Opinia, iunie 1918 (Anul 14, nr. 3363-3386)
1918-06-01 / nr. 3363
4 J Număml icsuni.?r obţinute de gcntrahil Árrésen la diferit© colegii, dar simultan In aceiaş adu rare generals, eonititue na fapt dt» o importanți deosebită. Merită si examinăm clasă aseste alegeri b’su adresat militarului sau onmlui politic. Generalul Averessca a fost odată mmtatm de rasbri în cabinetul I. C. Brătianu în 1907 şi altă dată prim ministmi în 1918, alcătuitorul guvernului de funcţionari şi profesionişti, cum a’a z’s, in vederea încheerei păcci cu puterile centrale. Ambele roluri politice al generalui Averescu au fost infe »surlă durată. Căt?-va luni acdi de miniştrii de reebof şi e şi puţin de o lună chiar acel de şef de guvern. Partea curioasă este că prima «şire din guvern a fost resuîtatul interpelări Dinu AL Marghiloman în cameră urmată da respunsul prisidui ministru I C. Brătianu iar părăsirea sdliei guvernului din 1918 a fost urmată de intrarea în conducerea guvernului a D-lui Al. Marghiloman. Pa rasultatfile alegerilor presente, se pune intrebarea dacă succesul î lui averescu a fost datorit valorii militarului tare și a terminat craM, sau raiului politic trecut ale ui sau speranței pe carte gatoii şi au pus-o în cariera politiei vitime a generalului Aversen. Priciul rol politic în 1907 a fost considerat de visari eîrolul ca un simplu accident şi de aceea timp de 11 ani generalul Averesen s’a dedat exclusiv cariere politice, care a culminat şi în rolul campanie din Bulgaria din 1913 și în răul resbutului nostru din 1916 - 1918. Scurtul rol de șef de guvern din 1918 a preocupat cu ceva lupta electorală ? Greu s’ar găsi fapte din car® să stabilim că alegătorii au înfătes să trimertă la pirlamet pe autorul picei preliminare. O așa explicare duc , îa conclusia unui prfect acord între guvernul Marghiloman disăvârşitorii tratatului de paie şi general Averescu autorul păici pre-liminate. O aşa esplicare nu rezişti, pentru că corpul electoral diferite colegii a dat preferinţă generalului Averescu contra candidaţilor compuşi din fepiătorii. cunoscufi a i partidului Marghiloman. Ca «iât mai puțin s'ar p;stea explica că s’ar fi dv'.t preferință pi mi prell -Binm a generalului * veresen contra pă:-(i definitive a D-lui Margin lor* an. S'ar.putea că amintirea carierei miîiam a generali!lui A verescu să- i îi de succesul electoral. In siegerea din col. III JB.eău ri dicsrea şi gr avea o tfrle în faptul ă în acelaş colege a mai fost ales îa o P'i'iţie şi miliarul Vâgâu. Da.ă exsHcarea arii exactâ, preferinţa pe care aii tea colegii au dat o militarului contra candidaţilor partidului polic ar fi lăudabilă prin omgiul tras militarului după terminarea răsboiului naţional. Ne ar cam încurca însă explicaţiunea că corpul electoral cu simţul naţional al mamiiui său prin alegerea generalului Averescu şi a colonelului Văgiu să nedreptăţească pa alţi numeroşi miiilari de valoare şi cu stata vitejie la care nu sa gândit un moment acelaş corp electoral. N‘am putea cu nimic explica entuaîasmul din tara colegiile din jeid. Mhedinţi, nici acel al colegiului III din Suceava, când ambele aceste judeţe sau primit reduceri făr de dureroase prin preliminările pace ala guvernului Averéseire Este drept că colegiul III de Mehedinţi a avut altă dată cam multe bizarerie, alegând de nenumărate rânduri pe fortul principe Cozi, după instalarea regelui Carol. Merită să cercităm seriolistiatea corpului electoral, care mai presus de toste s*a gândit la generalul Averescu alcătuitorul und nouă partid pe baza „ligii poporului“ și cu programul măturărei tuturor parti dfiior politice de r*ănă acuma. In curând această chestiei mnoummm B« n3t* v SS ffil R fasta a « ■*...:17& 1.» tipografia VL coldner Is^i. eine C60 ffil ffl MM mm im$k WMs^mI v «a; caMaM^egilJ^e» : «, ^ . fsumk #m tjtg,v u] sl BöV-lea*—No. 331 Ieri 1 Iunie 1918 Bill IR]! IKillllll Foşnet asurzitor. Se ştie că în Spania o nouă epidemie face ravaje. De cîtva timp însffl avem şi noi un fel de epidemie de... surzenie. Aşa de pildă negustorii devin surei câni te plângi cîţi cu pielea pentru marfa lor, surei devin chelnerii când întrebi sau ceri ceva şi când strigi birjarului si oprească, el trece cu trăsura neocupată înaintea d tale şi e surd. . surd complect. Şi credeţi că toţi aceştia eu asursit din cauza bubuitului de tun, nu ;ui au fost doar sedentari sadea, dar ei au asurzit din cauza foşnetului neîntrerupt al hârtiei-monede... ei au tot numărat şi numărat şi chimirile lor s’au umplut. Chimirele acestea eşa i~au orbit că astăzi ei nu te mai văd şi foşnetul banilor i-a asurzit că nu te mai aud Rechiziţie — Un comerciant mi se plânse lisat dăunăei că i s’a rechiziţionat în timpul războiului nostru câteva sute de ouări de batiste feme eşti Batiste mici, de matasol, de olandă diafană, ţeseturi speciale pentru dame au fost luate cu duiumul Ştim foarte bine că noi nu avem regimente de fenis şi că aceste batiste nu sunt „de nasul“ •ce ora care le’a rechistţonat — atunci dar pentru care scop el au fost luate La anchetele cari se tot fac, credem ci aceştia nu vor ieşi, basma curată“ ? Legendarul. — Avem în oraşul nostru o cnatură care întruneşte mai toate figurile noastre legendare, cu câteva mici modificări: E şi strâmbă-lemne şi barbă-cot, Stătu palm« insă trei ne modificat initatu prăjină și un toc de sfarmă peatră trebua sâ’i zicem sfarmă spijă, pentru că are o fabrică de mifraiere. Nu spunem numele legendarei creaturi, vrem ca cetitorii sâ’i ghicească. Alonzo S & • •* • In joiul unei legi elu-breli Isceps a se determina felul lucrărilor cu cari v® fevnaa să se ocupe noul parlamenti. Astfel, nS se RpjiEe că una d’n cefe dintâi legi, ce ditasul va vota va fi »DO* privitoare Ia regalarea chaatiiwii evresstj A'tu, ce va urma imediat, va fi rati îi care» păcii. Dar după aceasta ? ' Bnps «ât arată sferele guvernamental, el rimase si ee dîioive după ce va fi provocat convocarea unei noi sduEur?, sită constituantă, care va avea ehîmarea să ratifica unirea cu Besarabia și gă revisuissea mai multa puncîe dia constitiţiun®, sad e’au dovedit eu osissla îatămplăriior prin cari au trecut, a nu mai răspundă nevoilor societăţii noastre. Şi atât! Dar de alta parte se susţine că parlamentul aia cărei lucrări vor încape la 4 Iunie, va avea să facă legile de aplicare nie celor două principii inscrise în constituţiune de leg statura trecută. Cu deosebire se susjune că acest parlament are dreptul și datoria a vota legea electorală, dându-se pe argument i principal, ci îa coastUua^ts, urmnasiă I sa va ratifica unirea cu BisaraMasi mu ns pw&te ca Baiarabenii bS nu figures®, iar Bri,g«rabeni sont alaiji eu vot «uni - versaî, pe când noi avem votul censitar gi na « drept* ea «S stea alături ateijii din douS feluri ds organisări electoral;?, Bi »sa pe cftud unii nie cS alegerile PMtra constituantă 99 vor fac» tot după legea electorală actuală. »Itii dru contra assitin că ele vor fi făcut? In b«iR? unei noi legi elaborate de parlamentul astu»l. Legea prin car® e’a înscris în Constitution® ^principiul votului universal, spune în adevăr ca legea electorală va fi alcătuită tot da »ceia? conatitrasntă !1 tot in respectarea art. 128, adică votul a două treimi. Evident însă este că, din nsomant ca numiți constituanta a fost diaolvată ai un alt parlament, ca sa inspiră da la altă parte a opiniei publice, i’a luat locul, cheatianea se prestată sd) alt aspect,, Clei bS presupunem că actualele Camera, deși nu sunt constituante, ar lBt?îege să respecte întocmai priasiptal de care vorbim, încă ar fi de întrebat dacă se vor găsi două treimi pentru votarea reformei electorale? Dar tâ.idela înțeleg că chiar formularea principiului in eoflathifiliime e defectuos ? VIS. PĂRERI DIN PUBLIC ORFANII DE RRSBOî In anul 1809, Napoleon I victorios îa Vien», după ce sdaugise Franisti teritorii şi despăgubiri de rsboi, a fărut şi al'te fapte ca tă’i uşureze sarcinile, tocmai cănd poporul frascea era în beţ’a aiibitoricei victori?! şi a cuceririlor. Chiar fiind la Vien», după victori» de la Wagram, a dat un decret prin care a adoptat pe toţi orfanii da răsbo! hotărănd să fie wt.?csti p® soc&tește lui tf'ezl Histoire de Napoleon par M! da Norvina, Neuvîenne edition, 1838, Tom III chapitre IV pag. 209—221) Acum urmărind răăboails Europt' •rm văzut că războinicul Impara! Viteheim II, la multe acţiuni a adoptat, a desvoltat şi chiar a întrecut procedeele lui Napoleon I. Nu ştia dacă a adoptat şi procedeul cu orfanii de răsboi, peste că îl va fi întrecut şî în acest punct. LA. NOI. Ia urma unui răsboi nenorocit, pe care noi l’am declarat, la timpul când da şi sunt mulţi csra n’nu îmbogăţit; dar ţara este sărăşită, este mngsnanchtată şi stă sub jugul căroira Ie am declarat răsboi şi citad marsa mulţime nu se poata hfâai din cauza deprecerel banilor, siraili de rasboi sunt lăsaţi pa sama carităţei publice. Guvernul faca spel la popuație să au t® opara de întreţinere a orfaniîor. S’a instituit o b«scetate ptntru ocrodrea seestor orfani, însă neavând fsuduri cere pomană pentru a puîea îetreţiisea. PUII DE LEI vor trăi din milă și din pomană. Am aflat că societatea, între altele, sa găadeşte să dde pa uni draci, slugi pe la persoane ca dare de ne»n!î, fără a se gândi că mulţi din părinţi austor orfani, da şi vor fi trăit o viaţa taodistă, nici ei nici neam de neamul lor nu vor fi font slugi pe la bogiaşi şi nici idsalul ior n&t oaai bu va fi fost ca fii şi fiicele for să ajungă slugi. Sunt persoana ca dare de mănă, ca I® sunt d spuse a’şi lua slugi, pe mâncare şi îmbrăcăminte, din fccest. sărmani nenorociţi rămaşi fără dragostea părintească, fără ndăpost, goi şi fără brapă; şi socotesc asemenea fapte ca un &ct da b’ne facer® Deriziune a soarei, fii i fi cei« eroilor vor ajunge slugi la sedeatarii ghiftaiţi sau la cei îmbogăţiţi d-s'iasbji şi vor servi pe coeuţele aretaor*. Săraci! dsca vor ajuta eu ce vor putea nu vor cere îa Sihimb ca fie răsplătiţi prin slujbă. Or cat ar niual societate s psistra ocrotirea orfanilor, sepoala este nai greş de cit puterile şi şi trebue iuste alts măsuri. Na putem care ca M. 8. Regele că urmeze pilda lui Napoleon ; 1) pentru ci Majestate» sa tre da crescut şi îngrijit copii Msteatăţii sale; 2) pentru c& Napoleon era victorios şi ţara lui mulţamită ei mărită; de şi uşii ar z ee că tocmai în cazul contrar trebue făcute Baerificii; şi 8) pentru ca unul a fost Napoleon 1 şi a fost mare. N'am îndrăzni să cerem Majestăţei Bale ca să dsitipusc domicile Coroane! a’au chiar d*a proprietăţile Sale particulare, pe n» timp de cai mult 15 ani, pentru creşterea si întreţinerea orfanilor din război; dar tresîuia ca secest lucru să se facă po !dp .r.enifi# statului ei d»ca fitfitul n’are să expropTîe** din domeniile Initieţilor oublic®, dănd renta echivalentă, câd părmsni, no »ştră ţă risoarii pa lăngă toate nevoile şi greuttţil© trebu® e’o ducă pe umeri şi pe acaastă ţ»i să nu lass capii eroilor nostei numai pe seama caiaţei publice. Ţara trebue să-i crească fiind ca seeptea vor mări contingentele de caiaji 51! cetăţeni ai generaţiei lor. Prin aceasta nu înţelegem, să se renunţe la caritatea publică, dar puterea de pair. statul căr.sia să i vi® în ajutor caritatea. „ VÎBchilaşele se va ţinea o şedinţa complectă a irembilor tţuvernului pentru stabilirea programistirii Parlamentului şi constituirei Martin Idler. Consiliul «Se miniştrii va mai hotăra modificările şi complectarea întregului guvern. Se ereia e» d. ministru Saulescu din carnea lucrărilor minaterului de finanţe se va stabili la Bucureşti iar pentriug secretariatul general nejmtamia se stabili Iaşi d. Coteaua, va fi din nou însărcinat eu seeretaifiatni d-ntul Angelescu. $'â Din causa sărbătoare! d® »âin* »luălţarea Domnului“, numărul viitor al ziarului noatru va apare Vineri la orele obișnuita. SFATUL ŢÂREI. — M. S. Regele a '.tanait demret.nl mănător .Deilar fuchită siiziunea extraordinară a Sfatului Târtîî. Comunicatas Bfatmtal Tirei, pentra o noua Bostana ulterioară, sa va face prinlr’un daoîet dat dii noi“. 9 Acftat dejyet este lasoţit de un raport al d-lui AL Murgeiromars, prim mii tatru pa care iî reprodusem întocmai. Sire, Sestenea Sfatului Tare din Basarabia, deschisă la primele gie al® lui Nnesibile din anul trecut, a fost de o vrednicia care îl asigură un loa de fiuvite cu istoria neamului. Statal Ţârei esnshtait pe base naţionale şi democratica, au » şovăit ua moment Bă clessie sjutouî tarm^tei roraăfle pestra a apăra proprietatea şi libertSţile smâniaţate de anarhia rsvo h »'onsrS. El su praefemat doepăiflrea rfeigul aecnlari şi’a încunanat opera reaiîpiad Basarabia ds Patria Mamă. Aceste tot-Se miri şi glorioase vor atrage saupr,. afttulai Ţârei rdemostist« generaţiuaiîo? nrmăte&m, BăaSae aca»s ca Stete! Ţâre, să îni depltaessaă lucrare® ce’i mii rămLae da făcut dând formulele lui psnini rezolvirea definitivă a chestunii agrare. O întrare ds felul acesta cerând ancheta amăEUftP® şi preparaţiuni care mi se pot duce la un bun sfârşit decât prin comisiuni şi aceste comitisn find deja alese, activitatea Sfetalui este da fapt Guipe data. De altă parte laciafe agricole fiind înaintate şi cerând membriori Sfetnici presența lor la fel, sunt da părere că ssBiuaea Sfatului Țârei poata fi fcch.să pana 1« terminarea lucrărilor preparatorii, când voi r&'-îa pa Maiestatea V. să cosvoace din nu p ■■ membrii iul inir’o nouă sszi^-“ care va fi probabil și cea din vră . inte de'eonst.tasis română, ea» vs *svea »a hotărască, ca participarea și a depEteflexei eenatssilor basarabeni, .astrpra chestiunilor fundam-Entale euîi la ordinea zie. nu numai a Basarabie! dar a întregel țări.• Nou® saziane va fl prin urmare con. voc^tă după cs neu! p&rtamsnt fel va fi tsrminit lucrărue. ^ D. Mihail Râmaicaana, fost magistrat, a fost numit în postul da înventor îa «mrwiciul hrehlsorilor, în !««ral dial Vintilă Glisai lăsat in disponibilitate. A apărut «lecretal, prin «pre r«ședinta feibanalslor Tufe^a sa mută din orașul Saluți îa orașul Bulina. îi O consfătuire a fabricanţilor de cherestea a avut le® eri Ia mtafeterul d® ffidusiTiaţi comerţ «stb presedteţ’a diai C. Verchaz secretar general. S’a finnws Ia e înteta*are crurfvfee la preţurile febrieafimuei, ca obligaţia din parte» fabricanţii« de a su urca se®sta preţuri. O Societate» „Fraternă feraelită PS c^rari“ adece la cunoştinţa membrilor săi ci drul Gheferter, fiind damobilizati şi’a reluat serviciul. Mal rau'ti ofiţeri roag* «ner. :«inisterul de războiu a da desluşiri asupra notei oficiale apărută în banul .0*1»*»'* on data 28 i. b. No. 8861 că toti dnii oferi dala 1 Iunie numai au von a esi în ora? în ţinut» de campanie, cu ce să feeă dela această dată întrucât cea mai mare parte n’au de unda să’şi procure cefe necesare pentra a se conforma ordinului dat. Comitatul parohial „Bana Vestirei nf. Fferalamb ‘ al societăţai ordoxe *».traufife secţia Iaşi, aduce vH roplţ*miri d’ui G. Fiatalon consilier la înalta Curte da Cnsaţlo pentTM ofranda do an» antă 1«! ce a făc*t’o grădinei do copii .,Ţicău Fapta dini Fiatalon vorbasto d*In «ine şi ar fi bine ®5 is® găsească imitatori caro «ă se gândească la aceşti sărmani copilaşi recrutaţi din cartierul cel mai lipsit de mijloace, din oraş. Balotajul de la Universitatea Eri a avut loc la Universitate alegerea pastva parlament. Iată rezultatel : înscrişi 66 profesori. Votanti 47. Anulate 1. Majoritate după lega 24. Au intrenit, dnil: Bujor 28 voteri Pr. Riglor 22 votări. Dr. Triiron 1 vot. Biroul a proctamat balolagiu. Dintre profesorii liberali au votat dnii P. Pomi şi Gogu Dumitrescu. Alegerea pestra kalotagiu are ies Marţia viitoare. „ Am arătat ori rejuitatu! obţinut de farmaciştii din Iaşi în ceia ce priveşte aprovizionarea farmaciilor cu medicamente. Trebue notat, că autorităţile germane din Bucureşti au dat concursul lor. Toata farmaciile din teritoriul ocupat sunt aprovizionate de către ministerul de război german. La cererea farmaciştilor ieşani, de azi se pune la staposiţia o cantitase mai mare de medicamente, autorităţile germane au răspunt!, că de’ocamdată nu au, dar că mai de demult au propus ministerului da războia român sânfuri Eizase medicamente !dar au primit răspunsul că d. puire de ’mari cantităţi, rimirate autorităţile germane au înttrebit pe farmaciştii ieşeni, da co nu ii procmnfi ministerul “da război aceste medicamete. Da ce? ! Ministrul de industrie şi comerţ direcţia îmbrăcămintei având o centitata da circa 70000 kg, reformătară de paKEa, cămeşi, Ismen®, cearşafun cluze ele. şi d ivind a alege pentru a, fi tiparata şi distribuite apoi populaţiunei nevoiaşa, aduce la cunoştinţa acelor care voiase a se angaja să aleagă şi să repare în cendlţiunil® ce sa vor fixa de Minister. Doritorii ce vor adresa în ori ce ai isfere orele 4 -7 la Direcţiunea Îmbrăcămintei Strada Mariscu 22 spre a redea cond tîaniie. H6 Toate doleanţele formulate de comerctanţii şi industriaşii din Galaţi, au fost satisfăcute de ministerul de Comerţ. MD. Gură,Jelca Alexandru, secreter da legaţiune clasa IIa la administraţiunsa ceniă, a fost pus la disposibilitate. H6 Tnent să aratâm că „ Laisar Grecsa n’a mere la vot pentru că așa i sta ordinat, ci din propria sa pornire după cum ne spune D-sa.