Opinia, august 1917 (Anul 13, nr. 3120-3144)
1917-08-02 / nr. 3120
I i \ HO SUNTEM CUNOSCUŢI Mcînd inventariul »«norocirilor’ căzute asupra capului nostr«, de la începutul acţiunii şi pină ăstăzi. Ziarul „L’Independience Roumaine“ observă ca în «•mparaţie cu cele ale Serbiei , Belgiei, ale noastre sunt mai puţin cunoscute. De mai multe ori am inregistrat și noi în coloanele ziarului »•»tril că In adevăr țara noastră are nenorocul, ca să nu zi••m altfel, de a fi încă im fel de X al unei probleme, pentru Mulți europeni. Mc am întrebat lot de atîtea •*i , căror împrejurări s’o îi datssrind act st fapt ? f^Dacă ar îi să zicem că situaținea noastră geografică este pricina, nu cred că am spune tot adevărul. E drept, în parte, că aşezaţi la colţul răsăritean al Europei. În contact mai mult cu balcanicii, am fost de multe ori contandaţi cu ei. Şi cum Europa nu prea avea o idee grozavăde aceste fopuiade, evident că nici nouă nu ne putea da atenţiune mai »uită, ori mai deosebită. In veacurile trecute, dar totuş apropiate de noi, abia din ^•d în cînd cîte un căler Mere iubea voiajul, secea Îi« regiunile noastre şi de uite ori informaţiile ce d» despre noi erau fantastice. De vreo 50 de ani am început a îi mai bine cunoscuţi, nu «dlt ca popor muncilor, rînduit ii ca o ţară bogată şi manosă. Este deci evident, că situaţii rumea noastre geografică a .contribuit pentru ceva la această necunoaştere a noastră. Ea însă nu e totul. Dacă n’am vorbi de cit de ••le ce se tolîmplă acum, încă am putea vedea că Serbia de efcemphi, trece înaintea noastră din acest punct de vedere. Declaraţiile făcute de Primul Ministru englez, Lloyd George,, restaurarea Serbiei va îi vi* din condiţiunile primordiale ale pacei“, declaraţie aprobată de Francezi, cum ne arată • telegama din zilele acestea, •unt •dificatoare. 1« sigur că expiicaţiunea da , d* ziarul ce am citat, că noi 41*1 intrat mai tîrziu fn luptă, ?i d# aceia suferinţele noastre arft m i puţin cunoscute, e plauzibilă. Ea nu xplică însă în de ajuns ca şi situaţîunea geografică a noastră pentru ce despre noi se vorbeşte mai puţin. Continuăm insa a crede că greşala pentru aceasta e şi a noastră. Fiu numai evenimentele aduse de împrejurările oarecum naturale au contribuit la aceasta, ci şi noi. Alta dată am arătat că diplomaţii noştri, diplomaţi de ţara Mică, au datorii mari. Ei trebuiau să cunoască bine ţara, oamenii, chestiunile politice, economice şi sociale, ce agită pe locuitorii în mijlocul cărora erau trimeşi. Dar tot lor le revenea datoria mare, enormă, de a ne face pe noi cunoscuţi lor. Poate vor îi făcut-o, însă ceia ce citim astăzi, ce auzim, nu prea ne îndritueşte a crede aşa ceva. In scopul acesta insă, avem datoria, noi ceia care lămurim, extmjţii aici, despicăm cele mai neînsemnate tv«nim«nU petrecute în ţară. Savanţii noştri, scriitorii noştri presa noastră, erau indicaţi pentru acesta operă. In ziarul d-lui N. Iorga „Neamul Romînesc“ d. Cusin cu oarecare mâhnire spune ca noi nu ţinem la propagande folositoare, nici înăuntru, nici în afără. E cert iosă, că daca recunoaştem greşala ce astfel am făcut, ne vom da osteneala a o îndrepta. Noi cei de astăzi putem face ceva, dar avem convingerea că generaţiile viitoare vor înţelege mai bine ca noi că o ţară mică are tot interesul a se face cunoscută în lume. O círer® dreaptă la parlamentul ţarei Româneşti ,a ridicat glasul autorizat al unui reprezentant al ţerii şi-a cerut guvernului să aprobe că toţi ofiţerii şi gradele inferioare, care pentru motive mai uşoare au fost înlăturaţi, prin armata, şi consideraţi ca nevrednici da a fi credincioşii neamului, ţârei, armatei şi Regelui noastru, şi câţi nu sunt ei ? Să fie, după cererea lor, trifug pe front. O armată intiestă ce stă şi seşteaptă gestul Ministerului da Răsboi, că să fie trimişi ca simpli soldaţi sa lupte şi la moară pentru ţara lor. Dorul şi nerăbdarea e mare, grija că ia clipa cea mare ei, să fie şi să trăiască după front ? Pentru ce se 'ntreabă ei, guvernul nu vrea că şi dânşii să fie trimişi la datorie ce o simte toată România ca să sscape ţara de duşman ? In parlament deputatul Român, a pledat cauza lor, ca sentimentul curat cu inima deschisă şi In accente calda a făcut spel pentru ei. Dar zadarnic. Până azi nici un cuvânt nici o vorbă. * Unul din foştii mei colegi de bancă, tare trăeşte într’un pns din Moldova de sus mi-a trimis o scrisoare desnădăjduită, ume cu durere a mărturisit greşala, dar unde cu dragoste mi-a vorbit de raza sclipitoare ce o pot aduce cu voinţa puterea şi sângele lor patriei ? Am găsit atunci o datorie să-i public scrisoarea în ziarul nostru cifră M. S. Regele. Am trait cu nădejdea că în clipa cel mare, în clipa de azi cred neamul şi ţara aşteaptă mîntuirea vom găsi ca o sfinţi şi mare datorie ne spune să unim glasul nostru cu al aceluia din ■ parlament şi să cerem M. S. Regelui să trimeată pe toţi credincioşii acestui neam pe bonturi. Sf. VInescu. artri # Inni Administrați» , Tip. II. Goldne; aasEsssasasBLtSss vcr-4» i^'ji [—Teiafan M«. 8« IMe 5 %IS § v 6 \m ■.mm !---------------||MII«l»«ntrV*‘,,"1*l','‘*""'"''^^ .«»Mfn» i&a MiiiiMi I ‘ AMIL XIÎ in imssa WHKmamtmsmBtW popsiira »B;iA»aaaa»«swjaffi«!B!a Sub «Unusttanfta ®®a* ©omit«! 11*0 Mtr#*r * Angust 1*17 ^ Grădinala da carzav&tari, infimțite de administrați« coarauare, as găsesc în starea cea * rari b»a* da prosperitate. Recolta acestor g?idla£rii, după dispariţia toată da d. primar dr. Racoviţă, rămâne a fi pusă la dispoziţia pepatețtei, afefe la toamnă. I 11 £ ÍI i II I î I 8 1 pj I IJ H iii á § I 1 W< 3« plâng ziarele da pre ţul şi lipsa zarzavaturilor la piaţă. Toate sa adressaxă Primăriii csi&sd si purii care sar® răsâufaU! ia această mstaris. Si fi« acsaat* «a at&t«mai m*It ca cât se știa «3 Comuna a fieui cnlinră întinsă de asemenea produsa, E biß® «Seci'da îa Conmsâ eă ţlsă samă de asest lacra și să satisfacă •sterea aceasta crsra »generală. mp- Arthujr H©iid©â-s®ia și-a dat depSsia din postul ®§ia* hm ofi«iului fflăfeoîuleî. sa a fost prliaî'il. "0 La St. Kasaire în Franţa aA «lat • ssrbar# fu onoarea României. Toate notabilităţile oraşului aninat parts. A* foat expuse costuma şi covoare româneşti, s’au cântat doine şi hore ţărăneşti. La urmă s’a făcut o chetă colectându se multe mii de franci. Un ofiţer german prizonier la la noi, a declarat că până la captivitatea lui el şi cu camarazii lui au crezut că pe frontul nostru luptă soldaţi francezi, atât ds abili sunt soldaţii români. Se ştie «ă Germanii pretusis foarte •uit armat» franceză. Hg lin« a fumt Administraţia«• mmîaiă «ă ia fis-«ar» deposit de lemne, a pus tal* i« jandarm fiind- că faţă d* furturile ce a* săvârşes* xaai în fletars neapte in oraş maest lamnbîs să fi* păsite d® talhari. M Pensiunii* civil* și militare pe luna August a, e, ce vor plăti cu Ine*p*r* de la 4 a1.* Iunei,d* cătră Administraţia noastră financiară în fistal« dimineaţă inter oar®]® t până la 18. Voissalititil« pentru aceasta sunt «si* dltifmmt*. 8# «et#« «ă * Ministru de Fisanțs va ltu ,d*tiziunea de a achita şi pen*ioB»rîlor p*naia la care au drept, di anticipaţi« tot p® atâtea luni, cit* i« vor acorda şi funcţionarilor, ia cas când se va tr*d« util a sa lua • îî*mensa măsură. și Renegatul Mangra, aceia «are pentru un blid de aur murdar, şi-a vândut neamul se află în Sibiu, unde în fiecare sat şi a instalat agenţi de speculare a sentimentului public, de unde se predică şi se înjură în mod trivial pasul făcut de ţara noastră, încă unul care va fi scria în pagina neagră a neamului, ca cel mai odios criminal. yt Casa M. S Regelui a trimis o adresă atelierului „Foto-Rembrandt* că din Inult ordin al M. 8 Regina Firma Foto-Rembrandt au fost autorizată a fotografia diferite grupuri în Spitalele din localitate, împreună cu M. S. Regina şi alteţele lor Regale şi a reproduce diferite fotografii a Familiei Regale. Sa şti® de altfel că în atelierul lui Rembrandt lucrează adevăraţii artişti în arta fotografică. 'ţi Regeto Belgiei şi Regina Olandei au trimis câte cn il*p.*;na la notificare ca rrgastral nostru suveran le-au făcut peatra facefarsa dia viaţă a prinţului Mire*«. * ! '30C Comisarul Goga Const, dfla Isaccca detaşat îa poliţia Chilia Vet-.he tomiţind ca abuzu 1* patere prin fajfal că a arestat o femee pe n e a §i băiat«o a fost dsstiîait prim decret regal. ’M O Altă tiihărie şi aa&i laârlzfleaţă Încă s’a comis astă nospie. Mişte hoţi &u Intrat ia 1 o o a I u 1 Ca«®i de schimb Glanastein din str. Ştefan cal Mare «sde spărgând iada de fer an furat , cumâ d« vî’o @0.000 ifcl ia rable şi i®j. Dupä felni «an as lucrat, e sigur «a ss l««t mai asaiţi. «ici ni ride» o kdă m&r» 'da 8®r, s’o coli pa postament ţi ei sfredeleşti peretele el, trebaa mattu braţ« ji mult timp. S mat mnît da eât sigur ai hoţii au lucrat testă noaptea. Ea? poliţia noastră sau mai biss zis poliţii!« nosstre căai aven» vr'o trei, doarme ! Do osrece aa-i noapte sara se comită tâlhării «ari da cari raai nndi'ăzoets fără ca poliţia aâ »o siachiseze denanseroastra bande «e operează ca tagodăi, asm propane formarsa tuni gatras de cetăţeni sare să patruleas noapte iar d.rainistrat!§ interns sa eesesdiess por şi aimpic toţi poliţiştii. Un ipsetacol ales cu un program nou cu desăvârşire îl oferă aată-seară Marele Cinematograf al Invalizilor din Sala Teatrului Naţional. Filmul absolut nou „Misterul de la Comedia Franceză* este o dramă spectaculoasă defectivă în cinci acte, ultima apariţie a marei casei „Film d’Art* din Paris. D-ra Vileroy-Qot şi alte somităţi ale scenei franceze interpretează rolurile principale. începutul la 9 ore seara. Biletele la Librăria Iliescu și scara 1* Cassa Teatrului. Primim următoarea telegramă: Dorim al ne inzertem voluntari la Crucea Roşie sub patron «la! Regiaei Mana publicat la ziarul Dv. dia No. trecsi. RafpssdgtL ( Ch. I. St. Tinta Tiairii ( Constb. Lupa ( V. Mo als an Barka, Str. Patoda No. 80f Aseară a avut loc, la Mitropolie, o consfătuire, sub preşedinţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, şi la care au luat parte mai multe personalităţi ieşene. S-au discutat câteva chestiuni importante, privitor la oraşul nostru. H D. General Cerbacsif, com Zidiani al armatei ruse, a pus la dispoziţia ministerului de interne o cantitate însemnată de ţiţeiu şi uleiu, care urmează in special să servească uzinei de electricitate din localitate. 5jj£ Astă-si Ludul iulie 1917 ora 9 şi lua sfert seara te va reprezenta pe aha a treia oara la Cinematograful lavalizltor din Război de la Cinam» Mods rn, Piața Unirci marele ensess Diana Fermecătoare. Rotai principal este faterpretat de celebra artistă Franc«;*, va Berfinl. P*?h?. JonrjD&i si Visíts Gcmvralalui Bertheiot ps front compls'cteazâ a« sat grandios program. Orchestra opsciaîă ,vl arompinia aessi program. 9âm»arm iin Cimitir. — Azi, la sorii zile*, aa gropar a! cimitirului ,Eieurtetea* făcând o inspecție pila cimitir, dădu paste o groapă, care provoacă mirarea sa. Ia această groapă su va partea fi îngrop«î aici măcar nu ■copii. — Își sk?grojanul — de oara ce e prea mică, dar aitend c?j peats fi ? Gropanul na. »e rasatanul Insă numai ca rtfkcți!, ci iaiad a capă, iroscdă la desfacerea grospel. După câte va secanda de săpat, mirarea groj. avasd sa prefacă laiî’o ade vârstă numvic, când dă da peste o leg&turi?, de o g?«. diate îaaauaatâ, deschide legătură şi găseşte lait&m an număr de obiecte preţioase, bihnîe şi catari de sur. Ei vesti autorităţile şi după prime observare, sa constată că sur i toate karunk tarate acum două nopţi din prăvălia de bijuterii a d-lui ioiuf Lasir. Nimfe sti lipseşte. Cercetariis pentru a stabili pe autorii furtalul, par a Indica că hoţia a fost săvârşiţi pe la orele 2 noapte. O dată furtul săvârşit autorel si autorii, având un automobil la ÎGdamIM, m pornit spre cimitir, unde in grabă au Îngropat comoara, făcând tra semn (Latinai, pentru a o putea râdisa la timp. La Kiev a avut los zilela aceste sa coogres si profesorii or evrei. A« participat 40o da delega^ cari au hotărât să ceară repabîisei ras® democratica, recunoașterea limbai risraice, ca limbă d® școală pentru copii ds evrei. RUSIA —A Ziarista! N. D. Ceaaa car» ss află actualmente la Petrograd a provocat îs dual pa d. Martor ziarist iatsmaţionalist. Motivul duelului ei Martov a fühltest ia dar că d. Coasa • dszartof şi că ar fi amestecat îa sfaaarl mardér®. Martov a refuzat să accept« dseînl autorizând martorii d-luî (tosaa sa deferă justiţiei acrasîa afacere. Contesa da Varubuva toaste damă da onoare a ţarinei şi amica lui Rasputin car» a fost arestată in fortăreaţa Paris şi Pavai, îmbolăvindu-sM grea a foat transportată îa altă închisoare, dspâ issisîenţa d-lui Los«ariov consilier guvernamental şi pe a sa răspundere, dl. Ministru a! justiţiei a îaaaviinţat eliberarea ei din închisoare. Ds cares® Petrogradul a ajuns sur.rspp..aht—peste 3,000,000 locuitori— şi traiul fiind excesiv de greu, aducerea alimentelor aproape imposibilă, se lucrează la un proiect da lega peatru depopularta lui. Astfel vor eliminata Sazaretai® ea răniţii uşori, câta-va şcoli, orfelinatele , genţii vechiului regim, numeroşi, desetori cari se ţin ascunşi, prostituatele , ss vs, impaţria garnizoana. lîitrarea în Petrograd va fi supesă h mari vexaţiuni, numai acei cari vor priv.i dovedi că au afaceri argent® fi dinsk.iă superioară vor putea călători la Petrograd. * D. Tsircscik, ministrul afacerilor exterfia însoţit de ambasadorul Români*! a plecat la 2o ialîe a. c. spre câmpul de optânţîe. Se știe că genaralul Kornilov aataalmente gensraUsmal arms tator rasa a foi* fXcut prisosivi da aactriaai ?i ținui multă In captivitate. Soldata 1 «asiris.» los«! Mórnak ej«tândit i ia fagi4, lucra es a reușit ga* neralilar, Mórnak a fost condamnat I* moarte pria spSuaaratocra. A a smus aîiuată dia Stokholm «ă pedeapsa ca moartea i-a fost spris sbimbată la 10 ani mopei silnici. * Toata ziarele mari din Rusia ifi exprimă sdmirați lor peatru modul cum lupii asum Rușii si Românii. Gels dia. Kisír spun că soldații luptă subtil. Presa Franceză despre armata români Pari« 27 Iulie. — Ia »ke P*^ Journal“ Pichon celebrea şi formidabila muncă care a adus reconstituirea armatei române, adăugând câ se cuvine toată cinstea şi lauda aliaţilor români, şi toata simpatia profundă care uneşte la faţa ochilor noştri destinul ei cu acela al stoic si Belgii. La toată retragerea momentană a armatelor ruse in Galiţia, ziarele îşi exprimă speranţa că ele vor fi capabile încă de o viguroasă ofensivă. Griavul ,militar a lui „Le Journal”*, este convins că germaniiau început marea lor mişcare cu scopul de a produce o învăluire strategică a unei părţi din armata rusă. „Le Matin“ declară că pericolul poate fi înlăturat, dacă se intensifica la extrem operaţiunile comus la frontul occidental. Hei?», printr’un articol la „La Victoire“ intitulat „In ajutorul Ruşilor“, cere o acţiune energică la întregul front pentru a descongestiona şi uşura poliţia ruşilor. „L’Evecement, subliniind importanţa forţei pe care o aduce Grecia cauzei Aliaţilor, reaminteşte Rusiei ca Franţa, legata printr’un angajament solemn, a intervenit numai pentru a libera poporul grec, liberare care nu a costat nici o picătură de sânge.