Opinia, noiembrie 1917 (Anul 13, nr. 3194-3215)
1917-11-02 / nr. 3194
►Á ( ‹ ›"-S 4 Moneda de mani dacă grijile momentului sunt enorm de mari, nu însemnează că nu se mai gândeşte nimeni la ce are sa urmeze, cînd războiul va înceta. Nu vorbim de comisiuni mai mult sau mai puţin oficiale, cărora îi sa dat anumite însărcinări, ci de persoane particulare. Este destul de respectabil numărul acelora, cari vin cu vederi noi şi propuneri noi, pentru ca viitorul să fie cit mai bine aşezat. Dintre aceştia face parte tînărul Dr. George M. Lion fiul cunoscutului profesor universitar eşan, Dr. N. Leon. Intr’un articol ce d-sa publică în Neamul Rommerc“, DL Dr. G. N. Leon se întreabă care va îi moneda cu care se vor solda conturile între naţiuni pentru schimburile, ce necesarmente se vor face între ele după război ? Se ştie că pînă astăzi aurului ii este rezervat acest rol. Ce se va face însă cînd aurul se va dovedi nesuficient ? D sa propune ca Statele ale căror finanţe sunt ruinate să se învoiascâ între ele şi să emită o fortie monedă, garantată cu avuţia naţională a tuturor în mod solidar. Hîrtia va fi emisă de o bancă centrala a Statelor, ce ar intra în convenţiune, pe baza valorii solului şi subsolului lor, şi lt acea comisiune va priveghea ca raportul dintre valoarea bani or şi a mărfurilor să stea într'un echilibru cit mai stabil. Şi avînd In vedere starea de astăzi a lucrurilor, DL Dr. Leon socoteşte că un asemenea aranjament ar conveni Statelor înţelegerii în frunte cu Anglia şi chiar, la urma urmei, fără concursul ei. .Crearea unei monede internaţionale unitare, vice Drul Leon, se impune şi din alt punct de vedere. Moneda de hârbe creată de Alianţă, fiind garantată de toate Statele federale, şi fiind eventual complect acoperită, va fi mai căutată decu biletele emise de băncile naţionale, negarantate de cit de Statele respecive şi cari nu sunt acoperite de cit cu 30 la sută şi chiar cu mult mai puţin. Dacă principiul cooperării financiare reuşeşte de la sine se va impune şi o coperare economică. E în afară de orice îndoială că Statele aliate vor ajunge să se înţeleagă şi asupra tarifor vamale, pe baza unor avantagii reciproce“. Chestiunea, după cât se vede e destul de importantă şi aceasta rezultă şi de la întorsătura pe care o vor lua lucrurile in viitor. Fiecare din cele două grupe de ţari beligerante, cercetează, studiază mijloacele prin cari după ce războiul cu armele va fi încetat, sa continue pe cel economic. Fiecare vrea sa ţină şi mai departe alianţele de azi. Comisiuni economice se ocupă de pe acum de modul cum s ar întări raporturile economice între Statele ce fac parte din aceiaşi alianţă, evitând pe adversar. De altfel o chestiune apropiată de cea de care se ocupă D. Leon, era şi aceia a stabilire a unui raport unic şi invariabil între aur şi argint ca monedă. Economiştii socotesc că această ar fi posibilă pentru Europa, căci ziceau ei, există în acest continent 30—40 guvern* şi o înţelegere între ele nu era pe alunei exclusă. Acelaşi lucru ar fi şi cu privire la harta monedă internaţională, de care ne ocupăm în acest articol. Vorbim aici, se înţelege despre posibilitatea teoretică. Ar rămânea să se studieze şi aplicabilitatea ei. După cum ziserăm chestiunea asupra modului cum se vor solda conturile între naţiuni pe viitor e însemnată Se ştie însă că până acum îşi făcea drum în ordinea aceasta de lucruri, Casele de Compensaţiune. Acestea aveau misiunea a lichida acele conturi creditoare şi debitoare dintre State, fără intervenţiunea monezii, ci numai prin procedare contabilă. Deci se poate ca în viitorul care începe a nu aduce atâtea surprinderi să avem şi pe acela, câ nu va fi nevoe de moneda internaţională, ci numai de una internă. -- V. 1. R&du -----— — iiiiapfi fl I fl §8** ^ f 6 |AA| »Al! 3 «* it 10 •■í.i®.•8 S#Mmi, î»8î— Tatei«* Sf«. Sa Z ES COTIDIAN Din Rusia 125 oficii telegeafiee pe frontul rus de sud vest de la Kowel la Tg. Ocna) au hotărit să nu mai primească telegrame cari ar fi contra guvernului provizoriu precum şi acele ale căror conţinut ar fi contra ordinelor armatelor guvernului. Funcţionarii acestor oficii declară că vor susţine din toate puterile lor guvernul provizor şi roagă să se sfirbească odată cu atacurile maximaliştilor esm dac pra la peire, întreaga căzăcime din Caucazia a făcut cunoscut tuturor cazacilor din Buda ca să nu asculta de raximalişti să fie cu totul contra ideilor lor şi să nu permită să se atingă de libertăţile patriei.* Comitetul salvărei Rudei şi # revelaţiei a ţinut o şedinţă solemnă la care au luat parte sovietuie lucrătorilor şi deputaţilor, reprezentanţii tuturor partidelor inclusiv social democraţii internaţionalişti social revoluţionarii maximalişti şi ciuma oraşului Petrograd şi ii hotartt compunerea unui nou guvern in care aă intre Iverensky, A.vxndef şi Tereten. Comisarul frontului uniess de est Jdanov, a telegrafia!, comisari lui Harite a f Odesei că: „Petrogradul a fost recucerit de armatele cu Kör*neki.. Toate ziarele din Odessa n’au apărut Vineri dimineaţă din cauză că comitetul revoluţionar a cerut să fie trimese spre senzurare. Directorii ziarelor s’au prezentat cu un protest la jgeneralul Marx care găsind protestul, internet a dispus apariţiunea mai departe a tuturor ziarelor fără a fi censurete. Sa aur hotărît desfiinţarea Cenzurai. . Ziarele au apărut în aceiaşi zi. Insă în ioc de dimineaţă, la orele fi seara, « Batdlionul de femei ruse va fi trimespeste eleva idle la Iaşi unde va face serviciul de car au ie la depozitele şi magazinele rusești de la Socela. I - innia kari Meşteşugul scrisului nu’lau mulţi şi dacă ai înhăţat mult« lucruri şi le ţii minte, poţi vorbi da ele ori când, fîndcă în tot deauna, eşti pregătit stăpân pe cele ce a prins mintea, intr’un lung şir de «ni... ’ te , Invăţâturs-i mare lucru şi de mu’t folos celor ce te ascultă dacă D zeu te a înzestrat cu o minte sănătoasă şi chibzuită, atunci când te holărăgii să te înşiri iatr’un volum In cadru ce stăpâneşte aceste două calităţi din cinstea să recomand cititorilor volumul apărut în săptămâna trecută de poeme în proză şi întitulat „Germania Neagră“ & scriitorului Const. Riuleţ, redactor , ziarul ,, Acţiunea Română“ autor al multor lucrări dramatice reprezentate pe scena teatrelor naţionale din ţară. Multora le voi părea câ-mi îndeplinesc o datorie faţă de un corig de gazetărie şi în zâmbetul lor crispat pe buze vor zice: ce înseamnă să fii ziarist. Totuşi voi încerca sa zbulg această bănuială sau cel puţin să imprăştii atâta timp până când voi avea la îndemână volumul „Germania Neagră“ şi odată răsfoindu-1 voi avea mulţumirea câ afirmaţiunea mea nu i-a însetat Şi acum mă voi duce o «apâ sâ culeg o parte din imapresiunile făcute in citirea atâtor pagini scumpe înşirate cu atât măsire da D-l Const. Raulet, ca să forăesc cele mai frumoase clipe prinse de D-sa cât a fost mobilizat şi ţi Ie schiţez. Fraza cât neînflorită şi nemeşteşugiă ar fi ea mis prinde că realismul aşa gândesc cel puţin acum cât păşeac in pragul celor 10 ani în domeniul gazetării de când scriu. In lumea celor mulţi, rafinaţi în selecţionarea unei materii a îndrik neţului care vrea cu tot dinadinsul să şi mrângă Intr’un mânunchiu gândirea lui, care seamănă întocmai ca un film cinematografic şi'l dă tiparului ghiceşti imediat intenţiunea autorului. Dar când te apropii de inima poporului a celor care, trââsc în simplicitatea situaţîunei lor, lucrurile se schimbă. La cei dintâi autorul trebue să vie îngrit îmbrăcat, încheiat la toţi nasturii de la haină, fiindcă de î... ei au mai văzutnu aci, dar în străinătate marfă de alta , ba mai bună. Aşa te judecă învăţaţii. Ce să îe faci. Te dai după dânşii dacă îţi dă filâia şi mintea ca sâ nu îe râdă... Autoria’ţi', crscaţi în nevoi. In dureri, io grija zihî mâine, poţi să vii şi mai aşa. Fara surtuc cu despicâtara la scais şi fără dunga !« pantaloni... Dar aceştia cer însă ceva... care n’au morţî, cer bun sirst, să fi aşezat la scris şi dacă ai de spus, în scrisul fă« sâ nu umferi cu ocole-i. Să te spui deadreptul, ce ai pe suflet. Numai aşa poate pătrunde un volum de prozăriau verzuii in căsuţa lor, cari n’a cunoscut minciuna şi făţărnicia, . Cân id însă i-ameşteri şi cauţi sâ Ie vorbeşti, cuvântul trebue să ţi fie câstă şt. De aceea scriitorul Const. Râuleţ Inbăcându-se pregătit pentru aceste două categorii de cetitori, autorul volumului „Germania Nea *gră“ a cântal sâ fie pe placul unuia , ca sa priceapă cellalt. Şi aşa cumpătat, fără sforţării într’un stil limpede cristalizat s'a adresat acestei mulţimi şi lea spus înainte un cuvânt: „Într un Bat sarac, bătut de piatră, pitit între dealuri şi la poalele unei păduri, unde au stat câteva luni cu Oiţa am înşirat, în puţînile clipe libere, paginile aceste legate de melancolia şi de durerea ascuţită a vremurilor. „Le-am strâns ca sâ te citească alţii acum, când sânt poate mai interesante şi eu mai târziu când nu insă vor face rău. „Dacă cititorul nu va regreta acum publicarea lor şi dacă cu noi regrets-o atunci mulţumirea mea va fi deplină. Şi apoi Intr o duioşie sfântă înşiră la rând poemele sale în proză: Cruci Nouă, Cânta o Femee... Veteranul, Intr’o seară Târziu, Liniştea, Aceea care Aşteaptă, Dragostea de Mamă, Un Erou, Rădarul, Visătoarea Blondă. Am ţinut să citez numai câteva din poemele în proza a scriitorului Const. Râueţ, pentru că cititorului să-i vie la îndămâna oarb a I unde începe cu „Gemania Neagra“. Şi acum iubite cititor caută să-ţi vie la îndămânâ volumul apărut a confratelui Const- Râuleţ, şî dacă afirmaţiunea noastră te va diluziona la piatra şi zvârle o în vinovăţia mea. St. Vlădescu Coisiliui iudefianţi Siceraru! Din seziunea consiliului judeţian Consiliul judeţean s’a întrunit Duminică, pentru a proceda la lucrările obicinuita in această seziune După deschidere.» şedinţei, şi după avizul unanim, d. Al. Velciu, Preşedintele consiliului a redactat o telegramă către Suveran, — în cuprinderea următoare : M. S. Regelui Ferdinand I al României — „In numele consiliului general al judeţului laşi, exprim prea respectos M. Voastre sentimentele celei mai calde iubiri şi celui neclintit devotament. Pentru împlinirea visului de veicuri al nostru, acela de a aduce toţi românii la o viaţă de laolaltă. Românii au pornit acest războiu, pe care îl va purta alături de marii aliaţi până la triumful dreptăţii, sprijinindu se pe Armată, care sub comanda plină de însufleţire a M. Voastre, s a împotrivit cu uimitoare vitejii şi se va împotrivi valurilor inamice. Războiul acesta a pieimit multe suferinţe românilor, dar care le-a îndurat astfel, ca să ne pară nouă celorlalţi mai uşoare, este M. Voastră, M. 8. Regina şi întreaga Familie Regală. Dacă oştirea va adoră, poporul întreg va iubeşte şi dânsul cu cea mai îndreptăţită iubire; pentru că sufletul M Voastre, ca şi al celei mai duioase dintre Regine, s'a contopit de sufletul lui. Efect al acestei uniri atât da intime dintre sufletul M. Voastre Şi al naţiunei, care are norocul rar să vă aibă în frunte, este şi înfăptuirea celor doua mari reforme : împroprietărirea sătenilor și votul universal. M. Voastă, adânc pătrunsă de ideile democratice, a asigurat Ţarei aceste reforme. Actul acesta vădeşte dragostea cea mai curată pentru popor, la baza căreia este înaltul Vostru sentiment de dragoste. Actul acesta apoi răsplăteşte un popor cuminte, astfel cum se aştepta dânsul, căei dreptatea era de partea lui.Imbrăţişând Majestate, aşa cum a-ţi imbrăţoşit cauzele sfinte ale Românilor, istoria vă va păstră pururea cea mai meritată recunoştinţă. După expediarea acestei telegrame şi de adevărată și atât de duioasă fisiliul a procedat , lucrările sale țipându-se de mai multe chestiuni ieresante pentru județ. D. Jb D u n: a î a.WDL S5ÎÎ No. £-,,94 Joi 2 Noe . . . ÉiaÉHBM»iiNii»Éí«áaiiwwBwiÉiM nwii Inrüiw» i m iwr^t* 'ww«»<a $ 7 lit Lui 6.érái la preajm» .noastră mii de vieţe pier Şi-i taină moartea... Toţi din obieeuii Şi credmeici.i s scepsa-i şi at.4. întrebători ne îşi replăci apra cer. ,,Ce este. moartea oare, ştiţi voi, sei Răspuns atttea secole vă cer ..“ Că moartea este un nepătruns mare Nu-i de mirat : şdm oare viaţi ce ! In zbucium omeneasca minte, biata,'' Se stinge, pînă cearci să d streme Pe firul neştiinţei, judecata : „Ce este moartea?..“ Nu ne aflăgi. Nici Dînsa, cînd soseşte să ne chera« Dir de ’ntrebăr!, atunci na mii e vremi Rodion. DIN' I BmK-as i’H'':VII. i m In cercurile oficiale se vorbeşte - ştirea o dăm cu toată rezerva esvenita — că Papa e pe cale a face soi propuneri da pace. 1' „Koelnisehs Zsittung" comunică că Papa ar fi reţinut înaudienţă un mare număr de diplomaţi francezi. In a sks timp Monsegmorild Amette a părăsit Roma venind spre Furiş. Di. Pensiuni« civile şi militare pe luna • Noombrie a. s. vor îcepe a fi achitate da Administraţia financiară, da Joi 4 Noombrie între orele 8—12 a. m. $6 In scopul de a lej cultiva suprafeţe cât mai întinse cu legume consilieri agricoli au fost autorizaţi priatr’un jurnal al Consiliului de miniştri ca prin pramele de care dispun să rechiziţioneze orice teren propriu petru cultura legumelor şi pe care proprietarii său arendaşii nu-i cultivă şi nici nu area de azi. Arenda cu curs se vor plăti aceste terenuri de către cultivatori va fi aceea cu care s’au plătit asemenea terenuri în ultimii doi ani în localitate. Din ordinul comandamentulitar nimeni nu va mai puta pe străzi de la ora 11 noapte«. Patrularea care se va face di daţi de la această oră va opri aresta pe toţi acei care nu i justifica. Prefectura Poliţiei a dat acest şi agenţilor poliţie»şti, 8S D. Gh. N. Bagdad preşed Înalta Curte da Casaţie şi Jus fost pus in retragfris din oficiu limită de vârstă şi în poziţiune exercita dreptim!© la peosiube. mc. pei de itru a si D. Marcel G Lu cca Inspector Agricol al Judeţului Dorohoi a fost revocat din această funcţiune.ri Asociaţia profesoriiar Universitari a ţinut obsndta şedinţa săptămânală. Zilele acestea artistul loan M»nu da la Teatrul Naţional va precenta o nouă lucrare copitetalii de,îs.aură, intitulată „M’a muşcat o fata*,comedie într'un at. ^ Comodătjientul Asociaţiei .„Vaane Lapul a Cercetaşilor no irmite următoarele : Petrecându se unele nereguli cu cercetaşi! cari funcţionează la diferite institiţii, şi că e mai grav unii tineri, cari n’iu nici o legătură cu şoala şi cercetăşia dăsdu sa dr pt cercaşi şi în această calităte comiţând sbuzuri constatate da doi Inspectorii ai Cercetaşilor. Preşeditele asociaţii mei a cercetaşilor Laşi invită diversele administraţii cari nţi creează cercetaşi pentru serviciile lor, să nu primească nici un tânăr în serviciul lor, fără de a prezita ordin da serviciu semnat de Domnul.Comandant al Cohortei şârmst cu sigiliul acesteia, sau de d. Preşadinte. Evitându se prin acel mod abusurile la care s’au dat, unii tineri străini de şcoală şi cercetaşi Doamna Elena Iota a oferit eri o mastrafugaţilor dela cantina „Regina Maria“ de Curtea Bisericii Bărboi, pentru pomenirea sufietului defunctului său socru Dîmitrie Iota. î dr..uia rol - v* v r INFORM TI