Opinia, ianuarie 1918 (Anul 14, nr. 3240-3262)

1918-01-14 / nr. 3249

§ 15 wmmzmtmmmzmm&si m&ts &Mtwmmmsamiusm TRE Bl E G O N O MICE ©ri eme a avut oeaaîias să Târfă mir­ea, a patti fg^.esi ©J­­­«msaj^a aMMfts. Niel «aata ipe el nu se gă­seşte îa stare de cosaplest re? jiaaau fihiar stand ciad miire­­ e liniştită însă sa 0bagova "Ia rajtraiata ei mişcări mai mait &m mai puţin sisațitoare. Cînd întă a furioasă, atunci valurile nu mai cunosc margî- B&, ei du de­m sfarmă de ©b- Etae.slele, ce natura sau oamenii 1­51« jiu3 In cale. Se găsîsc în adevăr stinci chiar prin asijlo­­«al Mărilor, iar pe la maluri «anaefflîî au făcut lucrări grele și «cstisitoare pmtru a lupta centra ior. Ba tot așa am fiUut ho5, di­n pildă, gsentra Cbnstaoța noa­­sbrL Aesiâs iaoru ie petrece și ca ©m«»irea luată la complexul ei. Ba se Ta gisl nn «ând întreaga această Qmimire să sa sîla îa stare âee«»?!«erâ liniște. Ke am deprias chiar îă g«a­­sldsrdM ea ceva normal, să au­zi* *» ia îi® care m eă se f*e «[•Mir! îetre­burneai, de pe un ejistiacMl sau pe altei. Baisă ei nu se hit ia lhar©pa, . fae **est lacra ,in Asia, Af­rica, Apadia, pe apă, ps *ieat, prin aer etc. Omul insă e ilfata ia^estrată eu judecată, der s\ carioasă Io • aeelaș tinp. Vrea să știe pentru ce toate aceste» ? Asilsl el caută a și explica res­tul fenomenelor matarade, după mm se Strădhaaeste a aîia mo­tivele mlș­ărilor social«. Ori, numai încape astăzi îa­­deiaîa că ceia ce ne am deprins a dăheMBa sub msrairs de ®r­ eW»mc&. ^§4*R4M Feme 11§S* ÎS t­­• *WI Ifjwlai :ljifik I«ca Septembrie, utf’« re­­dasfie tf» asgnajuhiu de seil­en ;ti dlplgft pife^iloiali m «Tsi dee ,nel$ta flias#* sa assufts a JIS a jl»iaf» iltarmjUel a confratelui los­­lm $n »»tol e*Mn .fi. Di Emitei corf^ ^Fem&e. piftii îo 3 arta VeprAitafa eri pe arena Teatrului UMhti. ISjravitreaea stanei printr*iui arfl­­••oi fi piesa va avea na sftfiacjt Were». aici eu se putea altfel eftnd­u-sa cu o diăvârșită pafe stric Ee-a Înfatișai o femee de 27 ani pe Lucia, frumoasă cultă, educat­ă Intr’un s^ediu înalt măritată cu Kata. Preda in etate de 40 ani, im om in toată puterea eavoa^ului, statornic şi plin de încredere. Sufiet, deosebit cumpătat la vor­bă cinstit in acţiunea sa, de aceea­­sta privit ca o personalitate de frunte. Intre aceşti doi tovarăşi uniţi pe viaţă se vede imediat că Femeia îşi iubeşte bărbatul, pentru calită­ţile lui sufleteşti, şi vrea si-l ştia numai al ei.... v Din această pricină e geloasă si nu odată a dat dovadă că nu st poale stăpâni. Ce se iuîăs&plă ? In timp ce bătui ei, prin muncă, își d­ad­a un piedestal de emsie și demnitate. Femeia »e lasă ademenit * de vorba plină de minciuni a un prieten de casă și intr’o clipa de., nebunia nu cedeaza, dar, aplecată asupra *l i *’i * .i * 1 ; j .. .. . eiupe ee®iain'tă $slo cauata pria­­sSnali a mi** »M asn'te din țls., Et-zb#M i osebire, sa® sie ta st mare adevăr. Mai am­ ssa«l 4... «©as, tre ,,l?I*4,§jjm.4---m* 0|âiş®“ vorblad dl slbiația d a 0msw­­»ia, arf£t« #ft aceasta tr-it sn poa­te ajtep^a mijslc d§ îa Rusia, ca­re e«®n©mWşts stă mai rău de cât toţi beligeranţii. Şi ®a toate acestea e vorba de fi asia, eoisiderată până as­tă«i ca un rezervării.! imens de ©ataşai şi de produss agricole. Totd’auna când sa vorbit de acest mare Stat, nu s’au­ făcut raxtrva de cât asupra preducţi­­unei sale iadashiale, comercial®, intelectuale, dar nu asupra celei a produselor agricole şi as strict necesar unui train modest. fi® oare aici cauza aîîtudi­­nii 4 a şi* Sufis*® pe care actualii conducători ai Statului rusesc o ar®&ă faţă 4* alţii şi in special faţă 4© ®ei mici ? De aici sâ pisc® oare atitu­di­n«a agresifă a aealora cari de altfel pr©î**cără 4« pe catedra ««1« mai inaită principii uma­nitare ? Și pnaem acesta Întrebări, ptutrm că noi to im să ne apă]­ăm drept»! la vap. ţine» să ni se restit de ce ni s’a Inat,, vfine ti avem libera 11 ai3 42 aprovizionare 1 Că noi numai de aceasta vor­bim noi, cănd pr tat anii ? tot p® asemenea temă pan «bestiunea mai rămâne ind*tata «ă izvorul •eier mai multa și miri ne;®­­țeiegeri e ds ordin economic ?. fivială ob patimă in brațele lui care aapihtaa d® danSEPjp s@!'a fea?’ bataloi ei. *s­aii auîerul pora^te ia lam?a celor eu coîsştiinţa neiBpatiaE. He înfăţişează viaţa pliaă d® durerea realosei. Lgpk cu caaştSnţa ei fiţă i« bărbat, şi faţa de Georgică ce filai «L­ipei iar ajunge Pa seen de geloziei fa’in*® fără vjetiv soţului. DI* aceas^t priciaa avocatul Rada Preda, rene*fă a vorbi la procesul D-aei M. Lambra închipuita rivală a Luciei sim­ai ea nă şi asigure linişte­a. Bar zilele senine, plin® dî lui bir®, poesie d visayo dispar din cauză că prietenul de ce să vin?... şi prin­­ promisia iocolţeşte din ro­­gamteile iubirei... Şi atunci amantul flicî d­e pat?, nss strânge un b­aţ pe Lucia, o sărată lung, fără să simtă, ca Rag­du Pred®, a deschis uşa și prig­­ește îngrozit tabloul eceatâ. Aci vedem revolta bâfbstutof, sei atitudinea, perversă, firă unami^ tatu a amantului vorbind tot el, de regalele onoarei... provoacă la duel pe Radu Preda* După due! bărbatul fiind ho­ă rât sä diforaeze si ea s ngurul copil la el. trezeşte pe Lucia dia patima ei si cere cu ori e*s preț, vrra sl împiedice duelul. In ima expiloației « a avut o Lmm o® amanta 1 î ^0 a d hotărât să’i omoare / da pro­voacă o legitima gaare Lu­ciei si iatr’o a de ra«* buaare vrea să 1 fe., jte. Dar so­țul 0 e^pilui impiedica actul premeditat... $ ija mm ladu in. vias, sterge triatul ihtMaeeat si iartă. Ia cate va râadurî acest a s&te su t restul lu­crării Did Emil Ni so lau... Si acum sa vorbim de succes ? Dar vorbind de succesul unei pl sa cel diatei treble să pomenești de actori. Doamne, și cănd vorbesc da dânşii intotdeaunja găsesc, cu­vânt, da admiraţie pentru acei, ca­re stâpămiad­­­icul de scena prin talant pricepere, bun simt şi munca cât na câştiga auto­ri a­lăturea de dinşii. Da aceea găsim de datora noa­stră sa spuneai că D na M. Filo­­tti in rolul Luciei, ne-a dat incă o dat! o dovadă că siie un talent cu adivirate note originale. Rolul Fl­ acei­a a cum a to­­t interpr­etat di B-na Fi 1 ori va ă mănea pararea î;î sufletul acslora care au asist t la reprezentaţia m­essi, iar Dl. R. B­ilfisschi ia rolul avocatul­ui Preda care r fo-d chem­­i la rampă de peste 10 ori ne face să­­ adăugăm iacă o perlă la atâtea clătii. Celorlalţi Visrica Preia D nei Lreia B­rab­or­isca, Corfică Ri «da­ra (V. Bolde cu) Pâîrică S pi aha au (M. Critico) M. Faituaescu (N. Cosasin), M. Pm A Fo­ii/îo. M, Larabra D-aa Z. fondă­rii© șl lui Georgicâ Raz va a P«-' povid. âîieatal, psslra îaiorpretag rea laaf, a» suvi&t de admirație. St. Vltd*g«u « • î,... ■■ -....­ M Iad după sa'îaa Va 41 a vi­, ță leu Co­sifa, sw*l»-4tre®teTşI fsvăță­­var(itstai srof'îriaaâl ala M!bintend Ifiritrasjfiuuei pu6l m. Defaaotal era a fsgar» bias «a.a#î­­«ată la laMsa dieaetiia dia Iași aad» idasga BBB^ster și d® ga#grafia la Idacul latomat și la ®i­asaami Al. £9) Saa. 11 Baaara la o vârstă âo aşroap© 59 de sat, după o.gwt saf^riață. I ss ffttasa o operația aoasi sât&va ell® și aă paWa eă aa'jrga «ffa bîae, luai boala agravând«­as ivp’i assU, a prevaaât diaflOflă®âatal fatal. Lasă îa aimi e 69ți;î și m»!­aaji copii. l^iaetsu tsudareraM famUii exsre si®îi»a s8Ed»lo3stâlor »eastra. — La 15 rarmâsd să se des • ehlilă Coîpurii* Lsgljâtoara, rf«-' pvil-Âți! și seaatsrii alta|I la ®­rfss'ii și Ch3i‘t®?â 4» vor ib.VAar-;-« pMH #alați. a Gelățenii târâ. ®sst bfre de erlgica, «sari it £s't?©ta­­rea mobilizal«! arai *s®Miailial lor stabilit î® Bobrogea^şi C*­­drilater şi cari acum s’ar'afla în Iaşi sunt rugiţi a m ptmivda fa birsul popalaRausi p* lângă Prefeetura Poliţiei ok .du Caza - Vodă No. 1 p­;atru &Î&" ceri' care îi interesează perg sonfdl. PrezentSrea se a­­ ca Litra orele 9—12 îa filare zi, Ci în“ cer,ere dela 15 knuarie și ;».â..a in ziua de 24 Ie u.r­.e. « Paramt»« pentra poetul Le C. Mircess.—Sri îa cimitirsl Eieraitat­ia a avut Ioc uîs parastas pentru pomsE'rea postaisi loa C Mirsea. S’* ofieiat un cerviaru rsl.gioa­ia c^re au asistat­­ d-nii Const. Mircsa, tatăl poetului, mulţi prieteni cunos­cuţi dia «sre remarc. A fonit Chrilio, Al®x, Carp, căpitan lonescu, C.^Aato S51&BU, sabit Cutichi, Bof/oai. Saslan T«odor©scu, Ga. şi Grigora T­o­oreacu Metaxa, sfarist ,Evoalms­nt&l‘, Aasste­­ae«cB, svoâtit şi giarîsâ, Faur scriitorul Iov, St. ViSdescu ete. ffl Astăzi a spsrut Gorki îi fața Rsvoîuț­ei, da Lu­do, 59 de bani. • O serbare de ea*t«&«fsa# »• fala da 2A—2*5 iesembrie 1S£? ®* dat tăi coagâu HiJIase.îb jad- Sama». • fcsrbara uraaata d« bM ia falasul §f­­faliaatului dia ffliiâivasti si al Uvan­­­silo? dl a ssubot. Serbarea a avut aa a agasa fearta shv a? s sastapiat. 'Bruia Ttajsay Btaotatefr sl Wutaal m r«s8aau a jaaat ii mad ai/aîr.abil t ®­­s sl ««aaafeaaia * pisi 2 ,Iir* _yi Au dai pr3ti8ial I»? 8»as&?j? ia iLWoimu plssai d'»»»rata­ lUlbr »v,hVi'’83 a- Visa Miseim sa, •!§» ia at­­âap © amaiua ©atai rasea, A­a a t­a «hn-«biiâs; iar paatm a astam «a daaîil 838^3 au dabatet sid­aii 'AiiJ­­BV Blasioi y, Taohal |is­t/n Binwiea P virtaoiai T»:ra»t B«a­iVî^es;0! Tk *iay Blasiatif si Ta­ihai Sard­eaau istaiaa ai d*sarwal*r sid­aUar aaa ți8«soaiți se euTiaa testă laud '­ și sarsilâa’^a Uiarsat i sa a a daaua al p ,at.a d.­pdna ■ ««­burii iâîâai in inima aiasimt­­iblle • Imisreaia al a muițian­e -*® aa va -■.tai starg­i- ,, , ^ Serbare) *’* ia^oWs priatr a ■*»«* '•i-if bla-i sluiți-*'2u ?u-.itara a tanăraini Listas T­a-tasi Barossan«, sare a m­a ta -Fiat cu un om a^pai «arbfeii ei și îaaltal eoneuri ai ■&, S. *2#**«ă­­iia gî ai A S Piuwtfsaa liiaabeto, «rî- -m btaa­lelt aS dărntaită eâîera frame îae obieste «J '« ta«t vândute la itaitațla îa profiri •sîaltakta;!» adu* e;Vi‘l’—Ls^:913 *4 «iiVII» *»1-'liadî a bunitiei M, 31« și a a. Sila a stamit «n adevă­­r*t ngio­ d.) urate și de *»las*e ira­actic.e s.v.o «ta'« fi »»if*«« •* *«¥ nftiB u a i'r e»«i mmm «llitarl a brigâs­i XLV a ta.euit tata4 »*8*1 fi Mamilleea. O multiailra dseaaVltâ »9 diferita d-Sul a«ioael Maarlj *»»a»i*ut*d mi­­gaali XVI ew) a biaamt să ..m i» dlapouîțu! ia mod gratuit ■»**»» mmt liră o-;au iai. altfel în *fd «ta«n»t la 8W­.a-.al «irâia-sit a! aerkS^J. Nu mai p iti a a­­maurta: ia wntatakul cel frnttio­­ ai aetaSaU ©earnaa lere­­cea2H .eu dea .«^ Pamitresea, «urs Uf 0 a«tii­ t»tn si sa z d Tredaie ie tea® la?.da a­i srat jat u’ iearta bine alertat Bufei si etnt de aaaleaşi deamae «u­mb.--re f -If'« Si ».»re Mulţumire» titu­­ror ; auensta aarileraşi deaman t® puyke ttată land* sl «iltn«ina. Bar ist­:« aeeste Beaumn d«Mne nn treriî.® dat nităifă f.e demn»« »natin, Fris‘.diată de esew* a serblfit și s «emi­oUidi­­aA»w •vteliBst»! «ta Mă­­»««eşti. «a?» ta »?«« biae euaesenta e.­rH.î.u. a sa a Mueveit eă până la dbparţia teuti «el» taelmineijpnee pen­­tea Bnftsi; fi d*am*«i Taaiîlta se ia­­iii’tstă laudă ei mulţiiaitte. Mta ®al« 9 aaiwrie­­n« ten»«« uitat pe aisspstiml Partni »ereeenni, fei ia i*ra taa b­lănmşti şi F^*seUi»tale Od­aitatiîui pentru •tAfbnutul dta IX- lăurești, neebesitul si ««©demit« «? gr taato? al a®rkă$M. S da sjua-3 eS ee aisă sem^m a as Rt-bila de »«»aată «sicrie ei ia ua me­­m -i dat, la Mul ssrbarii. iemnli efl­­ttri, essrl Sa număr msr® aaiituu ia £.-riK;r-", s^u ridiest pe bmțele Ier și sn forfot î-a tnume pe Feim tsmeenin, rugâ.-.*u-i de a ma da Mixnw ur*k UA.P.ioStsl ^ait­ i al a?rb2?H a feai de 5445 da iei Dta asea‘ta sumă »’a dastiuat Ma­­jtatSl.il iaîi R­eiBet Maria 86©« delei, iar re&iuî a’a dăt panica Orfeltaateil dis HHUSu-jrsti. Suma de 300Q de lei s fast Inmi­­nîiîs Majistijd Sala Regiod,­­de P. *. g. UMerise jipaSiod, teitlUor da 1- «st­. •• nstoHs din Iaji, Proprietara! Or?c­inatulTi din Bă’Sucești. în *iu» do 7 la aa ta a. e, «ara euata M. 8. Re­­g.BH Maris a biseveii ui e devene Piee iifiBt*i ede pe'-itm Orfelimtul din B teae^tî, unia P. 8. 0. »re de ingNj 50 copii «rf-ni. 1 i-„ a ru fcci­a^a P. 8. S. »dum Ma­jedăii dala, Regiasi Mana, Mama «d­­­or nsvceiţi, vin­e si călduroasele eaie mulţumisi fi' în nu­m«le Comite tulul si in numele eam­enitor orfani, ^ Ad.âiniatr^ția Comunală a aus4 p,iadat până luni dsbar/rea de toanâP d. Ie ins.­­ Consiliul Comuna! se va intiuni in «arsul săptăm&nei viitoare. Probaaii cu va începa a se ocupa de la idg-Aul Cotaimal. JSC Dsim'nijă se a nr jzan­ta gj scena Ttatrului Naţional peste a a 2 of$t plpp Iu a aits i,FVmij‘ a ciX'ab'.j; ao jtra Imii Bi­selau. M 8iU Cj­uu laU «aal'-ra I aă fie kîlosi, miput.talj'Si e ițiue uj! im ne ■}i ulei țiței. Ar treii­ ts -Uji g bU a S3 i.,uu și nmasla eăt «a: ripidi pe .Ibii. |g Diu pa­ie i ,i,.im'Hai,ia itltodlor *, s’au diuta-bâll îa Sîiaul ae m­a • z s lasele și săpun ta f.-i.aiii® mibiliuați­­lor. BâaFtatia iajî de g5puj. cel auți­i dapS dej!ar»ția îa-i-i-toa vilor de -a d­ap «uite, a fos­t Insuflalntî, s. că :^ults fum.di a'au primit aiafc-utââ ea li ae eavenia. %£ Ni se plâuj ieenUerii că o ei a -as» din a te. Om.*ski ai sărai e v-s^i ‘ie a-sur­gese e iafualat, î-i -n.tad8­a.ză totud a-.s iu net se raapuada eaa.vi­­ n obișnuit a celor de aai firi ea masu'-i să se u. Ce ar fi dear da să a­ arv diui apelor ar trimite doi eamtui ,u iasfundi ca­­aalui. Dar au se tei mile și arta ind­­epta« t@sts să ereden malte Asum e fagheiai bea' proiat din «târgur»a etsmețpi da? n-a tr aasst^ de­ttă ails a fost mii ej!d Ba deigb'itat ftteakl ijapealbilă treaera» Ca ara să Is la Pnpsăi.a­.’S ? Ba rigear» aieu eisdoisa r putaa fi ta-4k!sâ fără a pfieinu vrVo * p ta po su,; ktiel ote®-ee aceasta a «linei­­;a ea apă da 1* C.rI-3, iar a a sa ara la. luâSmlîsa așa de la T.miassri. Ci va lua vre'e măsură? M Pft.5te.iria Jad, laşi, »data ia ca­­nestenţa publici, că preotui Atanasia Pepesea, dia fi ilar­», Csal­ianit do filbrSBuisl Iaşi, aate d» ...uita vremi exelss din elsr. â „Tiata la lacurssM si îa țsra îa- Tftdstt de duşmani *. — M4aurila Co 5­­mandamentului suprem g rn­ta In Ro­mânia apar pe larg in vatamul „la pu» tema Pusaiulul da Pe?4, datorit eau-i ițele, noaten di M. Q­i­ngarcti, m­.m­­a la »Indicatul Z'arîstil-r, r .d asor „»emfiuin“' Veîuiaal ep^s atib presă și a ap .r« tn earfiud. Ml Aotă-ai *?s-n revista aXptă BaualS „Bnsssanul“ feirisa .da mrinj.ui C. aa ban fă R. *utn prim redaeîor ia „10 vesbnatttnl1* eu e mawria bogata şi ariuele aeauate de mulţi «ariiteri, in e^esaţi. Racomandăm ataatluaeî d­ai Nam­­lai Cieaăîlsu ssful dîpiîân­elo? eomn­­naia pe fapală dala dejî»; tul Na. iS eure ia*3 i-avuti şi os re^psată lu­­mea este ţine co?.da şi rabd . iara .ta iee«iă nisi e vorbS. M Ia«ă un autemobil ears nu şi stăpâ­neşte Th­wais ps «tr ăsii« pr a cp­ale »ia ereştiini esb-î Sl Ne. 304, mre a dat azi «taineaţă pusta • iramra a primăriei. S­ub grup de aiarişti pr­essioniştî ears nu sunt luserişl nisi îa asociaţi., pr ael şi nici ia »laiMeat, ver pu-?e »nioio nseafis bau tie unei k« sistați pantra riCt-T^r­o^ drejtiflloî la?. Sg$ Ministerul ladastriei sl Cemerțu- Imi magi pa demnii iadastrii­ si a 4 !­­■asosze fără întârziere the it OAstela compleatata eu datele cars­ta, spre a as puisa preceda do arga­ti ia org.,­­slmre» ««»cei îa tebri.4 și ia procu­rarea hranei și îmbrăs miatei penv-­a luurători. ^ Di. I«n Petrea u s .f da depozit «.in fost iasărcinat e­ a con raderea botlui depozit speciei ?.l Regii,i M. din itr. Cuza Vodă »‘.do m p im .si eeme.ttale directa. Dsa este unui d­i­n fan^ioasrii cei mai apreciați ai acestei mstetaţiuhi £SS «1 banal mers »1 asrdciatai c&.âa de ajini de asigarraS pentru pnbiie rât și pentru S. M S. B Dl. Capital Ataș, S-tiu d­i reg. 49 Căiughrani, aut .?ra! volum dus P&­­A-k-'l de sânge, a pas sub ispa.1 o nou?» ^Tire întitalată Miros&ști . . y, ^ Aflăm cupărare d răa d­ îa 0- ■deasa a incatit din viață sub col. QMaviaa fiiselaa, ori­ginar din Răşi­nari. m Eazfi Ssnitara.—Medici comssli și agenții ea alt ari fac ia fia tare zi razii pan toata e­rcmierlpt­ile die o­­ms pthtoi combstsr#a epidsmtllor, 1 ebifBf W: tajnEjgP MWWa6iSi#6^w a | Iii 'A‘} i'Jpb viv* » 85,1m . nS assssi Ilii' |§|§fs UilJJ.fi ■ -.SV* ,-. ' SII $ ,-i. JWiäfä­в. '.üi.'i'■•’.’.Î4'1® v hm M k .m& .{ IKtfk MM UBBlggH HillUTlTn r "" itfe U^h­dtar»­­^ ^ 11

Next