Opinia, ianuarie 1919 (Anul 15, nr. 3540-3549)
1919-01-18 / nr. 3540
( Principii ) simt© — OeefaraţlUe 0-lil Vaida-Voevod — Ziarul „Izbânda“ publică o prea interesantă convorbire cu d. Vaida Voevod, una din cele mai marcante personalităţi de lumea politică conducătoare de peste Carpaţi. Este de prisos credem să subliniem importanţa pe care o au oricând declaraţiile unui astfel de bărbat politic, mai cu seamă în împrejurările de acum. Două din problemele discutate ni se par însă de o însemnătate covirşitoare. Prima relativ la chestiunea alegerilor care elucidează un punct de mult timp discutat in lumea noastră politică, şi a doua care priveşte însăşi esenţa principiilor sub care înţeleg românii de dincolo că trebuesc guvernate teritoriile odinioară sub sceptrul unguresc şi alipite astăzi în patria-mumă. D. Vaida Voevod declară categorie eft nu poate fi vorba de vreo alegere înainte de încheerea păcii generale. Intrucât-H spunem sau determinaţiunea hotarelor de vest ale României de mâine este o chestie care urmează a fi tranşată de conferinţa păcii, demarcaţiunea de astăzi nu constitue decât o densarcaţiune cu caracter pur uiitar. Alegerile nu vor putea avea loc decât atunci când harta României va fi bine fixată. Ministrul ardelean pune dlar astfel precis capăt unei chestiuni multă vreme ventilată în presă, anume, că şi de data aceasta alegerile vor fi amânate. A doua chestiune priveşte regimul sub care înţelege să trăiască Ardealul. D. Vaida Voevod spune că actul de la Alba-Iulia nu constitue o enunţare provizorie de principii ci nişte adevărate principii sfinte de la care ardeleniii nu vor abdica niciodată. D-sa precizează chiar că nu se va putea alt regim electoral decât votul universal fără deosebire de naţionalitate şi sex şi cu respectarea principiului reprezintării naţionalităţilor.* Declaraţiunea aceasta are o importanţa capitală şi un atare program diferă esenţialmente de regimul electoral care urmează să funcţioneze în România veche chiar după reforma electorală în curs. Deosebirea aceasta, esenţială din Punct de vedere principial, constitue o dificultate insurmontabilă fiind că nu este cu putinţă ca în aceiaşi ţară să existe două regimuri electorale. Este o chestie de văzut, cum şi de către cine s’ar putea găsi o modalitate tranzacţională. In orice caz, declaraţiile d-lui Vaida Voevod vin să confirme că guvernul se izbeşte de mari dificultăţi din punctul de vedere al închegării lăuntrice Pe de altă parte afirmaţiunea că se menţine ca sfînt principiul reprezintării naţionalităţilor* va pune desigur şi la România veche discuţia pe aceiaşi temă, într'o formă arzătoare, din vremuri nelămurite Nts mimat trenările ©i»ISsswit«o «ufepâ meri întâ psieri. I»slw** S* trenut rrgnl a pleent din Iaşi «» o «niîfrivrn d® o oră. Sgdrkt«! de rgalicare fese fpi5®* greee uimit©** sr® la €. P. R. Intre multei® e»n*e sale modulul defectuos e»m circulă trenurile t'fbae țl*»t ir» geamă el te.ptul «* iters© «.?aiul d» la Cî. P. R ts» pierdut în cârmi jp&abtdului peel nlniţfmânt de rlguroveă exactitai® care onora aţa de naulf acelaf personal,îîB®Is»te de IV« d© puţine ori trenul eu li’eaca din steţi«* teatru că me«a»leul așteaptă ^r©-© «fmode 80-1 aducă no. pachet, sau șeful, de tren ii'« jwprftvi*- îmă vo::hs cu Impiegat»! de smffcare. * Siguranța anunță «1 tntre vl« târnele Sjsmdel Bilid «e t(!A sl I&sitarul floatache Condrea, din comuna Mirnslava care a fost pe*dat de fOOO let. Si noi care condnuăm eu fa» m«ntArile pe tema TOferinţele*»* materiale »Io »n t e ţ I* o r ţărani ! da»» «îd tîrgoveţi au o rezervă «le 7000 lei ?* Odată harta Rou$A»lel nutri definitiv fixată, «e va uhu® o Importantă problemi. Prin ce punet d© graniţă ,B'«r putea părăsi ţara ţară s d»l de un ochin duşmănos şi Invidios. * Ua* f«»«țlonar din Rssa -abla, astnltînd expunerea cam Eternul impoltcare m unul cetățean care se reîtorcea din provincia de dincolo de Prut, exer«iuă t ~ „La urma urmei, nouă ne trebue dal »ul do Rarerab!« șl re urmă întîn»ple-se orice“ . Iar cetățeanul la rândul Iul replică: «lupă c© piesa lui»etlo-.?:aurul • —,,Asta e mentalitate® mai tuturor funcţionarilor trimişi acoîo‘ I • CR. Sj să moară chîar de la început. „ Astăzi Moldova se agită din bou ga- { I eietatea „Frăţia Modovei Unite“ j»re- j l zintă şi o serioasă organizare şi un i j puternic avânt, sub presidenţia rece a fo tului fost ministru al instrucţiunei d. P. Poni. Politică nu se va găsi în această frumoasă mişcare, ci numai moldove- nism curat şi bine întemeiat. Un ajutor preţios îl dau şi femeile care, neobosite , aleargă din casă în casă pentru strângerea de adeziuni la memoriul ce va I fi prezentat Suveranului în numele u- Inui întreg popor necăjit dar leal şi cu I vântător pentru o cauză dreaptă. Ne trezim cu o neaşteptată energie I biciuiţi poate de glasul vremii, întăriţi de integritatea Moldovei şi desigur conştienţi de oportunitatea clipei. I, Cauza Moldovei trebue negreșit căs- I %ată acum, , B. C. ii. ,jl Vm C.'.C'j“ Re«ovKtb. I Aavl jV-li» Mo. Jl540 ABONAMENTE On an . . . • Lei 70 # Imn. , . „ „40 8 luni , , . „ 20 Is. siiiroâ'tate isioií ÜMl ÎNSEMNĂRI —..■ -Modovenism real * Există un sediment moldovenesc, bine definit şi în afara patriotismului român. Ba în unele inimi acest sentiment special predomină patriotismul general şi s'ar putea să fim nedrepţi dacă am condamna „moldovenismul * căci el se aseamănă cu dragostea de cămin. Şi nu de puţine ori interesul patriei este umbrit de iubirea căminului în sufletul omenesc. E neînţeles că această constatare atinge sufletele cin’’stite, căci în tradiţionala necinste politică românească interesul personal a întrecut adeseori interesul ţării. „ Moldovenismul s’a manifestat neîncetat de ani şi ani de zile, prin presă, prin întruniri publice, prin diferite intreprinderi particulare cu caracter social sau politica de vre-o 6/1 7 ani încoace unii parlamentari ieşenii l-au afirmat la ocazii în sfatul ţării,în ciuda disciplinelor de partid. Ori® apel făcut pentru şi in numele Moldovei a găsit un tainic şi plin de satisfacţie răsunet In inimile noastre. Dar firea indolentă şi fatalistă a moldovanului a făcut ca toate încercările de acest gen Informaţii I . Printr’o nouă dispoziţiune a comandamentului militar din Bucureşti, circulaţia pe străzile capitalei este lăsată liberă până la ora 1 noaptea. ? Credem, că dacă o atare măsură este compatibilă în menţinerea ordinei la II Bucureşti, unde supravegherea e I mult mai dificlă şi opritele mult mai independente, cu atât mai mult I ea poate fi aplicată în Iaşi, cu * 1 populaţiunea lui blajină şi vecinie ! I docilă. I Supunem această chestiune medii taunei autorităţ lor competente, in deplina convingere că ele vor găsi o I soluţie echitabilă. ■ Ştiri particulare anunţă că îa inimc, au sosit mari cantităţi de alimente furnizate de Italia şi An- Intia. Situaţia alimentară mai ales în Austria de sud s’a îmbunătăţit mult. Cunoscutul conducător rutean din Cernăuţi Co o VasVeo, de origină romăi, a plecat la Paris, Îm scop de a lucra pentru a obţine consultaţiunea populaţiei bucovineni în vederea principiului de auto determinare. Renegatul îşi închipce că o atare consultare publică ar putea folosi politicei sale. Se anunţă of dar că între zona ocupată de trupele romete în Ardeal şi cea ocupată de trupele sârbe, s’a creat o zonă neutră, ocupată de trupele franceze. D. Prefect al judeţului ne confirmă că în urma intervenţiei d-sale şi a d-lui ministru Gr. Gr. Mârzescu, d. ministru al industriei a asigurat presei din Iaşi câte două vagoane hârtie pe lună de la fabrica Letea. Astăzi la prefectură se vor întruni reprezentanţii ziarelor pentru a declara cantitatea de cari au nevoe potrivit tirajului, şi a depune preţul. Directorul ziarului „Lumea“ a fost delegat de d. prefect să încaseze sumele respective şi să meargă apoi la Bacău pentru a aduce hârtia. La sosirea acestei hârtii ,,Opinia 11 îşi va mări formatul revenind la starea de mai înainte. _M D. Orupenschî, preşedintele Comisiei interimare, a declarat, că raţia de pâine va fi sporită zilele acesta la SOO grame de oap pe zi. * IS? La comisia interimară.—Membrii comisiei interimare s’au întrunit aseară sub preşedinţia d-lui Crupenschi. Omisia s’a ocupat de chestia păinei. S’a dat cetire la două noui oferte, una din partea d-lui N. Nana şi alta din partea d lui Zavarde, prin care oferă a fabrica două feluri de păine, însă în condiţiuni mult mai avantagioase, decât cele prevăzute în contractul Dimitrin Forşt, D. Cmpenschi arată că a fost sesizat de direcţia generală a aprovizionărei de a se pune in consumaţie numai o singură calitate da pâine, egală pentru toţi. Insă după toate socotelile făcute, o singură calitate de pâine nu s’ar putea dada cât cu preţul de doi lei chilogramul, ceia ce ar însetmni o adevărată catastrofă pentru populaţia săracă. Manutanţa locala s’a declarat gata da a fabrica o singură calitate de pâine, cu un leu chilogramul, însă amestecată cu făină de porumb. După d. Grspenschi, unica soluţie este de a se fabrica două feluri de păice, una de lux pentru acei ce vor să‘şi peroabă acest lux şi alta mai neagră Însă tot sşa da bună, nu 1 Prima chilogramul. Membrii comisiei interimare adoptă în principiu vederile primarului şi hotăresc a face cuvenitele intervenţiuni, pentru ca şi autorităţile superioare să le accepte. fi Mâine, Joi, în orele 7 jum. seara, are loc la Café de la Paîx agapa pe care sindicatul presei o dă în onoarea d lui N. Maxim, prefect de poliţie. IIf Pentru a nu mai expune populaţia a şi perde zilele pe la depozite, administraţia comunală a luat buna dispoziţe de adi raţiile de mălaie pe câte 10 şi 20 de zile, cu un leu chilogramul. Abia deschisă subscripţia la acţiunile Băniei Iaşilor, erî a şî fost acoperită suma. Un succes cum rar se vede la noi. O circulară a ministerului de justiţie lasă să se întrevadă apropiata reînfiinţare a sechestrilor judiciari. Aceasta, după toate probabilităţile, ca urmare a dispoziţiei prin care măsura ridicării sechestrilor este considerată ca inexistentă. Camera de punere sub acurare, adoptând în majoritate opoziţia primului procuror, a confirmat mandatul de depunere, lansat împotriva dnelor doctore Marinescu şi Akerman Pe de altă parte instrucţia cercetează la mod asiduu cazul şi pe ziua de ori au fost citaţi medicul care a sesizat parchetul, membrii familiei defunctei şi servitoarele.’ ^ Comitetul asociaţiunei generale a corpului didactic, s’a constituit, proclamând de preşedinte p® d. P. Foni şi pe dna Laura Za«haria, casier». | ! Vittori 12 Ianuarie 1919 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia anului Iaşi strada Gh. Mărsescu Ho. 1917» nsrpăr vechi« 50 bani