Opinia, martie 1918 (Anul 14, nr. 3286-3312)

1918-03-01 / nr. 3286

ABONAMENTE La an . . .ifi let 6 href 3 luni . . 10 L BANI Lk=====^=^47 Admlisiîditația 1* Tipapsdia K. Goîdner — laș: 'IXCffîRl P| '-’I'! ! RT MHeut 2ÎAR POLITIC C O T î O I AN Telefoc Anul al XIV»ie&­ No. 1086 Joi 1 Martie 1918 ACUZARI m* Prîim Intr’o epees de *esaUin: pâr şi înfrigurare, de aceia, asftzi când vedem unde au ajuna lucru­rile, nu găsi i­ altă vorbi mai co­modă pentru a exprima acele sen­­limente ale noastre» de cât: de «sr isprăvi mai degrabă. Şi în adevăr, cei grăbiţi nu's tocmai puţini. Fie care de altfel are motivele lui pentru a fi aş». Iată, de exemplu, că pentru mo­ment, ceia ce ne tulbură pe toţi, e chestiunea picii. Nu vom reproduce aici tot ce se aice despre condiţîuni şi alte ac­cesorii ale «astui act, dar nu n putem opri a releva că o sumă dintre aceşti grăbiţi, spuneau iacii de demult, că pacea va fi semnată în trei zile, iar alţii ca sa-­i întreacă ziceau: „ce tot vorbiţi? Eu ştiu că pacea e deja semnată de câte­va zile şi cei ce merg acu’ la Buftea sau Bucureşti, se duc nu­mai să pună iscăliturile“. Pas de spune acestora d­­e pa­­ce, fie ea făcută în condiţiunile în cari o primim noi, adică sub presiunea evenimentelor, tugădue totuşi un schimb de vederi, oare cari d scuţioni asupra deosebitelor puncte principale ori accesorii pen­tru cari trebue îi mp ! Nu vei fi crezut. Spune *­­e ci tnchaerea pici­lor anterioare, durau ca aaii, că chiar acum pacea cu B­uala nu a’a putut semna de cât după vre­o trei luni, iar acea cu Ukraina cu mai bine de o lună» fi tot nu vei sg­udai tare îndărătnicia grăbiţilor. Cursul traiului unui popor, a duce la suprafaţă, chestiuni şi pro­bleme diferite. Oamenii deprinşi cu metode şi sisteme înţeleg a nu se apnea de razolvirea uneia, până n’m termi­nat cu alta. După dânşii toate aceste proble­me, stau ca intri un fel de catalog, unde una urmează după alta. Or, adevărul nu e aşa. De multe ori, pe când o su­m­­blemă nu s'a dobândit încă solu­ţiunea, alta vine la rând şi chiar cere prioritate. De aceia nerăbdarea unora e pusă la carantină, şi cu deosebire când ei nu se preocupă de­cât de una ce-i priveşte mai direct Astfel, daca destul de grava e problema păcii, nu mai puţin importante sunt cele sociale, eco­nomice, comerciale, a transportului şi altele. Cele dintâi, problemele sociale şi economice, bat cu putere la uşi. Se poate chiar ca pacea să nu fie terminată în complectul ei şi chestiunile acestea să ceară rezol­­virea cât mai neîntârziată a lor. Acum când preliminări­le pieii au fost semnate, zisre­a pun la discuţie o chestiune pe care o cred mai urgentă de­c­ât altele. E aceea o stabilirea responsabilităţilor. Şi find­că sub acest raport, se cunoaşte foarte­­puţin, pentru că ziarele n au la îndemână absolut aici un act public, din care să re­iasă necesitatea care ne a împins a intra în războiu la o dată certă, e uşor de înţeles că pot face şi greşeli în aprecieri. Nu luăm apărarea nimănui, ştim însă ca pentru întâmplări ca ace­lea ale căror consecinţe le suferim noi, trebue să fie la ţap ispăşitor. De­o­cam­dată, şi după cum zicem în lipsa de alte dovezi, a­cest ţap e guvernul care a prezi­dat la Înfăptuirea actului de care vorbim, şi ace! care î a luat su­ccesiunea primind ca bun tot ce s a fâcuî pană atunci. * Şi îa urma urmei tot ce rămâ­ne a ne întreba, dacă toată a­­ceasta campanie va avea vre'o so­­luţiune date fiind moravurile noa­stre de pănă astăzi, chiar cănd s’ar dovedi cu prisosinţă vinovăția acuzaților. DM BRSRRRBIR Proect de constituţie. Societatea avo­caţilor moldoveni a început a lucra un proiect­ pentru­­ constituţia Sepubîţieei Moldoveneşti. Mainelv, 25 Februarie. Ucrainienii din Chişinău serbează aniversarea na­şterii renum­i­tul­ui poet şi ltptător pen­tru libertatea poporului Heroin din Ru­sia, Taras Svecenco- După slujba bise­­­riceasca se va face un parastas, iar seara se va ţînea e serata literară şi muzicală. Nttţkmanizarea şcol­h. Ministerul Învă­ţământului obştesc lucrează acuma la un proect pentru deplina naţionalizare a tuturor şcolilor din Republica Moldo­­veaeasca, începând cu anul şcolar fel8—19. Protestul leşilor. Deputatei paie» Giom- UmM a rostit în Reichstag­ o cuvân­tare îa care a­ deacoperit toate unelti­rile austriecilor şi ale germanilor la încheierea păcei. Cu toate că Rada U­­craineanâ nici n’a vrut să primeescîi regiunea Cholm. Nemţii i-au dat-o în deasila, vrând astfel să aducă­­vrajbă între acraisieni şi poloni. » 0 mm mM ■'* 0 stagiune de Teatru ia ^îşînau Am zis, că stagiunea remînâ din 1888 s’a deschis la Chişinăij cu piesele .Cinel-Cinei' şi Palamarul. iu. această din urmă piesă, Peebea Alexandrescu avea, o creaţiune admirabilă. Fu primit cu ovațiimi de public, in aceasta piesă se găsesc intercalate cuplete, pe care Peches le cântă pe o arie biseri-­­ cească, imitând dascal. • Cântase primul cuplet, la acest moment însă, scena fu ocu-­­ pata, de forţe extraordinare. Intro clipă se adunară toţi poliţiştii,­­ procurorul, jandarmeria Cenzorul şi alte multe personalităţi ţariste Ne îngrozisem. Pechea continuă rsă­mânte­ şi publicul să aplaude Şeful jandarm­eriei se apropie de mi­­­ne şi îmi porunci sa comunic lui Pechea pe scena, că­­ nu este permis să cânte cuplete pe arii bisericeşti, şi dacă con- I tinue ne ridică autorizaţia de a mai ■ juca la Chişinău plus alte neplăcute amintiri.­­ &’aveam încotro. O întâmpin pe Pechea pe scenă. Pechea înmărmurit nu şi putu explica această intrare şi se uita mirat. Mă apropii de dânsul şi îi transmit ordinul. Artistul nu-şi perdu cumpătul şi găsi repede pentru cuplete un alt refren. Publicul credea ca aşa trebue să fie, reprezen­taţia conţinu­tă spre mulţumirea gene­rala. , Aria de la urmă,­­din „Cinel-Cinel54 fu repetată de zeci de ori, în urajele­­ nesfârşite ale publicului, care nu se mai sătura. Bobescu se «trecuse în con­ducerea dansului şi acelaşi entuziasm domnea pe scenă și în sală- Dar incidentele din această primă­­ scenă nu sunt terminate. dări de seama N BUţţRţŢ­­MFR... însemnări ..Numele autorului şi titlul lucrărei spun mai mult decât aşi încerca să arăt eu aici. in durerea mea... spune M 1. Vl­ăd­escu întreaga sa revoltă contra unora dintre sedentarii noştri­ care sfidau pe cei care 13 zile de­aratului au, stat cu pieptul lor zăgaz oştire! hrăpăreţe a duşmanu­lui, făcându-se arbitrul în procesul din­tre marea mulţime şi cei de mai sus. Ia parte a reuşit, căci se ştie că ofici­osul unei porţiuni din guvernul de a­­tunci a dat o declaraţie în senzul că se va fa­ce acea mult discutată rotaţie între cei de pe front şi cei de pe la ministere. A avut deci o satisfacţie, cu toate ca în aplicare nu s a putut pune aceasta. Nu voiu intra eu în aceste amănunte care nu concordii de loc cu cele care intenţionez că scriu. Volumul d-lui Vlădescu a-şi putea spune dacii îmi e permis că e oglinda fidelă a sufletului său zbuciumat. Se întrevede îndeajuns în articolele din volum, accente pline de revoltă, aci biorîfie, mistice ceea ce trădează întreaga fire a autorului. Toată căldura însă nu o are numai la cele câte­va articole publicate şi prin ziare. Sunt către sfârşitul volumului, pagini scrise cu atâta simţire şi dragoste de semenii săi, învăluite în o formă atât tie dificilă pentru unii dar totuşi atât de frumoasă. Realităţi prinse din fuga creionului, scene din viaţa de ţară „Când sub un umbrari­ cum spune autorul, „stă de vorbă fiu Gheorgh­e . Toţi s’au rădicat contra volumului şi nu voiu încerca ea să polemizez eu marii autori cari au găsit că volu­mul e lipsit de o forma literara sau mai ştiu eu ce. Ei bine nu în artă con­stă adevarata valoare a unui scriitor. E simţirea lui redată prin vorbe simple care pătruns adânc în sufletul cititoru­lui prinzând rădăcini cu greu de dis­locat. Cea mai reuşită schiţă din volum in­­v­âluită ia o fermă impecabilă „ O zi la Tg. Frmm*- ne dovedeşte cu priso­­s,n.£* d- Vlădescu stăpâneşte «o con­dei folositor in domeniul publicităţei. 1 rinde dia viaţă tocmai acele părţi care pentru alţii trec neobservate şi SI ÎXC03iStil C16 &JUH8. Original în viaţa, original în scris : Pretaşi volumului scrisă de D. g. I. Radu directorul ziarului"' »Opiaia*' citită de cei car­e vor lua in mană volumul • f® ®t,rerGî* »ea*... complectează cele ce am spus eu mai sus eu .prisosință.­ ­ G. C. Delaracova Tratatul de pace Huso-German Nauen 20 Feb. - Tratatul adiţional germano-rus tratează in zece capitole următoarele chestiuni: reluarea rapor­turilor diplomatice şi consulare, resta­bilirea convenţiilor de stat, restabilirea drepturilor private, despăgubirea pagu­belor civile, schimbat prizonierilor de razvm şi alternaţilor civili, asistenta e­migranţior, amnestia, tratamentul va­­sa­r de comerţ şi incărcaturilor căzute in iantie duşmanului organizarea ar­mpelagului Insulelor Spitzherffon. in dispoziţiunea fina!îi se prevede că tra­­tatul adiţional intră in vigoare. Discutând chestiunea regularei pro­blemelor in legătură cu insulele Bplitz­­bergen, prevăzute in tratatul de pace germano-rus, ziarele germane menţio­­-nează că acest articol are următorul conţinut: Părţile contractante vor lucr­a ÎH încât organizarea arhipela­gului Spitzbergen care a fost previi, ca la conferinţa ţinută pentru ohm­atizarea int­ernaţională a insulelor Spitz ■ bergen in 1914 sa fie dusă la iade­fcLiT ai”brie ParP '-Ofitractante să fie considerate ca egal dreptăţile in a­­ceasta chestiune. Pentru realizarea acestui scop gu­vernele ambelor părți vor ruga guver­nul regal novegian ca să aducă la in­deplini­re cele hotărâte de conferința Spitzbergen, cât mai repede posibil crupa, meh­gerea păcei gene­ral­e. INFORMAŢIUNI­ I­ D. C. Argetoiaei, Ministru de Justiţie, se întoarce mâine seara la Bu­cureşti, în vederea, tratativelor de pace. De astă dată d. Argetoianu va fi vi­eaţit de d. Misir, care, va lua parte la tratative, fiind în fruntea comunimei. „ Profesorii Universitari întruniţi cu prilejul alegerei de rector, au hotărât să se facă demersurile necesare, pentru ca autorităţile în drept, să dea fondurile necesare la aducerea localului Uni­versi­tăţei în starea în care se găsea înainte de război. Se va alcătui un m­emo­riu, prin care se va arăta toate daunele cauzele, prin ocuparea Universităţei de către diferite autorităţi jf. It­­. Luca Niculescu, ministru de industrie, va semna azi deriziunea, prin care preţurile maximale se suspendă, atât pentru alimente cât şi pentru p­onecte. ro -C* Petre Missir, consilierul juridic pe lângă comisiunea ce conduce tratativele de pace va pleca Marcuri sala din Iaşi, în scop de a-şi îndeplini misiunea. „ Dl.­ Colonel, adjutant Regal Balîff a trimis din înaltul ordin al Maj­es­tăţei sa­­le, Regina Ddu­­Tomescu preşedintele So­cietăţii de Binefacere şi Ajutor reci­proc, jubileu „Carol“ I d­in Iaşi, o adresa de mulţumire pentru donaţia făcută o­­perilor de binefacere. În­ comitetul local al „Familiei Luptătorilor“ a făcut intervenţiune pe lângă comitetul central, în chestia eli­berări de ajutoare şi orfanilor, cari au un frate mobilizat câ Ia seara de 3 Martie va avea­­ioc la Teatrul Naţional un mare Festival artistic. Din bogatul program relevăm: Povestirile lui Hoffman act. In­ mare se Ştie­­creaţia strălucită care o are d-na Drăgalicescu Stinghe, Niculescu Basu şi tenorul Vrăbiescu. Maestrul Enescu şi baritonul Jean Atacusiu. Concert simfonie. Orchestra dirijată de maestrul Enescu. • Puţinele bilete rămase se găsesc de vânzare la librăria Iliescu.­­& Inspecţiunea V-a de mişcare a făcut cunoscut şefului magazinei, că sub nici un cuvînt să nu elibereze vreun colet, fără a se stabili identitatea pre­zentatorului.­­ Un sergent dintr'un regiment, care n a văzut o singură zi frontul, a lovit eri, în strada Gh. Mârzescu pe un brav luptător rănit pe front, cu piciorul• am­­ putut. Lumea revoltată de sălbătăcia sergen­tului a protestat. Un lucrător de la Banca Naţionala, întrebându-l pentru ce Fa lovit pe rănit şi cum sergentul nu i-a răspuns cuviin­cios, acesta revoltat i-a tras a palme, că multă vreme sergentul de la P. g. le va ţinea minte. Şi Depozitul Central de Aprovizio­­­nare din strada Gându no. 4 (Teatrul Elisabeta) aduce la cunoştinţa că are de vânzare butoae goale cu preţuri efrine.­­& Autorităţile în drept au luat mă­suri, pentru a se rechiziţiona suficiente odăi, necesare la găzduirea parlamen­tarilor cari se întorc din Rusia.­­ Consiliul Comunal a numit, o co­misiune, compusă din d-nii Tomida, Tome şi Iliescu, care să revizuiască impunerile la taxele Comunale. In seara de 24 Februarie s’a re­prezentat în sala teatrului din Fălti­ceni, comedia Le maiade romagnaire de Motére, de către elevele liceului parti­­cular de sub conducerea D-nei şi Dr. Eugen Lovinescu. Reprezentaţia s’a dat in folosul or­fanilor soldaţilor morţi din Reg. 2 Grimeiere pentru apărarea oraşului de atacul Ruşilor in retragerea lor. Pe lângă reprezentarea piesei, au mai avut loc diferite producţiuni din vioară şi pian, executate de Dr . Lu­cea Neculcea, Nely Spiridonescu, Ca­miile Last şi Mario­ara Tatos.­­* Rolurile au fost bine întrepretate De remarcat este D-ra Lucia Neculcea care a redat foarte bine pe Argaa, și D-ra Zică Lateș care a intrepretat ro­lul Toinettei — D-na Lovineanu a de­pus o muncă foarte mare în montarea piesei. A rămas un beneficiu de aproape 500M­ lei, latre acte era bazar şi bufet a asistat un public numeros. et­ ţ. Se desfiinţează pe ziua de 1 Martie p. comisariatele guvernului ro­mân de pe lângă armatele şi corpuri­lor de armată ruse şi s-au Înfiinţat căte o comistitue in fiecare, judeţ pen­tru cercetarea şi evaluarea pagubelor pricinuite de trupe ruse. "de.­in halele noastre se continuă vânzarea carnei de cal. După cele ce spun măcelarii consu­m­area acestui aliment se introduce din ce în ce mai mult în masele poporului, s­i cu drept cuvînt. Intru­cit autori­tățile au luat toate măsurile cerute de higiena, asigurând sănătatea consu­matorilor. yj Duminică 25 Februar­i c. a avut loc în Podul Iloaei, căsătoria religioasă a D­red Rodica Lecca cu căpitanul de marină Vladimir G Georgescu fiu­ def. Christea Georgescu fost primar al Con­stanţei şi al D nei Valentin. G. Botea­­nu ‘■’■unii au fost D-na şi Dl. Oswald A Teodoreanu Adresăm călduroasele noastre urări şi felicitări tinerilor căsătoriţi şi fami­liilor lor.­­ţţ Aflăm cu plăcere, că Duminică a avut loc la Spitalul Brâncovenesc căsătoria D-lui. Locotenent de rezerva, Mircea Bodilaciu Petriş licenţiat în drept şi filozofie cu distinsa soră de caritate de la Crăcea Roşie Ecaterina Şerbă­­nescu. Nunii au fost Principesa Ştirbey şi Dr. Lt. Colonel Dr. Gheorghiu medi­cul şef al spitalului. Cununia religioasă a fost oficia­tă la capela Spitalului. Au asistat mulţi ofiţeri şi soldaţi răniţi. Cu acest piilej bravii noştri răniţi au adresat calde mulţumiri miresei, care cu atâta inimă Îngrijeşte şi azi de lup­­tătorii noştri, din acest spital.­­ S’a deschis pe seama ministeriului de industrie şi comerţ un credit de 5 milioane lei pentru cumpărarea de ma­terii prime din ţară şi străinătate.­­ Veniturile C. F. R. pe luna Ianu­arie a. c. au fost de 300.121 lei. Ki Astăzi a avut loc înmormânta­rea­ regretatei artiste a Teatrului Naţiona­l Eufrosina Molvuleanu. Au asistat multă lume, artişti de la Teatrul Naţional şi ziarişti. P. D. dr. Racovitza, primarul oraşu­lui, va supune peste câte­va zile des­ba­terii consiliului comunal, tabloul spo­rit diferitelor taxe comunale, in ve­derea alcătuim noului budget. Năzuinţa d-lui dr. Racovitza este, ca pe baza acestor sporiri de taxe, să rea­­lișeze un nou Împrumut de 15 milioane, cu care să se efectueze unele din im­bunătâţiri ale oraşului, imperios cerute In această combinaţiune, nu vor in­tra taxele pe apă, care rămân special rezervate pentru întreţinerea conductei şi lucrările cerute de­­. inginer Welt, directorul serviciului, pentru a se asi­gura in mod permanent debitul de apă. Ministerul de Industrie şi Comerţ, nu mai eliberează bonuri noi pentru postav, până când nu se va termina bonurile eliberate din Decembrie şi Ia­nuarie. Seceta şi bruma care cade în fie­care noapte îngrijeşte pe agricultori. Lucrările sgricole de primăvară su­feră din cauza, acestei secete. Noile preţuri stabilite pentru băile comunale, intră in vigoare cu începere de la 1 Martie.­­­­a Botoşani, a apărut primul nu­măr din ziarul „Moldova Veche“. Directori Alexandru Smelţ deputat, O . Haagan şi C. Sp. Hasnaş. Ziarul apare săptămânal.

Next