Opinia, martie 1918 (Anul 14, nr. 3286-3312)
1918-03-01 / nr. 3286
ABONAMENTE La an . . .ifi let 6 href 3 luni . . 10 L BANI Lk=====^=^47 Admlisiîditația 1* Tipapsdia K. Goîdner — laș: 'IXCffîRl P| '-’I'! ! RT MHeut 2ÎAR POLITIC C O T î O I AN Telefoc Anul al XIV»ie& No. 1086 Joi 1 Martie 1918 ACUZARI m* Prîim Intr’o epees de *esaUin: pâr şi înfrigurare, de aceia, asftzi când vedem unde au ajuna lucrurile, nu găsi i altă vorbi mai comodă pentru a exprima acele senlimente ale noastre» de cât: de «sr isprăvi mai degrabă. Şi în adevăr, cei grăbiţi nu's tocmai puţini. Fie care de altfel are motivele lui pentru a fi aş». Iată, de exemplu, că pentru moment, ceia ce ne tulbură pe toţi, e chestiunea picii. Nu vom reproduce aici tot ce se aice despre condiţîuni şi alte accesorii ale «astui act, dar nu n putem opri a releva că o sumă dintre aceşti grăbiţi, spuneau iacii de demult, că pacea va fi semnată în trei zile, iar alţii ca sa-i întreacă ziceau: „ce tot vorbiţi? Eu ştiu că pacea e deja semnată de câteva zile şi cei ce merg acu’ la Buftea sau Bucureşti, se duc numai să pună iscăliturile“. Pas de spune acestora de pace, fie ea făcută în condiţiunile în cari o primim noi, adică sub presiunea evenimentelor, tugădue totuşi un schimb de vederi, oare cari d scuţioni asupra deosebitelor puncte principale ori accesorii pentru cari trebue îi mp ! Nu vei fi crezut. Spune *e ci tnchaerea picilor anterioare, durau ca aaii, că chiar acum pacea cu Buala nu a’a putut semna de cât după vreo trei luni, iar acea cu Ukraina cu mai bine de o lună» fi tot nu vei sgudai tare îndărătnicia grăbiţilor. Cursul traiului unui popor, a duce la suprafaţă, chestiuni şi probleme diferite. Oamenii deprinşi cu metode şi sisteme înţeleg a nu se apnea de razolvirea uneia, până n’m terminat cu alta. După dânşii toate aceste probleme, stau ca intri un fel de catalog, unde una urmează după alta. Or, adevărul nu e aşa. De multe ori, pe când o sumblemă nu s'a dobândit încă soluţiunea, alta vine la rând şi chiar cere prioritate. De aceia nerăbdarea unora e pusă la carantină, şi cu deosebire când ei nu se preocupă decât de una ce-i priveşte mai direct Astfel, daca destul de grava e problema păcii, nu mai puţin importante sunt cele sociale, economice, comerciale, a transportului şi altele. Cele dintâi, problemele sociale şi economice, bat cu putere la uşi. Se poate chiar ca pacea să nu fie terminată în complectul ei şi chestiunile acestea să ceară rezolvirea cât mai neîntârziată a lor. Acum când preliminările pieii au fost semnate, zisrea pun la discuţie o chestiune pe care o cred mai urgentă decât altele. E aceea o stabilirea responsabilităţilor. Şi findcă sub acest raport, se cunoaşte foartepuţin, pentru că ziarele n au la îndemână absolut aici un act public, din care să reiasă necesitatea care ne a împins a intra în războiu la o dată certă, e uşor de înţeles că pot face şi greşeli în aprecieri. Nu luăm apărarea nimănui, ştim însă ca pentru întâmplări ca acelea ale căror consecinţe le suferim noi, trebue să fie la ţap ispăşitor. Deocamdată, şi după cum zicem în lipsa de alte dovezi, acest ţap e guvernul care a prezidat la Înfăptuirea actului de care vorbim, şi ace! care î a luat succesiunea primind ca bun tot ce s a fâcuî pană atunci. * Şi îa urma urmei tot ce rămâne a ne întreba, dacă toată aceasta campanie va avea vre'o soluţiune date fiind moravurile noastre de pănă astăzi, chiar cănd s’ar dovedi cu prisosinţă vinovăția acuzaților. DM BRSRRRBIR Proect de constituţie. Societatea avocaţilor moldoveni a început a lucra un proiect pentru constituţia Sepubîţieei Moldoveneşti. Mainelv, 25 Februarie. Ucrainienii din Chişinău serbează aniversarea naşterii renumitului poet şi ltptător pentru libertatea poporului Heroin din Rusia, Taras Svecenco- După slujba bisericeasca se va face un parastas, iar seara se va ţînea e serata literară şi muzicală. Nttţkmanizarea şcolh. Ministerul Învăţământului obştesc lucrează acuma la un proect pentru deplina naţionalizare a tuturor şcolilor din Republica Moldoveaeasca, începând cu anul şcolar fel8—19. Protestul leşilor. Deputatei paie» Giom- UmM a rostit în Reichstag o cuvântare îa care a deacoperit toate uneltirile austriecilor şi ale germanilor la încheierea păcei. Cu toate că Rada Ucraineanâ nici n’a vrut să primeescîi regiunea Cholm. Nemţii i-au dat-o în deasila, vrând astfel să aducăvrajbă între acraisieni şi poloni. » 0 mm mM ■'* 0 stagiune de Teatru ia ^îşînau Am zis, că stagiunea remînâ din 1888 s’a deschis la Chişinăij cu piesele .Cinel-Cinei' şi Palamarul. iu. această din urmă piesă, Peebea Alexandrescu avea, o creaţiune admirabilă. Fu primit cu ovațiimi de public, in aceasta piesă se găsesc intercalate cuplete, pe care Peches le cântă pe o arie biseri- cească, imitând dascal. • Cântase primul cuplet, la acest moment însă, scena fu ocu- pata, de forţe extraordinare. Intro clipă se adunară toţi poliţiştii, procurorul, jandarmeria Cenzorul şi alte multe personalităţi ţariste Ne îngrozisem. Pechea continuă rsământe şi publicul să aplaude Şeful jandarmeriei se apropie de mine şi îmi porunci sa comunic lui Pechea pe scena, că nu este permis să cânte cuplete pe arii bisericeşti, şi dacă con- I tinue ne ridică autorizaţia de a mai ■ juca la Chişinău plus alte neplăcute amintiri. &’aveam încotro. O întâmpin pe Pechea pe scenă. Pechea înmărmurit nu şi putu explica această intrare şi se uita mirat. Mă apropii de dânsul şi îi transmit ordinul. Artistul nu-şi perdu cumpătul şi găsi repede pentru cuplete un alt refren. Publicul credea ca aşa trebue să fie, reprezentaţia conţinută spre mulţumirea generala. , Aria de la urmă,din „Cinel-Cinel54 fu repetată de zeci de ori, în urajele nesfârşite ale publicului, care nu se mai sătura. Bobescu se «trecuse în conducerea dansului şi acelaşi entuziasm domnea pe scenă și în sală- Dar incidentele din această primă scenă nu sunt terminate. dări de seama N BUţţRţŢMFR... însemnări ..Numele autorului şi titlul lucrărei spun mai mult decât aşi încerca să arăt eu aici. in durerea mea... spune M 1. Vlădescu întreaga sa revoltă contra unora dintre sedentarii noştri care sfidau pe cei care 13 zile dearatului au, stat cu pieptul lor zăgaz oştire! hrăpăreţe a duşmanului, făcându-se arbitrul în procesul dintre marea mulţime şi cei de mai sus. Ia parte a reuşit, căci se ştie că oficiosul unei porţiuni din guvernul de atunci a dat o declaraţie în senzul că se va face acea mult discutată rotaţie între cei de pe front şi cei de pe la ministere. A avut deci o satisfacţie, cu toate ca în aplicare nu s a putut pune aceasta. Nu voiu intra eu în aceste amănunte care nu concordii de loc cu cele care intenţionez că scriu. Volumul d-lui Vlădescu a-şi putea spune dacii îmi e permis că e oglinda fidelă a sufletului său zbuciumat. Se întrevede îndeajuns în articolele din volum, accente pline de revoltă, aci biorîfie, mistice ceea ce trădează întreaga fire a autorului. Toată căldura însă nu o are numai la cele câteva articole publicate şi prin ziare. Sunt către sfârşitul volumului, pagini scrise cu atâta simţire şi dragoste de semenii săi, învăluite în o formă atât tie dificilă pentru unii dar totuşi atât de frumoasă. Realităţi prinse din fuga creionului, scene din viaţa de ţară „Când sub un umbrari cum spune autorul, „stă de vorbă fiu Gheorghe . Toţi s’au rădicat contra volumului şi nu voiu încerca ea să polemizez eu marii autori cari au găsit că volumul e lipsit de o forma literara sau mai ştiu eu ce. Ei bine nu în artă constă adevarata valoare a unui scriitor. E simţirea lui redată prin vorbe simple care pătruns adânc în sufletul cititorului prinzând rădăcini cu greu de dislocat. Cea mai reuşită schiţă din volum invâluită ia o fermă impecabilă „ O zi la Tg. Frmm*- ne dovedeşte cu prisos,n.£* d- Vlădescu stăpâneşte «o condei folositor in domeniul publicităţei. 1 rinde dia viaţă tocmai acele părţi care pentru alţii trec neobservate şi SI ÎXC03iStil C16 &JUH8. Original în viaţa, original în scris : Pretaşi volumului scrisă de D. g. I. Radu directorul ziarului"' »Opiaia*' citită de cei care vor lua in mană volumul • f® ®t,rerGî* »ea*... complectează cele ce am spus eu mai sus eu .prisosință. G. C. Delaracova Tratatul de pace Huso-German Nauen 20 Feb. - Tratatul adiţional germano-rus tratează in zece capitole următoarele chestiuni: reluarea raporturilor diplomatice şi consulare, restabilirea convenţiilor de stat, restabilirea drepturilor private, despăgubirea pagubelor civile, schimbat prizonierilor de razvm şi alternaţilor civili, asistenta emigranţior, amnestia, tratamentul vasar de comerţ şi incărcaturilor căzute in iantie duşmanului organizarea armpelagului Insulelor Spitzherffon. in dispoziţiunea fina!îi se prevede că tratatul adiţional intră in vigoare. Discutând chestiunea regularei problemelor in legătură cu insulele Bplitzbergen, prevăzute in tratatul de pace germano-rus, ziarele germane menţio-nează că acest articol are următorul conţinut: Părţile contractante vor lucra ÎH încât organizarea arhipelagului Spitzbergen care a fost previi, ca la conferinţa ţinută pentru ohmatizarea internaţională a insulelor Spitz ■ bergen in 1914 sa fie dusă la iadefcLiT ai”brie ParP '-Ofitractante să fie considerate ca egal dreptăţile in aceasta chestiune. Pentru realizarea acestui scop guvernele ambelor părți vor ruga guvernul regal novegian ca să aducă la indeplinire cele hotărâte de conferința Spitzbergen, cât mai repede posibil crupa, mehgerea păcei generale. INFORMAŢIUNI I D. C. Argetoiaei, Ministru de Justiţie, se întoarce mâine seara la Bucureşti, în vederea, tratativelor de pace. De astă dată d. Argetoianu va fi vieaţit de d. Misir, care, va lua parte la tratative, fiind în fruntea comunimei. „ Profesorii Universitari întruniţi cu prilejul alegerei de rector, au hotărât să se facă demersurile necesare, pentru ca autorităţile în drept, să dea fondurile necesare la aducerea localului Universităţei în starea în care se găsea înainte de război. Se va alcătui un memoriu, prin care se va arăta toate daunele cauzele, prin ocuparea Universităţei de către diferite autorităţi jf. It. Luca Niculescu, ministru de industrie, va semna azi deriziunea, prin care preţurile maximale se suspendă, atât pentru alimente cât şi pentru ponecte. ro -C* Petre Missir, consilierul juridic pe lângă comisiunea ce conduce tratativele de pace va pleca Marcuri sala din Iaşi, în scop de a-şi îndeplini misiunea. „ Dl. Colonel, adjutant Regal Balîff a trimis din înaltul ordin al Majestăţei sale, Regina DduTomescu preşedintele Societăţii de Binefacere şi Ajutor reciproc, jubileu „Carol“ I din Iaşi, o adresa de mulţumire pentru donaţia făcută operilor de binefacere. În comitetul local al „Familiei Luptătorilor“ a făcut intervenţiune pe lângă comitetul central, în chestia eliberări de ajutoare şi orfanilor, cari au un frate mobilizat câ Ia seara de 3 Martie va aveaioc la Teatrul Naţional un mare Festival artistic. Din bogatul program relevăm: Povestirile lui Hoffman act. In mare se Ştiecreaţia strălucită care o are d-na Drăgalicescu Stinghe, Niculescu Basu şi tenorul Vrăbiescu. Maestrul Enescu şi baritonul Jean Atacusiu. Concert simfonie. Orchestra dirijată de maestrul Enescu. • Puţinele bilete rămase se găsesc de vânzare la librăria Iliescu.& Inspecţiunea V-a de mişcare a făcut cunoscut şefului magazinei, că sub nici un cuvînt să nu elibereze vreun colet, fără a se stabili identitatea prezentatorului. Un sergent dintr'un regiment, care n a văzut o singură zi frontul, a lovit eri, în strada Gh. Mârzescu pe un brav luptător rănit pe front, cu piciorul• am putut. Lumea revoltată de sălbătăcia sergentului a protestat. Un lucrător de la Banca Naţionala, întrebându-l pentru ce Fa lovit pe rănit şi cum sergentul nu i-a răspuns cuviincios, acesta revoltat i-a tras a palme, că multă vreme sergentul de la P. g. le va ţinea minte. Şi Depozitul Central de Aprovizionare din strada Gându no. 4 (Teatrul Elisabeta) aduce la cunoştinţa că are de vânzare butoae goale cu preţuri efrine.& Autorităţile în drept au luat măsuri, pentru a se rechiziţiona suficiente odăi, necesare la găzduirea parlamentarilor cari se întorc din Rusia. Consiliul Comunal a numit, o comisiune, compusă din d-nii Tomida, Tome şi Iliescu, care să revizuiască impunerile la taxele Comunale. In seara de 24 Februarie s’a reprezentat în sala teatrului din Fălticeni, comedia Le maiade romagnaire de Motére, de către elevele liceului particular de sub conducerea D-nei şi Dr. Eugen Lovinescu. Reprezentaţia s’a dat in folosul orfanilor soldaţilor morţi din Reg. 2 Grimeiere pentru apărarea oraşului de atacul Ruşilor in retragerea lor. Pe lângă reprezentarea piesei, au mai avut loc diferite producţiuni din vioară şi pian, executate de Dr . Lucea Neculcea, Nely Spiridonescu, Camiile Last şi Marioara Tatos.* Rolurile au fost bine întrepretate De remarcat este D-ra Lucia Neculcea care a redat foarte bine pe Argaa, și D-ra Zică Lateș care a intrepretat rolul Toinettei — D-na Lovineanu a depus o muncă foarte mare în montarea piesei. A rămas un beneficiu de aproape 500M lei, latre acte era bazar şi bufet a asistat un public numeros. et ţ. Se desfiinţează pe ziua de 1 Martie p. comisariatele guvernului român de pe lângă armatele şi corpurilor de armată ruse şi s-au Înfiinţat căte o comistitue in fiecare, judeţ pentru cercetarea şi evaluarea pagubelor pricinuite de trupe ruse. "de.in halele noastre se continuă vânzarea carnei de cal. După cele ce spun măcelarii consumarea acestui aliment se introduce din ce în ce mai mult în masele poporului, si cu drept cuvînt. Intrucit autoritățile au luat toate măsurile cerute de higiena, asigurând sănătatea consumatorilor. yj Duminică 25 Februari c. a avut loc în Podul Iloaei, căsătoria religioasă a Dred Rodica Lecca cu căpitanul de marină Vladimir G Georgescu fiu def. Christea Georgescu fost primar al Constanţei şi al D nei Valentin. G. Boteanu ‘■’■unii au fost D-na şi Dl. Oswald A Teodoreanu Adresăm călduroasele noastre urări şi felicitări tinerilor căsătoriţi şi familiilor lor.ţţ Aflăm cu plăcere, că Duminică a avut loc la Spitalul Brâncovenesc căsătoria D-lui. Locotenent de rezerva, Mircea Bodilaciu Petriş licenţiat în drept şi filozofie cu distinsa soră de caritate de la Crăcea Roşie Ecaterina Şerbănescu. Nunii au fost Principesa Ştirbey şi Dr. Lt. Colonel Dr. Gheorghiu medicul şef al spitalului. Cununia religioasă a fost oficiată la capela Spitalului. Au asistat mulţi ofiţeri şi soldaţi răniţi. Cu acest piilej bravii noştri răniţi au adresat calde mulţumiri miresei, care cu atâta inimă Îngrijeşte şi azi de luptătorii noştri, din acest spital. S’a deschis pe seama ministeriului de industrie şi comerţ un credit de 5 milioane lei pentru cumpărarea de materii prime din ţară şi străinătate. Veniturile C. F. R. pe luna Ianuarie a. c. au fost de 300.121 lei. Ki Astăzi a avut loc înmormântarea regretatei artiste a Teatrului Naţional Eufrosina Molvuleanu. Au asistat multă lume, artişti de la Teatrul Naţional şi ziarişti. P. D. dr. Racovitza, primarul oraşului, va supune peste câteva zile desbaterii consiliului comunal, tabloul sporit diferitelor taxe comunale, in vederea alcătuim noului budget. Năzuinţa d-lui dr. Racovitza este, ca pe baza acestor sporiri de taxe, să realișeze un nou Împrumut de 15 milioane, cu care să se efectueze unele din imbunătâţiri ale oraşului, imperios cerute In această combinaţiune, nu vor intra taxele pe apă, care rămân special rezervate pentru întreţinerea conductei şi lucrările cerute de. inginer Welt, directorul serviciului, pentru a se asigura in mod permanent debitul de apă. Ministerul de Industrie şi Comerţ, nu mai eliberează bonuri noi pentru postav, până când nu se va termina bonurile eliberate din Decembrie şi Ianuarie. Seceta şi bruma care cade în fiecare noapte îngrijeşte pe agricultori. Lucrările sgricole de primăvară suferă din cauza, acestei secete. Noile preţuri stabilite pentru băile comunale, intră in vigoare cu începere de la 1 Martie.a Botoşani, a apărut primul număr din ziarul „Moldova Veche“. Directori Alexandru Smelţ deputat, O . Haagan şi C. Sp. Hasnaş. Ziarul apare săptămânal.