o corespondenţă de la Iaşi în care se scrie că dl. Prim-Mi­­nistru I. C. Bratianu, la o şedinţă par­­lamentară, ar fi zis următoarele : „Tre­­bue să rezolv­ăm chestia evreiască, care se prezintă sub un alt aspect, din mo­­­mentul ce ne am hotărât să luăm parte la război în scop de a libera În­vecina­te­le regiuni româneşti lo­cuite de supuşi evrei ! * Credeam că altul e scopul răsboiului nostru şi că teritoriile pentru cari ne luptăm sunt locuite mai întâi de toata de Romani. Și tot îa chestia evreiască vedem în The Morning Post dela 18 Mai e. îa frunte« anul comuni­st al guverna* Iui romín, căruia i-tra­dit da adiiad publicitate prin ziarele io.ak, acest ti­tlu foarte curios :' Qonstituția Evrtias­că in Romînia !*' De asemenea carte3p'»ndratat iessn, a! zisi ului msi­s«a pom&eiî, nu »s sfi­­este da a atribui Primului .aosu'd­rai­­nistm acest® cuvinte : , Dacă astăzi e-am­ hotărît să însorim în constituția noastră aceste două principii fundamen­tale ds reformă—votul universal şi ex­proprierea pămintului cultivabil aceste sacrificiu nu sunt impuse de eroismul şi jertfa de sine ale populaţiunei rurale“ Pe cit Ştim­­aţii Vavslavi­ci şi Par­­limentul romîn au considerat acute reforme nicidecum ca un sacrificiu, ci ca ,cn act de dreptate“ d&toilit ţără­nime!, căruia pămîntul cultivat ii apar­ţine prin dreptul firesc al­ mmneii pro­prie. L. E. Sin­gaglia. Ce a spus Haase in Reichstag Karnavom­ 21.—Ziarele din Lon-* ăm reproduc acum imducerea mzetă a lxtului discursului lui Hasse in care este amătorul pasagiu: cu toate că tutoluţia de pace este un progres faţă de atitudinea de până acum, ea n a fost primită de mino­ritate iar ceea ce spune respirtfia cu privire la origina r&sboiuhâ nu stă în picioare în fața istoriei. Aechss lucru se aplică și la mpkmsfiik mn­­edandui. Noi nu uităm giUmahtl Austriei e&trs Serbia, nisi prepam­­fiile Austriei centra Itutiei, niei eon­­fe­rinfa de h Berlin din Iulie Efief. si miimfaim hi­ti Jfafkm­hi mek trib.

Next