Opinia, februarie 1919 (Anul 15, nr. 3551-3572)

1919-02-02 / nr. 3551

kml m­ka No. S5ftl 26 BANI NUMARUL Sâmbăta 2 Februarie 1913 PUBLICITATEA se primește la administrația ziar­rului, Iași str. Grh. Mărzescu 17. Un număr vedira 50 bani ABONAMENTE Vn au 6 luni 3 luni Lei 70 . 40 - 20 In străinătate îndoit »AB P­OLITIC COTIDlsftN. . ‘smmm IN LOC DE POLITICA Documente di vremuri nelămurite Huspendăn* pentru agtizl pu­­blicarea faptelor ce în mod con­stant o «iapă această rubric? pen­tru a da o parte—cea mai *uge­­»Uvâ­d n aigniție« tarea dial preşedinte Stnrd®», prica «ne se declară Reconstituţionelâ legea­­decret era privire la împâiaînte­­nirea evreilor. „Considerând că dacă este con­troversă în doctrină şi jurispru­dent» & so prs» dreptului ce-1 ara Instanţele judec« torent! «­«, a pi­pal ce neţi Moţional Italen legilor votate de Corpurile Legiuitoare promulgate şi publicate în con­­fornăitate era dissioziţiunile art. 33, 46 ti 126 din Constituţie, deşi S a noUni­ta Curte de Casaţie m­­ecis în mod afirmati­v, nu poa­te fi însă nici o disscţiune ;î*» ceia «e priveşte decretele, ordonan­ţele sara dicaturile ministeriale şi at&t doctrina cât şi jurispun­­«unt unanime a hotărî cu '|­ts­iBSE^tfitBlMBgWABWâMBlWWWW^SWWBSsaa^^ It Iliit O notă din Le tem.­s vesteşte că după semnarea păceî generale se va încerca la noi o nouă formaţiune ministerială. în acelaş timp ilarele conservatoare vorbesc despre o cu mult mai apropiată schimbare de regim Nu suntem în secretul zeilor, spre a şti pe ce se bizue şi unii şi alţii când fac ast­fel de afirma­­ţiuni. In ce priveşte prima versiune, ea a primit o drastică dezminţire, semnată de d. Tache Ionescu, în cenzul că d-sa şi partidul dr Side nu vor colabora cu guvernul Bră­­teanu, după încheierea păcei. Ori despre cea de a doua, chestiunea care se pune este de o simplicitate plastică : cine va lua guvernul, dacă ar fi ca liberalii să se re­tragă ? Să fim bine înţeleşi. Departe de noi gîndul de a susţine că un gu­vern liberal este actualmente un „ce“ indispensabil şi că alţii n'ar putea dor frinele guvernului. Nici nu ne trece prin minte să ne gândim la aşa ceva. Ne întrebăm însă : cum aţi putea guverna ceilalţi ? Să nu se uite într’adevăr, că a­ HB, mai mult de cit ori cînd, un Ifureia trebue să dîspuie de cadre totemice, cu destulă trecere, cu sub faianţă influenţă în masse. In mod AfiAjffdl actualmente, pe un guvern il aştaapta în România greutăţi e­­|*we, izvorîte din situaţia tragică karait şi materială de după răz- Ioîh. Pentru a para numai aceste jgrautăţi se cere partizani numeroşi, de muncă, dispuşi la Jertfe şi trapabili de a Inspira încredere. Iar dacă la această stare de Iu. ai'tr! se mai adaugă dificultăţi pe «Iestii externe şi interne, provocate «fe patima politică a miei opoziţiaai violente 7 N« cam va iar starea de jteediu, iar cenzura, iar măsuri res fSctive, iar competinţi ilegale, repu­­dîlfs de doctrină şi texte exprese ie legi şi constituţie ? Crede cineva ? Un om politic cu adevărat îşi V» asuma cu inima uşoară o atare iftspundere 7 Ividerst. Cu marele „ateut“ pe #&»•'] a»e astăzi', d. Tache Ionescu ar fi singurul indicat—dar nu ne kehi­pui­m ca tocmai d sa să nu-şi ie» seama de însemnătatea cadrelor |­­ie unele acorduri ce ar urma să încheie. Iu ştim dacă vom avea o schim­bare de guvern Ceea ce şti** îrsâ este că în cazul puţin probabil in ilare ar fi să se producă, noul guvern ia trebui să facă multe tranza;­­fani noui şi să menţie multe res­­teicţiuni vechi. C. S. K­.*­*Bţele judecătorești pot și chiar sunt datoare » aprecia oo :od­enționa)it«tea, lega­li» at­ea e®«­­regularitatea lor in­alitte de s» le auile». C«maide »and c* decretele legi ear® sunt «1 1111« a a ți a ate n. unei sm­­t*râ dictatoriale ce ConstitrațSs» Husa recunoaște guvernulad­atelor și carii'­na **** ap«rat în Istoria dress sala* dec • t » a. rare şi excep­tion îl« ednseeinte *a vevâlntlanl-­S»r s*ra loviturilor de Stat (cele «¥î rut® In Franţa ia revoluţia 4îw 48-16, îa io vi torsi de Stat, a îw» IVajaoreou al IIî-lea l*i 1851 — 185* șl ia rdaboial die» 4870),nu p®t ave*» terle de Irige înainte de a U votate si ratificate de 'Cori«. •i*iîe Le:glultoare «când ele medi­ile» *» »rige, ***** de o coDOtknaoti râ d el® nîodificâ in«âs| ConatS­­tuția e* In Siî-ei#. Pară Hceadă ratificare șl Înainte de a fi pfotl- Euie, «-le rara an altă Valoare de » eea a naot simple d«erese, sara ordonanţe date de puterea executivă şi de «sare nu sunt fe­­giţi decăt agenţii acestei puteri“ Crede*» «ă argumentarea eo­­yegpHMdia faptelor ce de obiceia »91 găsesc Înregistrarea I» acea­stă rubrică. cm. 3»astbQawMgiyaMiannMK»us­ H«wMnH»BnRK»?»a^^ lor, atunci numai libertatea va domni în lume“. ..Zelul degenerează in patimă şi pa­tima in nedreptate. Judecătoria extra­­ordinari, tribunalele excepţionale, pute­rile discreţionare, etc. nu fundează li­­bertatea, ci terorismul. „Dacă sunt oameni de bună credinţă, cari cred in asemeni mijloace, plîngeţi-i ! Dar mai cu seamă plingeţi popoarele care îi suferă“. Sunt 70 de ani de cînd au fost scrise aceste rînduri, şi incă nu şi-au pierdut actualitatea. Judecata maghiară, jude­cata din Sodom­a, este ştiută astăzi şi desprețuită la toată lumea. C. Mia”. t' UN LOC DE ÎNSEMNĂRI In temniţele ungureşti... Marele filosof şi orientalist Renan, vorbeşte cu multă simpatie de coliba Arabului, pe care o numeşte academie populară, de unde au pornit idei sănă­toase, poezii superbe, cugetări filosofice etc. Şi Românul de peste munţi are co­liba lui.. temniţa ungurească ! Care Român ardelean, care intelec­tual n’a trecut pe acolo? Care latin din regatul 8 lului Ştefan nu cunoaşte închisoarea maghiară ? Nu numai poetul Octavian Goga, s’a odihnit în lanţuri, la hanul bunilor noştri vecini Mulţi, foarte mulţi, cu mult timp înainte de el au avut prilejul­­să cunoască ospita­­­litatea proverbială a oficialităţii ma­­ ghiare foarte mulţi dintre cei cari au fost m auf cîntat frumuseţea liber­ă ;ah!­ Lanţurile grelei au inspirat; mu­­t­­r­ele sentinelelor­­ au făcut să ia con­deiul Şi nici nu se putea altmintrelea. Un om bolnav ştie cît preţueşte sănă­tatea ; un om pus la închisoare cunoaşte valoarea libertăţii. Alecu Russo, cu ocazia unei călătorii în Transilvania în anul 1848, fiind per­cheziţionat de către autorităţile ma­ghiare, i s’au confiscat cîte­va exem­plare din poezia lui Alexandri „De­şteptarea Romîniei“ şi a fost pus la închisoare. De acolo el a scris bardului de la Mir­­ceşti : „Iubite­­..., In Ungaria liberă mi-am Perdut libertatea! Strigătul maghiar „filyen sabad­ug“ (Trăiască libertatea) însem­nează lanţuri pentru Romîni. Ergo, am fost arestat la Dej, şi chiar acum mi se pregăteşte un alaiu de naţionalişti gardişti ca să mă ducă la Cluj, însă nu e îngrijat, dragul meu, căci am o tai­mea şi sigură presimţire că nu mi se va întâmpla nimic. Această siguranţă îmi vine din credinţa că Românul nu piere rîu una cu două... Furia ungh­­rească e atât de deşănţată şi de comică, lungimea pintenilor sau a mustăţilor maghiare e atât de exagerată, încât departe de a mă înspăimânta, ele îmi inspiră un râs nebunesc, etc.‘‘ Şi în închisoarea din Cluj, autorul „Cântărei României" a scris acele fru­moase „Cugetări“ din care reamintim: „O, libertate, tu eşti strigătul lumei, dar nu eşti încă credinţa ei.“ „Terorismul naşte despotismul în nu­­mele libertăţei. Despotismul naşte o suferinţă surdă, ce deschide în inimi izvoare nesecate de ură şi de răzbu­nare . „Libertatea in mână mulţimei este o armă cu două tăiuşuri.“ „Acolo unde principiul egalităţei, de­şi a consacrat­­prin legi, n’a prins încă rădăcină in moravuri, minorităţile vor fi des victimele majorităţilor, căci gloa­tele sunt neîncrezătoare, neluminate şi lesne de a pleca urechea la piinciunile şi la perfidia celor răi. „In aşa stare de lucruri adesea liber­tatea este înlocuită prin brutalitate şi egalitatea prin silnica reducere a tot ce esta mare la o măsură mică şi degra­datoare“. Trist impresionat că a fost arestat fără vre­o cercetare serioasă, prietenul cel mai intim al lui Alexandri scria: „Nu bunele legi, dar bunii judecători apără autarul libertăţei... Cind judecătorii vor înţelege caracterul sacru al misiei O inovaţie fericită Subscriesea 1» . kmnm.ra.t. ua prî­­lej iftmtru economii In corpul ziarului cetitorii găsesc o sugestivă înştiinţare a Băncei Moldavi, care constitue o inovaţie fericită şi un prilej minunat ca pe lângă o operă de liabi români să se facă şi o admirabilă operă de economie. Este vorba despre o nouă mo­­dalitate de subscriere la î­pru­­mutul unirei“. In forma prevăzută de prospec­tul ministerului de finanțe, sub­scriitorii trebuie să verse întreaga sumă subscrisă. Aceasta constituie desigur o piedică pentru cei care nu dispun de întregul numerar sau pentru aceia care ar putea da câte ceva din economiile lor, dar nu mult şi nu cu forma plăţei inte­grale. Inovaţia Băncei Moldova reme­­diază acest neajuns şi pune la în­demâna celor mai modeşti salariaţi un mijloc de subscriere, după cum pune la dispoziţie mijlocul pentru cei ce vor să subscrie mai mult dar nu dispun de întregul numerar. Intr’adevăr, subscriitorii nu depun de­cât 10 la sută din suma ce vro­iese a subscrie. Restul îl plătesc în rate lunare, socotite cu o dobândă de 7 la sută.­­ In fapt subscriitorul dacă depune 10 lei 50 bani prima dată, apoi câte 7 lei pe lună, depune în total 94 lei 50 le. In schimb el primeşte un bon de 100 lei, dobânda socotită 5 la sută adică cinci lei pe an şi avantajul că dacă bonul ese la sorţi să fie complect achitat cu integrala sumă de 100 lei. Aşa­dar, pentru 89 lei, depuşi în rate, capeţi după un an un bon de 100 lei, pentru 890 capeţi un bon de 1000 lei şi ai­a mai departe. Iar însă,­şi a­­ceasta sumă o depun în rate lunare pe nesimţite. Cum am spus, un mij­loc de economie şi o cale practică de a putea subscrie. Inovaţia este cât se poate de fer­­icită şi nu ne îndoim că va fi a­­preciată cum se cuvine de marele public. In acelaş timp Banca Mol­­dova se va putea felicita de a fi făcut o bună operaţie şi financiară şi patriotică. OP. Eri s’a dezbătut la Tribunal cererea foştilor supuşi austriaci ori­ginari din Bucovina relativ la ri­dicarea sequestrelor asupra averilor lor. Tribunalul după o­ungă delibe­­rare a respins cererea. Tot în aceiaşi şedinţă Tribunalul a admis ridicarea sechestrului asupra fostului supus ungur, sas de origină Marlin Bwichofer.­­ Comandamentul militar a per- I mis circulaţia pe străzi pănă la­­ noaptea. In ce priveşte localurile publice, se menţin depoziţiunele de până acum. „ Sfătuim autorităţile noastre conducătoare să şi concentreze a­tenţiunea asupra celor ce se petrec la brutării atunci când se distribue pâinea. Bătăile şi scandalurile ce să petrec între numeroasa gloată ce aşteaptă să-şi primească infima pozi­ţie din preţiosul aliment, sunt de natură să determine pe cei în drept la instituirea uliei ordine din care se decurgă mai multă armonie în oropsita capitală a bătrânei Mol­dove. ^ Delegaţii corpului didactic care sunt Însărcinaţi cu supravegherea fabricaţiunii şi distribuţiunii pâinei face cunoscut că din luna Februar, domnii patroni de pitarii, nu pot să vândă pâinea la populaţie decit odată ammndouă calităţile, cea albă şi cea neagră. Este oprit cu totul ca vânzarea de pildă a p­inei albe să se facă in alte ore de­cit când se distribue şi cea neagră ; pentru asta sînt o­­bligaţi să anunţe de cu seară pen­tru populaţia respectivă, ziua şi ora cînd prn­­­n vînzare a­mindouă calităţile. Aceasta va face ca lumea să ştie dinainte, iar nu să stea zile, sau ore întregi, fără să ştie dacă are, sau n’are pîine. Gospodarii cari iau cartelele pentru luna Februar, sunt datori ca la fie­­care cupon să scrie numărul car­telei care se află în colţul de sus al cartelei, in stînga ; spre uşu­rinţă poate să scrie toate cupoanele odată pe luna întreagă. Acei cari nu se vor conforma acestor sfaturi, nu vor lua pîinea. De asemenea în zilele­ cînd nu se dă pîinea, gospoa­­darii trebue să rupă singur cupol­­ul din acea zi şi să’l distrugă.­­ Curtea de apel secţia I, pre*. zîdată de dul Buzdugan a judecat in ziua de 29 crt. apelul făcut de dul Bernard Rorlich, licenţiat în drept, încetăţenit prin decret lege în timpul campaniei 1917, în con­tra deciziunei Consiliului de discipt plină a baroului de Botoşani, prin care i se respinge cererea de in­scriere pe tabloul avocaţilor din a­­cel judeţ, sub motiv ca decretul- lege nefiind ratificat de corpurile legiuitoare nu produce nici un e­­fect juridic. Curtea a admis apelul reformând deriziunea consiliului de disciplină al oraşului Botoşani şi ordonând înscrierea dlui Bernard Rorlich ca avocat stagiar pe tabloul avocaţilor acelui judeţ, statuănd astfel în sen­­sul validităţii juridice a decretului­­lege. Apelantei a fost apărat de d. avocat Eugen Herovanu. „ Este probabil că facultatea de medicină, deschisă numai pentru studenţii domiciliaţi în oraş, va fi iarăşi închisă din lipsă de combus­tibil. !?SC In gara locală autorităţile po­­liţieneşti au descoperit in bagajul unui câsător o cantitate de 45 kgr. carne şi 80 kgr. zahăr ce urmau a fi transportată la Bucureşti. Jiferla a foat ceafigoale Crima furioasă din shadi Socola.­ In seara zilei de 29 Ianuar la ora 8, o furioasă crimă s’a co­mis în str. Socola No. 201. Doi inte­divizi necunoscuţi au atacat cu tot vil­uri de ciocane pe soţii Solomon şi Tirla Bereu, comercianţi. Solomon Bereu a fost u­rs pe loc, iar soţia lui, grav rănită, a căzut în nesim­ţi­re. La ţipetele nenorociţilor, sărind vecinii, criminalii au fugit. Au so­­sit imediat la faţa locului d. I. Ştiu­­bei, inspector de poliţie, I. Iordăr­chescu, şeful siguranţei, comisarul special Gr. B­otez şi un număr de agenţi. Tirla Bereu, fiind încă în viaţă a fost transportată la spitalul Isra­elit. După ce i-au fost date primele ajutoare medicale, a fost interogată de însuşi şeful siguranţei locale. In urma puţinelor indicii căpătate de la nefericita victimă, d. Iordă­nescu a însărcinat cu urmărirea crimina­lilor pe subcomisarul Gh. T­aulia şi cîţiva agenţi. După asidue invest­­igaţiuni criminalii au putut fi prinşi. Ei s­­t Gheorghe Radu, sergent lă­cătuş, mobilizat la arsenalul arma­tei, de loc din Vlaşca, şi Dinu loan, originar din Ialomiţa. Mobilul aces­­tei odioase crime a fost furtul care însă nu s’a putut executa. In tej­gheaua prăvăliei s’a găsit o sumă de 15 mii lei pe care criminalii n’au avut timp a o ridica. Sfs' Astăzi a fost publicată ordo­­nanţa, despre care am vorbit 1» tisaip şi care transestă chestiune» panibilâ, a încartiruirilor. Deţinătorii biletelor de încarti­­ruire vor trebui să se prezinte I» prefectura poliţiei într’un termaen de 5­ zile. Toţi aceia care nu vor jus­tifica in mod serios prezenta lor în localitate vor trebui ca până în 15 zile să evacueze odăile rechizi­ţionate. Cei ce nu se vor conforma în totul acestei ordonanţe, vor fî nea­părat evacuaţi cu forţa de către or­ganele poliţieneşti­­­ E vorba a se renunţa la sis­temul celor două calităţi de prnm. Primăria studiază chestiunea fabri­­cărei unei singure calităţi care să se vândă cu 2 lei kgr. Tifosul exantematic se întinde mereu în Bucureşti. Lumea începe a fi foarte îngrijorată. Unii mai fri­­coşi încep a se relangia în alte părţi ale ţărei.­­ Ziua de Mâine crede a şti că guvernul nostru a făcut propunerea celui francez, ca să se înfiinţeze în câte­va oraşe mari din ţară patru licee franceze, cu un corp didactic recrutat în întregime din Franţa. De asemenea se cere înfiinţarea unei şcoli franceze de pictură şi de mecanică, precum şi aducerea a 40 profesori de diferite specialităţi pen­tru Universitatele din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi şi Cluj. .. “ Comitetul teatral s’a întrunit Luni şi a aranjat modul cum să distribue suma de 150 000 lei, iar drumul acordat teatrului. Zilele acestea de director al tea­trului Naţional şi artistul societar Petrone, vor pleca la Bucureşti, alci de se vor înţelege cu reprezentanţii celorlalte teatre subvenţionate şi împreună vor supune la aprobarea Ministrului respectiv tablourile de distribuire. „ Mâine apare primul număr al revistei literare şi critice ,,însem­nări literare“, cu un sumar deose­bit de bogat şi ales. '■& Ştiri sosite pe cale particulară anunţă că în regiunea ukrainiană limitrofă cu Nistrul liniştea este complectă în urma viguroasei inter­venţion a trupelor franco-române. Lin­ştea aceasta n’a fost întronată însă fără unele ciocniri în care bol­­şeviştii­ au avut mari pierderi. Se remarcă faptul că bolşeviştii sunt de o mare cruzime faţă de ofi­ţerii răniţi şi luaţi prizionieri. In restul Uk­rain­ei însă, minus Odessa, domneşte o mare nelinişte. ; m Luni 4 Februarie c. apare *■ »larul PRESâ, organ conservator. '­ progresist de sub dir tafia eThU Las- ■ par Antopiu.

Next