Opinia, februarie 1919 (Anul 15, nr. 3551-3572)
1919-02-02 / nr. 3551
kml mka No. S5ftl 26 BANI NUMARUL Sâmbăta 2 Februarie 1913 PUBLICITATEA se primește la administrația ziarrului, Iași str. Grh. Mărzescu 17. Un număr vedira 50 bani ABONAMENTE Vn au 6 luni 3 luni Lei 70 . 40 - 20 In străinătate îndoit »AB POLITIC COTIDlsftN. . ‘smmm IN LOC DE POLITICA Documente di vremuri nelămurite Huspendăn* pentru agtizl publicarea faptelor ce în mod constant o «iapă această rubric? pentru a da o parte—cea mai *uge»Uvâd n aigniție« tarea dial preşedinte Stnrd®», prica «ne se declară Reconstituţionelâ legeadecret era privire la împâiaîntenirea evreilor. „Considerând că dacă este controversă în doctrină şi jurisprudent» & so prs» dreptului ce-1 ara Instanţele judec« torent! ««, a pipal ce neţi Moţional Italen legilor votate de Corpurile Legiuitoare promulgate şi publicate în confornăitate era dissioziţiunile art. 33, 46 ti 126 din Constituţie, deşi S a noUnita Curte de Casaţie mecis în mod afirmativ, nu poate fi însă nici o disscţiune ;î*» ceia «e priveşte decretele, ordonanţele sara dicaturile ministeriale şi at&t doctrina cât şi jurispun«unt unanime a hotărî cu '|tsiBSE^tfitBlMBgWABWâMBlWWWW^SWWBSsaa^^ It Iliit O notă din Le tem.s vesteşte că după semnarea păceî generale se va încerca la noi o nouă formaţiune ministerială. în acelaş timp ilarele conservatoare vorbesc despre o cu mult mai apropiată schimbare de regim Nu suntem în secretul zeilor, spre a şti pe ce se bizue şi unii şi alţii când fac astfel de afirmaţiuni. In ce priveşte prima versiune, ea a primit o drastică dezminţire, semnată de d. Tache Ionescu, în cenzul că d-sa şi partidul dr Side nu vor colabora cu guvernul Brăteanu, după încheierea păcei. Ori despre cea de a doua, chestiunea care se pune este de o simplicitate plastică : cine va lua guvernul, dacă ar fi ca liberalii să se retragă ? Să fim bine înţeleşi. Departe de noi gîndul de a susţine că un guvern liberal este actualmente un „ce“ indispensabil şi că alţii n'ar putea dor frinele guvernului. Nici nu ne trece prin minte să ne gândim la aşa ceva. Ne întrebăm însă : cum aţi putea guverna ceilalţi ? Să nu se uite într’adevăr, că a HB, mai mult de cit ori cînd, un Ifureia trebue să dîspuie de cadre totemice, cu destulă trecere, cu sub faianţă influenţă în masse. In mod AfiAjffdl actualmente, pe un guvern il aştaapta în România greutăţi e|*we, izvorîte din situaţia tragică karait şi materială de după răz- Ioîh. Pentru a para numai aceste jgrautăţi se cere partizani numeroşi, de muncă, dispuşi la Jertfe şi trapabili de a Inspira încredere. Iar dacă la această stare de Iu. ai'tr! se mai adaugă dificultăţi pe «Iestii externe şi interne, provocate «fe patima politică a miei opoziţiaai violente 7 N« cam va iar starea de jteediu, iar cenzura, iar măsuri res fSctive, iar competinţi ilegale, repudîlfs de doctrină şi texte exprese ie legi şi constituţie ? Crede cineva ? Un om politic cu adevărat îşi V» asuma cu inima uşoară o atare iftspundere 7 Ividerst. Cu marele „ateut“ pe #&»•'] a»e astăzi', d. Tache Ionescu ar fi singurul indicat—dar nu ne kehipuim ca tocmai d sa să nu-şi ie» seama de însemnătatea cadrelor |ie unele acorduri ce ar urma să încheie. Iu ştim dacă vom avea o schimbare de guvern Ceea ce şti** îrsâ este că în cazul puţin probabil in ilare ar fi să se producă, noul guvern ia trebui să facă multe tranza;fani noui şi să menţie multe resteicţiuni vechi. C. S. K.**Bţele judecătorești pot și chiar sunt datoare » aprecia oo :odenționa)it«tea, legali» atea e®«regularitatea lor inalitte de s» le auile». C«maide »and c* decretele legi ear® sunt «1 1111« a a ți a ate n. unei smt*râ dictatoriale ce ConstitrațSs» Husa recunoaște guvernuladatelor și carii'na **** ap«rat în Istoria dress sala* dec • t » a. rare şi exception îl« ednseeinte *a vevâlntlanl-S»r s*ra loviturilor de Stat (cele «¥î rut® In Franţa ia revoluţia 4îw 48-16, îa io vi torsi de Stat, a îw» IVajaoreou al IIî-lea l*i 1851 — 185* șl ia rdaboial die» 4870),nu p®t ave*» terle de Irige înainte de a U votate si ratificate de 'Cori«. •i*iîe Le:glultoare «când ele mediile» *» »rige, ***** de o coDOtknaoti râ d el® nîodificâ in«âs| ConatStuția e* In Siî-ei#. Pară Hceadă ratificare șl Înainte de a fi pfotl- Euie, «-le rara an altă Valoare de » eea a naot simple d«erese, sara ordonanţe date de puterea executivă şi de «sare nu sunt fegiţi decăt agenţii acestei puteri“ Crede*» «ă argumentarea eoyegpHMdia faptelor ce de obiceia »91 găsesc Înregistrarea I» această rubrică. cm. 3»astbQawMgiyaMiannMK»us H«wMnH»BnRK»?»a^^ lor, atunci numai libertatea va domni în lume“. ..Zelul degenerează in patimă şi patima in nedreptate. Judecătoria extraordinari, tribunalele excepţionale, puterile discreţionare, etc. nu fundează libertatea, ci terorismul. „Dacă sunt oameni de bună credinţă, cari cred in asemeni mijloace, plîngeţi-i ! Dar mai cu seamă plingeţi popoarele care îi suferă“. Sunt 70 de ani de cînd au fost scrise aceste rînduri, şi incă nu şi-au pierdut actualitatea. Judecata maghiară, judecata din Sodoma, este ştiută astăzi şi desprețuită la toată lumea. C. Mia”. t' UN LOC DE ÎNSEMNĂRI In temniţele ungureşti... Marele filosof şi orientalist Renan, vorbeşte cu multă simpatie de coliba Arabului, pe care o numeşte academie populară, de unde au pornit idei sănătoase, poezii superbe, cugetări filosofice etc. Şi Românul de peste munţi are coliba lui.. temniţa ungurească ! Care Român ardelean, care intelectual n’a trecut pe acolo? Care latin din regatul 8 lului Ştefan nu cunoaşte închisoarea maghiară ? Nu numai poetul Octavian Goga, s’a odihnit în lanţuri, la hanul bunilor noştri vecini Mulţi, foarte mulţi, cu mult timp înainte de el au avut prilejulsă cunoască ospitalitatea proverbială a oficialităţii ma ghiare foarte mulţi dintre cei cari au fost m auf cîntat frumuseţea liberă ;ah! Lanţurile grelei au inspirat; mutrele sentinelelor au făcut să ia condeiul Şi nici nu se putea altmintrelea. Un om bolnav ştie cît preţueşte sănătatea ; un om pus la închisoare cunoaşte valoarea libertăţii. Alecu Russo, cu ocazia unei călătorii în Transilvania în anul 1848, fiind percheziţionat de către autorităţile maghiare, i s’au confiscat cîteva exemplare din poezia lui Alexandri „Deşteptarea Romîniei“ şi a fost pus la închisoare. De acolo el a scris bardului de la Mirceşti : „Iubite..., In Ungaria liberă mi-am Perdut libertatea! Strigătul maghiar „filyen sabadug“ (Trăiască libertatea) însemnează lanţuri pentru Romîni. Ergo, am fost arestat la Dej, şi chiar acum mi se pregăteşte un alaiu de naţionalişti gardişti ca să mă ducă la Cluj, însă nu e îngrijat, dragul meu, căci am o taimea şi sigură presimţire că nu mi se va întâmpla nimic. Această siguranţă îmi vine din credinţa că Românul nu piere rîu una cu două... Furia unghrească e atât de deşănţată şi de comică, lungimea pintenilor sau a mustăţilor maghiare e atât de exagerată, încât departe de a mă înspăimânta, ele îmi inspiră un râs nebunesc, etc.‘‘ Şi în închisoarea din Cluj, autorul „Cântărei României" a scris acele frumoase „Cugetări“ din care reamintim: „O, libertate, tu eşti strigătul lumei, dar nu eşti încă credinţa ei.“ „Terorismul naşte despotismul în numele libertăţei. Despotismul naşte o suferinţă surdă, ce deschide în inimi izvoare nesecate de ură şi de răzbunare . „Libertatea in mână mulţimei este o armă cu două tăiuşuri.“ „Acolo unde principiul egalităţei, deşi a consacratprin legi, n’a prins încă rădăcină in moravuri, minorităţile vor fi des victimele majorităţilor, căci gloatele sunt neîncrezătoare, neluminate şi lesne de a pleca urechea la piinciunile şi la perfidia celor răi. „In aşa stare de lucruri adesea libertatea este înlocuită prin brutalitate şi egalitatea prin silnica reducere a tot ce esta mare la o măsură mică şi degradatoare“. Trist impresionat că a fost arestat fără vreo cercetare serioasă, prietenul cel mai intim al lui Alexandri scria: „Nu bunele legi, dar bunii judecători apără autarul libertăţei... Cind judecătorii vor înţelege caracterul sacru al misiei O inovaţie fericită Subscriesea 1» . kmnm.ra.t. ua prîlej iftmtru economii In corpul ziarului cetitorii găsesc o sugestivă înştiinţare a Băncei Moldavi, care constitue o inovaţie fericită şi un prilej minunat ca pe lângă o operă de liabi români să se facă şi o admirabilă operă de economie. Este vorba despre o nouă modalitate de subscriere la îprumutul unirei“. In forma prevăzută de prospectul ministerului de finanțe, subscriitorii trebuie să verse întreaga sumă subscrisă. Aceasta constituie desigur o piedică pentru cei care nu dispun de întregul numerar sau pentru aceia care ar putea da câte ceva din economiile lor, dar nu mult şi nu cu forma plăţei integrale. Inovaţia Băncei Moldova remediază acest neajuns şi pune la îndemâna celor mai modeşti salariaţi un mijloc de subscriere, după cum pune la dispoziţie mijlocul pentru cei ce vor să subscrie mai mult dar nu dispun de întregul numerar. Intr’adevăr, subscriitorii nu depun decât 10 la sută din suma ce vroiese a subscrie. Restul îl plătesc în rate lunare, socotite cu o dobândă de 7 la sută. In fapt subscriitorul dacă depune 10 lei 50 bani prima dată, apoi câte 7 lei pe lună, depune în total 94 lei 50 le. In schimb el primeşte un bon de 100 lei, dobânda socotită 5 la sută adică cinci lei pe an şi avantajul că dacă bonul ese la sorţi să fie complect achitat cu integrala sumă de 100 lei. Aşadar, pentru 89 lei, depuşi în rate, capeţi după un an un bon de 100 lei, pentru 890 capeţi un bon de 1000 lei şi aia mai departe. Iar însă,şi aceasta sumă o depun în rate lunare pe nesimţite. Cum am spus, un mijloc de economie şi o cale practică de a putea subscrie. Inovaţia este cât se poate de fericită şi nu ne îndoim că va fi apreciată cum se cuvine de marele public. In acelaş timp Banca Moldova se va putea felicita de a fi făcut o bună operaţie şi financiară şi patriotică. OP. Eri s’a dezbătut la Tribunal cererea foştilor supuşi austriaci originari din Bucovina relativ la ridicarea sequestrelor asupra averilor lor. Tribunalul după oungă deliberare a respins cererea. Tot în aceiaşi şedinţă Tribunalul a admis ridicarea sechestrului asupra fostului supus ungur, sas de origină Marlin Bwichofer. Comandamentul militar a per- I mis circulaţia pe străzi pănă la noaptea. In ce priveşte localurile publice, se menţin depoziţiunele de până acum. „ Sfătuim autorităţile noastre conducătoare să şi concentreze atenţiunea asupra celor ce se petrec la brutării atunci când se distribue pâinea. Bătăile şi scandalurile ce să petrec între numeroasa gloată ce aşteaptă să-şi primească infima poziţie din preţiosul aliment, sunt de natură să determine pe cei în drept la instituirea uliei ordine din care se decurgă mai multă armonie în oropsita capitală a bătrânei Moldove. ^ Delegaţii corpului didactic care sunt Însărcinaţi cu supravegherea fabricaţiunii şi distribuţiunii pâinei face cunoscut că din luna Februar, domnii patroni de pitarii, nu pot să vândă pâinea la populaţie decit odată ammndouă calităţile, cea albă şi cea neagră. Este oprit cu totul ca vânzarea de pildă a pinei albe să se facă in alte ore decit când se distribue şi cea neagră ; pentru asta sînt obligaţi să anunţe de cu seară pentru populaţia respectivă, ziua şi ora cînd prnn vînzare amindouă calităţile. Aceasta va face ca lumea să ştie dinainte, iar nu să stea zile, sau ore întregi, fără să ştie dacă are, sau n’are pîine. Gospodarii cari iau cartelele pentru luna Februar, sunt datori ca la fiecare cupon să scrie numărul cartelei care se află în colţul de sus al cartelei, in stînga ; spre uşurinţă poate să scrie toate cupoanele odată pe luna întreagă. Acei cari nu se vor conforma acestor sfaturi, nu vor lua pîinea. De asemenea în zilele cînd nu se dă pîinea, gospoadarii trebue să rupă singur cupolul din acea zi şi să’l distrugă. Curtea de apel secţia I, pre*. zîdată de dul Buzdugan a judecat in ziua de 29 crt. apelul făcut de dul Bernard Rorlich, licenţiat în drept, încetăţenit prin decret lege în timpul campaniei 1917, în contra deciziunei Consiliului de discipt plină a baroului de Botoşani, prin care i se respinge cererea de inscriere pe tabloul avocaţilor din acel judeţ, sub motiv ca decretul- lege nefiind ratificat de corpurile legiuitoare nu produce nici un efect juridic. Curtea a admis apelul reformând deriziunea consiliului de disciplină al oraşului Botoşani şi ordonând înscrierea dlui Bernard Rorlich ca avocat stagiar pe tabloul avocaţilor acelui judeţ, statuănd astfel în sensul validităţii juridice a decretuluilege. Apelantei a fost apărat de d. avocat Eugen Herovanu. „ Este probabil că facultatea de medicină, deschisă numai pentru studenţii domiciliaţi în oraş, va fi iarăşi închisă din lipsă de combustibil. !?SC In gara locală autorităţile poliţieneşti au descoperit in bagajul unui câsător o cantitate de 45 kgr. carne şi 80 kgr. zahăr ce urmau a fi transportată la Bucureşti. Jiferla a foat ceafigoale Crima furioasă din shadi Socola. In seara zilei de 29 Ianuar la ora 8, o furioasă crimă s’a comis în str. Socola No. 201. Doi intedivizi necunoscuţi au atacat cu tot viluri de ciocane pe soţii Solomon şi Tirla Bereu, comercianţi. Solomon Bereu a fost urs pe loc, iar soţia lui, grav rănită, a căzut în nesimţire. La ţipetele nenorociţilor, sărind vecinii, criminalii au fugit. Au sosit imediat la faţa locului d. I. Ştiubei, inspector de poliţie, I. Iordărchescu, şeful siguranţei, comisarul special Gr. Botez şi un număr de agenţi. Tirla Bereu, fiind încă în viaţă a fost transportată la spitalul Israelit. După ce i-au fost date primele ajutoare medicale, a fost interogată de însuşi şeful siguranţei locale. In urma puţinelor indicii căpătate de la nefericita victimă, d. Iordănescu a însărcinat cu urmărirea criminalilor pe subcomisarul Gh. Taulia şi cîţiva agenţi. După asidue investigaţiuni criminalii au putut fi prinşi. Ei st Gheorghe Radu, sergent lăcătuş, mobilizat la arsenalul armatei, de loc din Vlaşca, şi Dinu loan, originar din Ialomiţa. Mobilul acestei odioase crime a fost furtul care însă nu s’a putut executa. In tejgheaua prăvăliei s’a găsit o sumă de 15 mii lei pe care criminalii n’au avut timp a o ridica. Sfs' Astăzi a fost publicată ordonanţa, despre care am vorbit 1» tisaip şi care transestă chestiune» panibilâ, a încartiruirilor. Deţinătorii biletelor de încartiruire vor trebui să se prezinte I» prefectura poliţiei într’un termaen de 5 zile. Toţi aceia care nu vor justifica in mod serios prezenta lor în localitate vor trebui ca până în 15 zile să evacueze odăile rechiziţionate. Cei ce nu se vor conforma în totul acestei ordonanţe, vor fî neapărat evacuaţi cu forţa de către organele poliţieneşti E vorba a se renunţa la sistemul celor două calităţi de prnm. Primăria studiază chestiunea fabricărei unei singure calităţi care să se vândă cu 2 lei kgr. Tifosul exantematic se întinde mereu în Bucureşti. Lumea începe a fi foarte îngrijorată. Unii mai fricoşi încep a se relangia în alte părţi ale ţărei. Ziua de Mâine crede a şti că guvernul nostru a făcut propunerea celui francez, ca să se înfiinţeze în câteva oraşe mari din ţară patru licee franceze, cu un corp didactic recrutat în întregime din Franţa. De asemenea se cere înfiinţarea unei şcoli franceze de pictură şi de mecanică, precum şi aducerea a 40 profesori de diferite specialităţi pentru Universitatele din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi şi Cluj. .. “ Comitetul teatral s’a întrunit Luni şi a aranjat modul cum să distribue suma de 150 000 lei, iar drumul acordat teatrului. Zilele acestea de director al teatrului Naţional şi artistul societar Petrone, vor pleca la Bucureşti, alci de se vor înţelege cu reprezentanţii celorlalte teatre subvenţionate şi împreună vor supune la aprobarea Ministrului respectiv tablourile de distribuire. „ Mâine apare primul număr al revistei literare şi critice ,,însemnări literare“, cu un sumar deosebit de bogat şi ales. '■& Ştiri sosite pe cale particulară anunţă că în regiunea ukrainiană limitrofă cu Nistrul liniştea este complectă în urma viguroasei intervenţion a trupelor franco-române. Linştea aceasta n’a fost întronată însă fără unele ciocniri în care bolşeviştii au avut mari pierderi. Se remarcă faptul că bolşeviştii sunt de o mare cruzime faţă de ofiţerii răniţi şi luaţi prizionieri. In restul Ukrainei însă, minus Odessa, domneşte o mare nelinişte. ; m Luni 4 Februarie c. apare *■ »larul PRESâ, organ conservator. ' progresist de sub dir tafia eThU Las- ■ par Antopiu.