Opinia, ianuarie 1919 (Anul 15, nr. 3540-3549)

1919-01-18 / nr. 3540

( Principii ) simt© — OeefaraţlUe 0-lil Vaida-Voevod — Ziarul „Izbânda“ publică o prea interesantă convorbire cu d. Vaida Voevod, una din cele mai marcante personalităţi d­e lumea politică con­ducătoare de peste Carpaţi. Este de prisos credem să subliniem importanţa pe care o au oricând declaraţiile unui astfel de bărbat politic, mai cu seamă în împreju­rările de acum. Două din problemele discutate ni se par însă de o însemnătate covir­­şitoare. Prima relativ la chestiunea­­ alegerilor care elucidează un punct­­ de mult timp discutat in lumea noas­tră politică, şi a doua care priveşte însăşi esenţa principiilor sub care înţeleg românii de dincolo că tre­­buesc guvernate teritoriile odi­nioară sub sceptrul unguresc şi alipite astăzi în patria-mumă.­ ­ D. Vaida Voevod declară categorie eft nu poate fi vorba de vre­o ale­­­gere înainte de înch­eerea păcii ge­nerale. Intrucât-H spune­m sau deter­­minaţiunea hotarelor de vest ale României de mâine este o chestie care urm­ează a fi tranşată de con­ferinţa păcii, demarcaţiunea de as­tăzi nu constitue decât o densar­­caţiune cu caracter pur uii­tar. Ale­gerile nu vor putea avea loc decât atunci când harta României va fi bine fixată. Ministrul ardelean pune dlar ast­fel precis capăt unei chestiuni multă vreme ventilată în presă, anume, că şi de data aceasta alegerile vor fi amânate. A doua chestiune priveşte regi­mul sub care înţelege să trăiască Ardealul. D. Vaida Voevod spune că actul de la Alba-Iulia nu constitue o enunţare provizorie de principii ci nişte adevărate principii sfinte de la care ardeleniii nu vor abdica nici­odată. D-sa precizează chiar că nu se va putea alt regim electoral decât votul universal fără d­eosebire de naţionalitate şi sex şi cu res­pectarea principiului reprezintării naţionalităţilor.* Declaraţiunea aceasta are o im­­portanţa capitală şi un atare pro­gram diferă esenţialmente de regimul electoral care urmează să funcţio­neze în România veche chiar după reforma electorală în curs. Deosebirea aceasta, esenţială din Punct de vedere principial, constitue o dificultate insurmontabilă fiind că nu este cu putinţă ca în aceiaşi ţară să existe două regimuri electo­rale. Este o chestie de văzut, cum şi de către cine s’ar putea găsi o modalitate tranzacţională. In orice caz, d­eclaraţiile d-lui Vaida Voevod vin să confirme că guvernul se iz­beşte de mari dificultăţi din punctul de vedere al închegării lăuntrice Pe de altă parte afirmaţiunea că se menţine ca sfînt principiul repre­zintării naţionalităţilor­* va pune desigur şi la România veche discuţia pe aceiaşi temă, într'o formă arză­toare, din vremuri nelămurite Nts mimat trenările ©i»ISsswit«o «ufepâ meri întâ­ psieri. I»slw** S* trenut rrgnl a pleent din Iaşi «» o «niîfrivrn d® o oră. Sgdrkt«! de rgalicare fese fpi5®* greee uimit©** sr® la €. P. R. Intre multei® e»n*e sale modu­lul defectuos e»m circulă tre­nurile t'fbae țl*»t ir» geamă el te.ptul «* iters© «.?aiul d» la Cî. P. R ts» pierdut în cârmi jp&abtdului peel nlniţfmânt de rlguroveă exactitai® care onora aţa de naulf acelaf personal,îîB®Is»te de IV« d© puţine ori trenul eu li’eaca din steţi«* teatru că me­­«a»leul așteaptă ^r©-© «fmod­e 80-1 aducă no. pachet, sau șeful, de tren ii'« jwprftvi*- îmă vo::hs cu Impiegat»! de smffcare. * Siguranța anunță «1 tntre vl« târnele Sjsmdel Bilid «e t(!A sl I&sitarul floatach­e Condrea, din comuna Mirnslava care a fost pe*dat de fOOO let. Si noi care cond­nuăm eu fa» m«ntArile pe tema TOferinţel­e*»* materiale »Io »n t e ţ I* o r ţărani ! da»» «îd­ tîrgoveţi au o rezervă «le 7000 lei ?* Odată harta Rou$A»lel nutri definitiv fixată, «e va uhu® o Importantă problemi. Prin ce punet d© graniţă ,B'«r putea pă­răsi ţara ţară s d»l de un ochin duşmănos şi Invidios. * Ua* f«»«țlonar din Rssa -abla, astnltînd expunerea cam Eternul impoltcare m unul cetățean care se reî­­­torcea din provincia de dincolo de Prut, exer«iuă t ~ „La urma urmei, nouă ne tre­bue dal »ul do Rarerab!« șl re urmă întîn»ple-se orice“ . Iar cetățeanul la rându­l Iul replică: «lupă c© piesa lui»etlo-.?:au­rul • —,,Asta e mentalitate® mai tu­turor funcţionarilor trimişi a­­coîo‘ I • CR. Sj să moară chîar de la început. „ Astăzi Moldova se agită din bou ga- { I eietatea „Frăţia Mo­dovei Unite“ j»re- j l zintă şi o serioasă organizare şi un i j puternic avânt, sub presidenţia rece a f­o tului fost ministru al instrucţiunei d. P.­­ Poni. Politică nu se va găsi în această­­ frumoasă mişcare, ci numai moldove-­­ nism curat şi bine întemeiat. Un ajutor­­ preţios îl dau şi femeile care, neobosite , aleargă din casă în casă pentru strân­­­gerea de adeziuni la memoriul ce va I fi prezentat Suveranului în numele u- I­nui întreg popor necăjit dar leal şi cu­ I vântător pentru o cauză dreaptă. Ne trezim cu o neaşteptată energie I biciuiţi poate de glasul vremii, întăriţi­­ de integritatea Moldovei şi desigur con­­­ştienţi de oportunitatea clipei. I, Cauza Moldovei trebue negreșit căs- I %ată acum, , B. C. ii. ,jl Vm C.'.C'j“ Re«ovKtb. I Aavl jV-li» Mo. Jl540 ABONAMENTE On an . . . • Lei 70 # Imn. , . „ „40 8 luni , , . „ 20 Is. siiiroâ'tate isioií ÜMl ÎNSEMNĂRI —­..■ -Mo­dovenism real * Există un sediment moldovenesc, bine definit şi în afara patriotismului român. Ba în unele inimi acest senti­ment special predomină patriotismul general şi s'ar putea să fim nedrepţi­­ dacă am condamna „moldovenismul * căci el se aseamănă cu dragostea de cămin. Şi nu de puţine ori interesul pa­triei este umbrit de iubirea căminului în sufletul omenesc. E ne­înţeles că a­­­­ceastă constatare atinge sufletele cin­­’’­stite, căci în tradiţionala necinste poli­tică românească interesul personal a întrecut adeseori interesul ţării. „ Moldovenismul s’a manifestat neînce­tat de ani şi ani de zile, prin presă, prin întruniri publice, prin diferit­e in­treprinderi particulare cu caracter so­­­cial sau politic­­a de vre-o 6­/1 7 ani încoace unii parlamentari ieşenii l-au­­ afirmat la ocazii în sfatul ţării,­în ciu­da disciplinelor de partid. Ori® apel făcut pentru şi in numele Moldovei a găsit un tainic şi plin de satisfacţie ră­sunet In inimile noastre. Dar firea in­dolentă şi fatalistă a moldovanului a făcut ca toate încercările de acest gen Informaţii I . Printr’o nouă dispoziţiune a co­mandamentului militar din Bucureşti,­­ circulaţia pe străzile capitalei este lăsată liberă până la ora 1 noaptea. ? Credem, că dacă o atare măsură este­­ compatibilă în menţinerea ordinei la I­I Bucureşti, unde supravegherea e I mult mai dific­lă şi op­ritele mult mai independente, cu atât mai mult I ea poate fi aplicată în Iaşi, cu * 1 populaţiunea lui blajină şi vecinie ! I docilă. I Supunem această chestiune medi­­i ta­unei autorităţ lor competente, in­­ deplina convingere că ele vor găsi o I soluţie echitabilă.­­ ■ Ştiri particulare anunţă că îa i­nimc, au sosit mari cantităţi de­­ alimente furnizate de Italia şi An- I­ntia. Situaţia alimentară mai ales î­­n Austria de sud s’a îmbunătăţit­­ mult. Cunoscutul conducător rutean din Cernăuţi Co o VasVeo, de origină romăi, a plecat la Paris, Îm scop de a lucra pentru a obţine consul­­taţiunea populaţiei bucovineni în vederea principiului de auto deter­minare.­­ Reneg­atul îşi închipce că o atare consultare publică ar putea folosi politicei sale. Se anunţă of dar că între zona ocupată de trupele romete în Ardeal şi cea ocupată de trupele sârbe, s’a creat o zonă neutră, ocupată de trupele franceze.­­ D. Prefect al judeţului ne con­firmă că în urma intervenţiei d-sale şi a d-lui ministru Gr. Gr. Mârze­­scu, d. ministru­ al industriei a a­­sigurat presei din Iaşi câte două vagoane hârtie pe lună de la­ fa­brica Letea. Astăzi la prefectură se vor în­truni reprezentanţii ziarelor pentru a declara cantitatea de cari au ne­­voe potrivit tirajului, şi a depune preţul. Directorul ziarului „Lumea“ a fost delegat de d. prefect să înca­seze sumele respective şi să meargă apoi la Bacău pentru a aduce hâr­­tia. La sosirea acestei hârtii ,,Opi­nia 11 îşi va mări formatul revenind la starea de mai înainte. _M D. Orupenschî, preşedintele Comisiei interimare, a declarat, că raţia de pâine va fi sporită zilele acesta la SOO grame de oap pe zi. * IS? La comisia interimară.—Mem­brii comisiei interimare s’au întru­nit aseară sub preşedinţia d-lui Crupenschi. O­misia­­ s’a ocupat de chestia păinei. S’a dat cetire la două noui o­­ferte, una din partea d-lui N. Nana şi­ alta din partea d lui Zavarde, prin care oferă a fabrica două fe­luri de păine, însă în condiţiuni mult mai avantagioa­se, decât cele prevăzute în contractul Dimitrin­ Forşt, D. Cmpenschi arată că a fost sesizat de direcţia generală a apro­­vizionărei de a se pune in consu­maţie numai o singură calitate da pâine, egală pentru toţi. Insă după toate socotelile făcute, o singură ca­litate de pâine nu s’ar putea dada cât cu preţul de doi lei chilogra­­mul, ceia ce ar însetmni o adevă­rată catastrofă pentru populaţia să­racă. Manutanţa locala s’a declarat gata da a fabrica o singură calitate de pâine, cu un leu chilogramul, însă amestecată cu făină de porumb. După d. Grspenschi, unica solu­ţie este de a se fabrica două feluri de păice, una de lux pentru acei ce vor să‘şi peroabă acest lux şi alta mai neagră Însă tot sşa da bună, nu 1 Prima chilogramul. Membrii comisiei interimare a­­doptă în principiu vederile prima­rului şi hotăresc a face cuvenitele intervenţiuni, pentru ca şi autori­tăţile superioare să le accepte. fi Mâine, Joi, în orele 7 jum. seara, are loc la Café de la Paîx agapa pe care sindicatul presei o dă în onoarea d lui N. Maxim, prefect de poliţie. IIf Pentru a nu mai expune po­pulaţia a şi perde zilele pe la de­pozite, administraţia comunală a luat buna dispoziţ­e de a­di raţiile de mălai­e pe câte 10 şi 20 de zile, cu un leu chilogramul. Abia deschisă subscripţia la acţiunile Băniei Iaşilor, erî a şî fost acoperită suma. Un succes cum rar se vede la noi.­ O circulară a ministerului de justiţie lasă să se întrevadă apr­o­piata reînfiinţare a sechestrilor ju­diciari. Acea­sta, după toate probabilităţile, ca urmare a dispoziţiei prin care măsura ridicării sechestrilor este considerată ca inexistentă. Camera de punere sub acu­­rare, adoptând în majoritate opo­ziţia primului procuror, a confirmat mandatul de depunere, lansat împo­triva d­nelor doctore Marinescu şi Akerman Pe de altă parte instrucţia cer­cetează la mod asiduu cazul şi pe ziua de ori au fost citaţi medicul care a sesizat parchetul, membrii familiei defunctei şi servitoarele.’ ^ Comitetul asociaţiunei gene­­rale a corpului didactic, s’a consti­tuit, proclamând de preşedinte p® d. P. Foni şi pe d­na Laura Za«­haria, casier». | ! Vitt­ori 1­2 Ianuarie 1919 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia anului Iaşi strada Gh. Măr­­sescu Ho. 19­17» nsrpăr vechi« 50 bani

Next