Opinia, februarie 1918 (Anul 14, nr. 3263-3285)
1918-02-01 / nr. 3263
Y &BONAMKMTK Un m 35Iti 6 !®a! 20lei 3 M 10M S’ígs $í íiteláiíwí ■ ífen'i— T®Í8feK Re. smsssamma immm PACEA UCRAINIANA De astad la «inte Europa numără lîieă on Stat, printre cele ce o îormeszl. Ikraîna a a & :clasat abjolet Îiîfdpendent#, hi sxîftenți ei ca Stat de sîne i-tăiâtor s-a fed recunoecotă de cile mai împotUnjte State Europ««#, ca Fants, Anglia, Gurmanda și Rada, frecam fi State neet.e, șl a »Mat ea a Ruh scris picta ca Poledis Castra!e. Ukraine, «le di.el limite go grafic« nan fast !h;,I precis Ia «surite, rămâne în Orientul E’iropen« no Stal ea organizaţie pur democraţie«!. ■Ea Inţeîege să dea a vestei îor- E&uîe adevărata sa espreammne în orgîhÎzarea ce şi va da. Da aceia o vedem dacă adopta a priga contra bolşevicilor, aîe eftrorconsepţium ds organizare toceală nu se împărtăşeşte. Pe noi ne interesezi îa' deosebi alcătuirea presam şi pozîţiunea pe care noul Stat « va lat In rândurile naţhin lor Eurepens N© întereftită pentru să atunci cân d ara fost părăsiţi d« Ruşi, singur Uerankiiii şi s’m* arătat «ei mai prietenoşi şi au stat ailături de nci. Şi nimic până & corn nu a sar venit, care să tulbure aceste legătur! d* prieteni« Ne intereasstei şi din punctai de vedere ci Ukraina iste vecină cu una din surorile noartre, Basarabia, Si®* independent şi es. Prin mijjlocirea Itsarabiei am putta zice că ne tavechăm şi noi în Ukraina. Ne if fceresează apoi, pentru că voim ift avem un vecin «ui car® să putem continua relaţiile de şmereşag contrastele, este dreit, sub presiunea grelelor împrejurări, prin care am trecut şi unii şî alţii. De altel şi problemele ce ni se pun asum însîcte au mare ■ asemănare cu cele ale Ukrafarie- Eiler. Negreşit republica Ukrainia n& s’a statornicit principia!, că nu se va amesteca in trebile interne ale unui alt Sfat, ceia ce nu fac belşevieii, cari înţeleg a proceda din contra. Căci dacă noi astăzi luptă în Basarabia contra bandero?lor, Ia *cea«îă estre căiţele ne-au ades în deosebi' de motivele de toţi cunoscute şi pre te© tiu ad le Iar d«-a ne dicta forma d® g vri, pa care tbae s’o saopăm, precum şi • ea $a ne iojpue c* forţa principiile de organizirs »te lor. Deci şi din a el sunet de vedere ^ asemănarea dintre noi ş! Uktatea devlot mai evidenăi Şi această ţară ca rrgta* democraţie, ţar care nu vrea să se amestece in treburiki interne ale altora, eu vavede?, suntem sigui, eu ochi răi ca terţii noştri Basarg^eni vor să se opustimîasca şi organizeze aşa după cum înţeleg, să se asocieze celor de un neam cu dânşii şi să formez® casă cotmuisă cu el Relaţiile dintre noi, efect «cum mai mult al împrejurărilor, se vor întări şi atlt pe teren economia tăi şi cultural ne vom spio^îa saşi mult unii de alţ‘i. Şi desigur noi vom fi mai înţelegi de Ukranieni, cari au avut de îndflgat necazuri şi suferinţe mari piuă sâ fi putut «jung« ia stersa de astâ*zi. Noi mci aau trecut prîo viei - «fta diai dâstal distint * şi dureroase, pe cari de altfel Ukrasîeni ce sa lactat cu noi amăr la umăr Ie cunosc şi de «cal« nutrim speranţa unor legaturi intime tetre ţarî, noadră şi a ior. Presa şi Cenzura Pes« Sa soi ea şi atârna iu timp de sărbei asa ia vremuri tsibura este eu» ■p»fe ceaaura Statalul. Ziariştii tu BCrisul lor, trebue să ga previzitori ia statal «» si au atingă chestiuni car« privea frontul sau ai?» Iserari, bea» cunoseute dla viata politisS, «a aă na tulbure prea amit „o~ paUlsi. Dia pricina această die neajunsuri, alte auteamţ&ri şi câte alteia.. pe care mmsi din bus simt le trecem deocamdată. Aci la ne!ia laşi, unde cenzura aia retor a fost sub direcţia supraveghiere a D-lui I, 6 Dues, abuzurile a'au foat tăgăduite, dar celorlalţi confraţi din Provincie, was stsu şi au vor sta aici odată blue cu stăpânirea pentru demnitatea lor, venducătorii a arslor cinstite, drepte şi ia parţiale, na ia aia ingiduii aă fasă alugamide am aă ineoavoae șira spinării, iasisaa poliiscismului, cartat de multe ori eu morala. Pentr» acest motiv I»irurile as askimbi. Aeole abuai tronesaă și nu odată samsvolnida cere dictatorul in forma de poruncă Și a tusei directorii atare lor trebue aă aerie eum iscisaai „orna! eu sprinc»»Ba‘* Dse» an, a două ai se suapea dă aiarul fără motiv cum a’au mlimplat mai dăunăz! csafrat de noatiu Dl. Io® Barban direatoral aiaru'ui „Insiute GjilĂtli Nai Card «arista! Barbsa a protestet centra a at«um!ui »ae«ta eepermia, șefa! «euearei D. L. Die», a gîaît cu efist eă ziarului i a'a ta ul o nedreptele. atrigatOMC şi aşa fără aă plai?ă osie.* «»,d. i-a suspendat apariţia, al care a’aa teerat cavalereşte trabuc a’e ■punem «a adversarul, a trebuit aă r a«ate Iaatenţiunea lor. H’a trecut mult şi iată că in ziua de 26 Ianuarie aau prezentat la redacţia ilarului #daţii Noi adie» nu»»! două file după reapariţia ■’», comisarul ecmaaa. Sogereana şi Venelu contabilul comnnei, şi din tuse drept reprezentanţi ai Parchetului şi ai Pripăşişi m ikcereat să rjeh ziţ’.cneze hârtia dealiaatS elarului la aeoadă direcţie lata ce acrie ziarai Galaţi! Noi „i.»i fţi atestat şi mm părăsit tedasim şi intenrul dimpreună cu personalul, şi numai mtuai delegaţii sau retras.''1' »stei ce eu atâtea greutăţi, ai r* permis reapariţia dartri« di® venitei cărui» beaevol ajutăm pe atâţia sevuieţi şi că neam... vrea aă na re«hichioaaxe hârtia mumritâ m iad oare și esttel int irest vrea să p^riditiae «parițisFaliţilor Noi. Articolul in parte eate cennur&t. Vrea sa zică Dei! de la aenzura de acolo vrea cu tnt dtaadUaul aă băbuşe o »sarla* și o astune k unui om cinait, cate m lianjeaitl pubilcistisel a contribuit mult, după cum ţar« bine şi d«»an a tpas-o Dl. larga in „Neamul Romăa®*ti‘. Nu josul acsita aa’i vă permită ace! care su răspunderea. Aueasta mai paftia, fila ie» îatr’o aituaţiune nu «e peste lovi. Ziariştii einatiţi nu vor tngilui, de; nu te poste amuge aamuvolniseşt» păşea din mân» aiariatilor prefeaionişti. Acea aia o vom aaaţine in totdeauna. Presa a primit censura da; nu poate ÎDgidui abuzul Dîo :»oidată alătutrea de confraţii noştrii de la GalaţiisNoi proteatăm energie contra abaaniui a^sat«, pentru că mâne s&au cenaure politică ae va deadinţa vom arăta fără aă cruţăm care a foat motivul auspndârei şi a şicanărei din partea acelor care au avut până» şi cuţitul in mână faţă de prsaă. Şi numai atunci ae va vedea «um «’a inţilta, aă ae esuzure a afişului». riftUor einatit. St Vlfideccu ■.^w*s*eU *1» waMBW Traisformări Experienţa aăpătesi prin dificultăţile prin esra iraa^m, apai ia evidenţă mait« lipsuri ia orgaaîzaţia noasteă socială şi mri au seami In srganlssţia plecată de la stat, statal, fiind iniţiatorul şi orgsnlsstorul îatregşi astivităţi publica şi private. Tot cei ce cugetă şi port tist*?«« psntet viitorul normaîui au fost una aim!ta a secano&sta că o r&dlaală trawfardar« a iatrigaiut nostru edificiu naţional se impune, iar discuţiile far a sa mărgini, da uade si îsiceapă şi sade sa sa Sfârşească transformarea ţî care ar fi sistemul cel mai fesa şi mai uşor di aplicat, pantra a se evita perturbări sara par a fi iaeraata uaei trseeri da 1? o stars de Iaerarl k alt» fsră sa regim d« trtnsiție iude'.»agat si eu sa poate ea saai ma ts energie pantra ea leadela si fi) mai enr&ni Tixete, simțită «i pipăite — negrăit e importantă iatrebursn da asde tacepi 0 apară atât de mare pentru vă iară tagada, total e transformat, ear naveile Beammai aer e ,imediată şi radicală tran formare. Ia dorinţa a aaţii ţara şi neamul se pere că iarStâiBâatd superior ar trebui să fie inseptitor, ear orgsn'saţîa socials aghiotantul acestui început, învăţământul public superist e chemat a lamias minţile şi a pregăti e sorgiie natural®, ca prin «OTiaura al ştiinţei aplicata să pusă la valoare tot ea a putut şi ar putea cm» şi inventa industriile şi răspândi comerţul. Totdeauna din templele de culturi şi ştiinţă a plecat numele cpţiunilor omeneşti; dia templele de culturi şi ştiinţă a plecat spiritul de tatrepriodsre ş, intenţiile, coal descoperiri ştiinţifice in arte technice, medicale, chimice industriile etc. etc . Ciae nu ştia rolul mare extraordinar de mare, jucat de chimie ii ssregstirea «miorilor industriale şi in abajai materialor prime brute pentru a pun® iu comerţum ar fi esi rafinat producând bogăţii ţârei şi hrană miiler de lucrători şi fuseţiotori da prin fabrici. Un chimist industrial, director de fabrică este un producător os bogăţie şi de ştiinţă aplica ă in direcţia folosului ţârei şi a omenire!. Mărtăria din Lyon n ramas şi sstrăzi iscă in fruntea concurenţelor sale, pentra ea chiar» culorilor acelei fibriestiuni n’a putut fi doborâtă prin ştiinţe similară a altor ţări. învăţământul nostru superior deci, ar ferabai să facă inceputii operei de transformarea nu numai prin răsplndirea ştiinţei nptientă navelor reale şi imediate ale ţărei, dar şi prin răspândirea curentului serial bolnav, de a pregăti tineretul pentru faacţiuni îndepârtfindu-se de la profesiunile petitive, regle, independent» şi folositoare ţăre! şi spelet&trc. înţelegem traue ferm arsa oare fă dacă dela cmsisism ia real, dala proletar intelectusl la producător, intelect şi cult as bogăţie naţională. Ori ce activitate emeneiBeă tinda »pro cultură şi preisţismu, agensia insă cu se peats face decât prin emenisul illisssei, iar ştiinţa nu poate fi de vaiuste şi utilă io cât atunci cândea e la dispoziţia omenirei şi spre folosul statului. Dorim o transformare, reală, pozitivă , platonică, imaginară de dominil ibitraete. Ţara are nevoie de savanţi productori şi elevi folositori tn domeniul eo ■ tomei naţional?, nu de «ursa îţi de candra case să nu poată pane in practi- 5 ceia ce susţine pe catedră. Curensul eles rie «gra exemplu va ;ăii mulţi adm rated şi susţnători pe ribune sau pe esterie, dar el curentul ie stric, e fără grijă când nu a găsit unul care să’i robească, adică feă’l pună museu pantru a producă lumină sau sergle motrice in folosul omenire. ^George ----- Ceimaoii lea trupe de pt frontiul Orientul Malis 11 Fri). — Declar ilia bîi roalai Presei evidenţiază transjj postul a 7 divizii garaaane de pa frontul răsărit ca a pe frontul apug sean. in urma s ranărei brmistiţiul lui rusojgeraian, ia 15 ® jC. ear^ opfisi erigee transpait. No. 3*«« Joi 1 Febroario»» )5. La mhiteterul de induatre. ori la ora 9 dimineaţa, dali Deavrancea, fost ministru de industrie şi Luca Nicuiescu, actual miafairu s’au întâlnit la minteter. Ia jurul lor «nn adunaţi toţi directori de Bervielu. D. Delavrancea^- p.edîad ministerul a rostît o cuvântare, arătând tot ce a făcut, la minister, am'ntind apoi de smole ctedarst'Un gea»,aie făcute in partement Aven aS ae «stsptăn tu adevăr la o *ra nouă, iaşi in ce priveşte sunt perieri, do »cord «« noile prineipU ale revoritld fracere de libertate și dreptate! teal aa mă tet impiea eu idsîa la egalitate ears au e admisibilă, de eare ce omrnd fara de esteti pria cuitura si mucea &a ' NSzukta igdlitarS a adaa starea de szi pe cate botesvisi a crrrat e in Ruaia. Ravsnind la cheada m’aisterului de indcatriat Delavrancea, zice că la aei până au birghizima» propriu zişi a fost ţinuţi departe de trebile ţărei,— o sch mbgr.3 s’a făcut ari, prin veniraa In fruntea ministes olul a d lui Nicuieacu aomsrcismt de frunte In acua'e e imprajarSrî,—termină d. Delavrsnoea,—nu pot da cet și urez dui N.cuieacu spor 1% muncă, «ăei au trebue uitat, că sm trecut, trecem şi vom mai trece pre vremuri grele. D Lusa Nichescu, noul miniatru, adresându-se şefilor de serviciu, zice: ,N aa doral oratoriei, am venit ca să muncesc din toate puterile, veia căuta să mi fac datoria, aşa cum o inţeleg“. Noul ministru a inspectat «oal toate servicle, pentru a-şi da seama de lucrări. M A dăm ca avbric« un deosebit fort, hramul biaericel Trai Krach!. Au afiriat familia Regate M S Segel», Regina şi PriaoSpeakie Enoabeta MMoshi şi Prinţul Noeaiai. Mulţi demnitari ai oraşului, Raprezentamţii militari, Serviciul divin a fost oficiat de către I P 8 Mitropolitul Pimb isconjurat de tot clerul blaericcî al catedralei R^puurul a fost dat de eftra corul Mitropolitan, sub conducerea D-lui Grigorin, $ Kirul liberal Mișcarea care va aparea aatâzi enorma ua prim articol, pe care salutând aoui guvern, declara că partidul liberal va da tot consursul hrg şi loral in iaprerjurările grele de aal. 11Iar Automobile Asaaiaa.— Aratăm ori cum înţeleg traducătorii automobildor aă respecte disperiţiamile luate de autorităţile noastre poliţeneşti, dia a cârui prioiaa trebui al iaregtetrăm in flo eir« zi seaoroiiri din asele «ara sau ne şterg. Eri ia faţa Palatului Ragai după ce un automobil fara măraita in viteia a stăbît atâta lume dintre care şi pe colegul noatru Botzan de la România, cinaşte dacă nu va rămlnea schilod tortă viaţa, a zi alt automobil a trântit şi rănit grav pe o biata femeie care traversa strada in dreptul Mitropoliei şi dacă sa Înregistrează atâtea na sorociri uter fi oaro bina bă nu ia măsuri macar asum castra acelora cari işi bat jocNoi credem că da, Sovietrcea Medico Chirurgicala a froß,tuiul, Ruso Român v® ţinea şedinţă Marcuri 31 Ianuarie, in Amfitaatrul facultiţii de Mericini, la orele 17 p. m. Toţi elevii liceului Internat din Iaşi, vor comunica de urgenţă direcţiunii acestei şcoli, adr^aete exacte, in vederea eventualei deishidori de cursuri, tot odita arattad şi ctesa in care are dreptul de a fi ÎbbcîÎb, li D. Fotin Bapâcu, ministru da domeniu si adoiterim te mnniatorsl de finaâtsi va tea in primire ambele de* p£riam«ate abia mâine. , D. Botaa, care a fost eri victima naui aseident de antomobil, a fost internat la spitalul francez, unde este cu deosebire îngrijit. Starea colegului nostru pare destul de asrioată. IM D Conataatmneaea, fostul minteteu de tetsme, înainte de a-i părăsi deptriamaatul, a respira toate cemlalile d&ta de fumţionarii sopariori ai diferitelor ramure depsndinte de Kri&isteraî de Intern», rugând pe toţi a rămânea la posturile Ier] . g| Scenele de o duioşie care stoarce lacrimi ie găsim teinmoisa descriere ,In mirosul tifidlor*, Zguddlitoereie reminiacenţe aie ofiţerului care a ataîziiv sub ocupaţia tautoniier, polipoiate drumalsf, trecerea Siretului sub ploaia de glosnie a dat ocaz’e d-lul Sî. V.ăieim autorul velumtîlui ,In durerea me»“ care vor ţ'iiui atenţia cititorului. Vo.uraul apare zilele acestea, Şsdaţa Camerei ds Comarţ da la 3 Febra»!!?, va fi cu dsosrbire iateresanti. Membrii Camerei vor auaMza toste tezale prin care a tragut com»rţul de la inceput ai intrărei noastre la acţiune şi până azi, I. M. B. Ragina a’« înapoiat azi te localitate, vauinti din războia, unde Suverana a vizitat ap'ttrisle, i^sârţind daruri şi aducând mângâere In sufletele celor antoriozi. ^ D. Corbessa, protect de Poliţie şi a luat eri rămas bun de la Inspectorii şi faacţionarii superiori ai poliţiei, Arid. Corbeanu îşi va lua rămas bun de la toţi fnacţionarii »castel faatilaţii. ■ Zilele sacateva »pv.ro au arătat 2 din frumoasa revistă „Moldova* cu lucrări semnate de ti-nii Sov. Mureşean«, fii. 8 svai, N. Dr. Bogdan, Rmîl, I. Ojog «te. Jg Mialuaea Crăcii Rofii Americ«na in Rominia va deschide Li ni, 6 J it Februarie o cantină in ztr. ^»na» No. i. Oririna, fără deosebire de religie aia naţboalitats care se va prez «ia la cantină, va căpăta o mânc&re eaidfi, cu condiţiunea numai de » lua o bm odată pe săptămână la Trirjal Mirei Iaşi, „Gazeta Bacareştilor“.—un asuat cu Utere mari la pagina H aaunţă oria de -mi jos. Le reproducem aerticol pa cei interesaţi. Dna. Fany Nstassoha, Goldina Argintariu, Copii Ştrinbarg şi Gopii Natauschi dla Brăila, sunt bustănicoşi doresc să alte ştiri de te lîssufe Argintariu, familîa |îeIaberk. Familia Frothy Argintăria şi rentai Familiei mm a» află din judeţul Bacău Beahaa vomnnești. jg DapaaHele comunale.—Do vmo trei aSptâmâui acest» depozite mtxM au de loc unielemn și s« arsds că inel mulţi vram* o să liptească. C«re eate caua»? Iadolsnţa, n sprevedâre* «acil da sămânţa de ftearea aostolni care au inundat oraşul? ia a este altă cauză? Sa ştie că «stăm alimentul care a rămas mal hrănitor este fasolea, d»t ea să mâncăm in fiecare si a smsi borş cu fsBo.e nu morg«. (,Fatolea wA este bună priită, fâcăluite, cris., der te toate astea trabue und«lemn. ©mutei ii trebue căldură ca aăţi ducâi silei», prin alimente grai®; acum uimsi este untură (grăsime), diri măcar unt vegetal care era mai acum o lună pe la toate depozite. In lipsa asestor două alimante, era foarte bun și ulotel de floarea soare ai. Hg Lumea noastră tot nu a’» paint deprinde cu orarul de astăzi, măcar că el dăinueşte mai bine de un tm. De acria toţi găsesc acu®, cu o caria ichimbărei de guvern, că eate momeantul cad. ministru respiri? aă tea în deosenfi colindsrara faptul »sesfa şi sâ ceară de la govern revenirea te orariul vechia. P3 Lxcririle comisianUer anuale di prefacerea contribuţiuniior din anul 1918 a’en amânat până la comis'unUe ce vor îuera de la 1 — 26 Februarie 1619. H Dl Laeăr Mu^tessa, coisilier la înalta Curte de Justiţie şi Gasaţîe a fost tuaărcinat să iad «prin sas ..ă laacţiunea de sacretar general al misisterului de justiţie. 9 D .Dimitriu, asaretssi general al miniaterului de interne, care s-a inaintat demisia, a fost rugat aă g«rez mtea° terni câtsve rile.