Opinia, martie 1919 (Anul 15, nr. 3573-3599)
1919-03-01 / nr. 3573
Aflat XV.le« No 3573 ABONAMENT! Un an Ioni luni la străinătate tsifolt Lsi 70 » 40 « 2© Uimi Valnicl Fără îndoială că In ultimele zile s’au produs fapte care trebuie să ne dea de gândit, In ce priveşte valuta leului nostru. Astfel, am avut in primul loc ştirea că insul şi statul îşi plăteşte tratele pe piaţa franceză cu tm leu 86 centime, iar în piaţa noastră francul francez costă 2 Iei 20 bani Apoi veni ştirea că leul nostru nu este acceptat de băncile de schimb din Paris şi Franţa de cât cu mare dificultate. Şi acum în urmă, când de abia ne-am deprins cu vestea că vapoarele noastre s’au Întors goale dn Marsilia—semn indubitabil al unei suspendări de schimb comercial—şi iată vestirea oficială că cei ce vor să plece In străinătate să nu cumva să plece ftră a avea asupra lor monedă streină. Ba se pare eh’flr că situaţia a aşa, în» cât ministerul nu va permite plecare» decât acelora care vor dovedi că posedă bani schimbaţi. Toate aceste învederează In mod indiscutabil o nemulţumitoare situaţie din punct de vedere a valutei monedei româneşti. De ce acest lucru ? Multe sunt explicaţiile care se încearcă. Singura Justă Insă ni se pare aceia care vede în întâmplările de acum un reflex al faptului cft nu s’a produs încă un regulatoriu în materie. Iar regulatoriul în chestiune nu-l poate constitui decât înţelegerea economică, careva urma să fie la baza tratatelor de comerţ ce vom încheia cu aliaţii. In această privinţă sunt, şi este foarte natural să fie, diverging. Să nu se uite, într’adevăr, că liberalii, sub influenţa covârşitoare a d-lui Vintilă Brătianu, au o concepţie economică concretizată în formula: naţionalizare. Liberalii înţeleg naţionalizarea produselor noastre petrolifere, a industriei şi a capitalului. Or, o astfel de concepţie nu este tocmai comodă în materie de politică economică internaţională, cu atât mai mult când ai de a face poate cu unii esre nu prea sunt concilianţi în materie de drept de fructificare a capitalului, chiar dacă nu e autohton. Pentru moment cele ce se întâmplă astăzi constituie un reflex al acestor dificultăţi, care, odată retrointe, vor face să se producă un regulatoriu al valutei, dar vor face să se puie în aplicare şi convenţiile noui. Pânâ atunci situaţia nu »« va limpezi şi deci perspectiva unui schimb favorabil—şi deci a întregului complex «or« se leagă de schimb — nu este atât de apropiată. Or, cu cât insaşi guvernul recunoaşte ca mdirlie care desfiinţeasă libertăţile geneticoţlensile, nici izvoresc din ţinuta publicului românesc el din neliniştea de la hotare. Or, o atare explicaţie nu poate satisface un spirit public matur şi docil ca acel de la noi — şt de ael bânuiala e» este vorba In fapt de o araă de partid. Urmarea se înţelege de la sine. O stare general* de nemulţumire, un dezacord desăvârşit între guvern şl opinia publleft, tocmai 3u clipa în care este nevoie mal mult de cftt or-«ând de o complect* armonie şl desăvârşit* uwltate sufletese*. De alt fel, d*pă unii îşl închipuie eâ este în Interesul partidului liberal regimul excepţional de astA-xl, se îmsalA amar. Spiritul nost.’Kii public nu se împac* cu atari Iu orori, Iar represiunile prin mijloacele de acum nu fac de cât s* adne^ un imens Vi a palidului de la guvern. Spiritul nostru pubtic înţelege ordinea dreptate, judecată, toate in aşezământul lor normal, toate cu respectul principiilor de drept şi al legilor adevărate ale ţerei. Cine face altfel, cine se serveşte de mijloace excepţionale, se acoper* in mod fatal de oprobiul public. Lucrul acesta nu se poate sft nu ştie şi guvernul, lat* de ce sunt speranţe că în curând regimu! excepţional va fi tr<. Cr. I POLITICA Legile excepţionale In nltlmcla mila «’an pmtreomt fapt»,ara iavedereaEi eâ d*l nnbrra mal departe % legilor de excepţie ar «onatltnl ea adevăr»* o primejdie pentru ordlnea Svhită. Agitaţia din rândurile publiciştilor, deeleraţia npozlflel unice, Incidental de la banch*tul dial de Fiere, ete ea»t fndlcntinnl preelse, eare nu pot fi nesocotite. Rerlica guve» naiul ■*« mant. Oriciosul liberal a declarat a* alegerile se vor face In depllaâ libeetete, en suspendarea eensurel șl a starel de asedlw. Atât ine* nu este suficient. AIegerl’e «or »rea loc, dup* tonte nobablIltAțlle, abia 1« toamnă. FA»* atu» «I insă, dăinuirea regmului excepțional de asta-sl sir însemna exasperarea. Și aceasta ca atât mal mult CÂTEVA NOTE Preţul la aţă a scăzut enorm.. Te unde musorelul costa 18 lei, astăzi se poate obţine cu 7, ba poate şi mai eftin Pentru speculanţi asta nu înseamnă numai o şedere, ci înseamnă ci s’a rupt aţa unde a fost mai subţire. * S’a eftenit pânza. Se poate întâmpla ca tocmai acum speculanţii să remâie fără o cămaşă pe dânşii. Soialiştii au fost aduşi la Curtea Marţial cot la cot. Aceasta fiind că n’au voit să puie umărul ca să susţie societatea burgheză. * După nouile dispoziţiuni întrunirile vor putea avea loc fără autorizaţie specială. Foarte bine. Libertatea pentru întruniri. Dar eu ce vor participa la întruniri ? Bisnxy Proprietari şi chiriaşi Subiect mai greu, aş putea zice mai penibil, ca acela de a vorbi despre una sau alta din aceste categorii de oameni, mai că nu se poate găsi. Chiariaşi şi proprietari ?! Două feluri de oameni pe care natura impejurărilor li face să se vadă necontenit undi cu alţii, ba adeseori li forţează să trăiască sub acelaşi acoperămănt, şi cu toate acestea ei nu se au bine între dănşi. Căci să ni se spună, care e chiriaşul care va lăuda pe proprietarul lui şi vies versa, afară de un minim număr ?! Scriind la gazetă despre ei, dacă zici ceva în favoarea chiriaşilor îţi aprinzi pe pe cap din partea proprietarilor. Vorbind de bine de proprietari, ai a face cu marea mulţime a chiriaşilor. Şi dacă astăzi e cineva care să aibă, cum se zice, opresarea, sunt proprietarii urbani Căci să observăm bine. Se găsesc circumstanţe atenuante pentru acaparatorii de alimente, pentru exploatatorii de lemne și orice alt obiect strict necesar, pentru proprietarii rurali, cari, conform legii maximului au văzut ridicindu se prețul vagonului de la 3000 la 7000, dar nimic, absolut nimic, pentru proprietarii urbani. Proprietarul urban trebue să repare casa, să plătească dări peste dări, cu mult mai multe ca cel rural, şi cu toate acestea nici un cuvânt in favoarea lui. Or, e nedrept ca în această sporire dezordonată a preţurilor, singurul care să nu poate urca cât de puţin chiria, să nu poată urmări, nici chiar a se judeca cu chiriaşul, să fie numai proprietarul urban. Nu va susţie nimeni că el este un mieluşel, şi că în specia aceasta nu se găsesc excepţiuni, pentru care umanitate, societate nu preţuesc două IC COTI®»«, .« Í • li ! parale, dar sunt desigur excepţii. De aceia ne pare bine, că proprietarii urbani s’au constituit un Sindicat. Fiind mai mulţi la un loc vor aprecia mai bine ce se poate şi ce nu se poate, ce e omenesc şi drept şi ceia ce nu e. Din scopurile pe care sindicatul le urmăreşte se vede ce loc important are în preocupările lui sănătatea şi frumuseţea oraşului. De asemenea nimeni nu poate lua în nume de rău dacă se gândesc a reconstrui şi repara clădirile, a face altele noi, a avea un oficiu de informaţiuni pentru închirieri şi vânzări de imobile urbane. . Chiriile ? Dar nu e clasă socială care să nu aibă astăzi venit mai mare E cert că dacă Statul dă acum funcţionarilor săi câte 400 lei pe lună mai mult, a avut în vedere scumpirea traiului, şi nu acest articol, în traiu, întră chiria. Toţi economiştii care se ocupă de modestele budgete ale lucrătorului, recunosc ca chiria trebue să iea a 4-a și cel mai puțin a 5-a parte din salar. ..».»Astţi-Vcv:» **+***. ■■■„.#*. y#. INTEMNARI Iar chestiuni politce am vrea ca în acest loc să abordăm mai ales chestiuni de ordin literar, artistic şi social. Ne vedem totuşi siliţi în dese rânduri a ne ocupa de chestiuni politice. Şi lucrul e firesc: împrejurările vieţii de la noi, transformările în curs, sunt de o atât de mare importanţă încât se prezintă fără concurenţă pe primul plan al observărilor şi meditaţiunilor noastre zilnice. Relevarea evenimentelor şi explicarea lor după punctul nostru de vedere, ni se impune ca cea dintăi datorie a roului nostru de luminători şi educatori ai masselor. Şi de multe ori gazetarul se vede silit a se abate de la modul propus al activităţii publiciste, în interesul succederei faptelor şi a importanţei caracterului şi apariţiei lor. Şi iată pentru ce abordăm şi acum o chestiune pur politică. Numerile recente ale ziarelor se ocupă de probabila retragere a guvernului actual, din cauza multor dificultăţi în exerciţiul guvernării. Dar ştirea este complectată cu indicarea succesiunei unui guvern de militari. O asemenea succesiune de guvernământ ar constitui o problemă politică foarte gravă. Guverne de militari am început a cunoaşte în ultimul timp la noi, dar eie n'au dat rezultate practice şi, cu toată situaţiunea excepţională, nu s'au putut menţine. O încercare de nouă guvernare de lungă durată prin militari, ni se pare că ar putea impieta asupra desvoltărei democratce a organizmului social. Faptul ar fi în totală contrazicere cu spritul vremei şi cu practica, în această privinţă, din toate statele lumei. Deci, semnalăm deocamdată acest lucru, ruminând a reveni în cadrul evenimentelor ulterioare. Reacetiim Toate știrile cu privire la o remaniere ministerială se desmint categoric in cercurile oficiale. Se asigură din isvor liberal că pană la intoarceraa d lui Ionel Brătianu nu se va produce nici o schimbare în guvern. ^ Din cază cd au sosit multe mărfuri din Italia s’a produs o adevărată derută în preţurile matăsurilor, marchizete, pănzării, etc. etc. Astfel, de unde motoreiul de aţă era 20 lei, astăzi se vinde cu 8 lei şi cu o pronunţată tendinţă la scădere. Tot astfel pânza, care se vindea până acum cu 30 lei metrul, se vinde astăzi cu 8 lei. Flaneaua care se vindea cu 150 lei se vinde cu 60 şi aşa mai departe. Speculanţii sunt ameninţaţi de adevărată ruină, lucru care, în trea’ cât fie zis, nare nimic supărător. Artista Mărioara Voiculescu va da citeva reprezentaţii În Iaşi, în cursul lunei Martie. Directorii şcoalelor secundare au intervenit ori telegrafic la ministerul de instrucţie, cu rugăminte de a trimite ordonanţele de plata salariilor pe luna Februarie, profesorii nefiind încă achitaţi pe această lună. mai Marele colegiu universitar din Iaşi se întruneşte astăzi spre a discuta cazul decretului lege cu privire la profesorii universitari, care s’ar fi făcut vinovaţi de atitudine anti naţională. Şifi Din curiozităţile timpului. — In Elveţia leva bulgărească se cotează 42 centime, deci aproape cât marca germană a cărei curs e de 47—48 centime pe când leul românesc nu e ăs cât 38 cent. 3§ Denunţăm Primăriei că în curtea Redacţiei noastre nu s’a ridicat gunoiul de mai bine de un m cu toate că am achitat taxa pentru ridicatul gunoiului în sumă de 174 lei 40 bani încă pe anul trecut. Toţi membrii sindicatului ziariştilor, sunt invitaţi pentru mâine, la ora 4 după prânz, la societatea de sport şi gimnastică, întrevederea are de scop a se lua ultimele măsuri cu privire la balul de la 2 Martie. Publicul care frecventează întrunirile de la Cercul Femenist, devenind din ce în ce mai numeros şi localul pus la dispoziţie de către Dna Laura Zaharia neputându l cuprinde, este rugat ca Joi 28 c. să se întrunească la Universitate în Amfiteatrul de Fiziologie. La această şedinţă va lua cuvântul D-na Alura Meleghi tratând despre Femeia Japoneză in literatură şi Dl. Gh Ghibănescu despre Principiul rotaţiei partidelor politice. Şedinţele se ţin de la 4—7 p. m. insă conferinţele se încep la 5 precis. Dela 4—5 se pot fac înscrierile şi pot avea loc discuţii libere. Totodată se face cunoscut publicului femenin că poate asista, dacă doreşte, la aceste, şedinţe ce au fos toi şi fără obligaţie de a se înscrie. & Stagiunea teatrului naţional din localitate se închide la 3 Martie. După dispoziţia luată de d. Mihai Codreanu, directorul teatrului, artiştii vor intra imediat in repetiţie, pentru pregătirea repertoriului stagiune viitoare. %^ 1 bolşevişti daţi judecăţii.— In urma instrucţiunii făcute de d. C. D. Popescu şeful brigăzii de siguranţă din Tighina, d nul general Olteanu, comandantul garnizoanei Tighina, a înaintat Curţii Marţiale a Corpului 5 de armată, pentru agitaţii contra statului român, chiar pe teritoriul nostru şi manifestări armate contra armatei române şi aliate şi împotriva ţării, pe următorii indivizi, care au făcut parte din organizaţia bolşevistă de pe Nistru, Bender Tiraspol, Hotin, etc. I. V. Thim, inginer, de origină german, şeful comisiunii Ucraino-Române de navigaţie pe Nistru, care din deeuimente şi declaraţiile făcute rezultă că are cunoştinţă de sus numita organizaţie şi chiar a patronat-o, până la arestarea lui. 2. Moceanov Ivan, deputat bolşevic, prins de trupele noastre la Chîţcani, pe când trecea Nistrul pe ghioţag cu o misiune pentru inginerul Thu. 3. Petre Robacov, bulgar de origină, casierul comisiei de navigaţiune, asupra căruia s’a găsit suma de 90,05 ruble ucrainiene emisiunea cea mai nouă. 4. Daniil Dalşevici, ofiţer bolşevic, care a luat parte la luptele dela Tirasopol şi Chiţcani, contra noastră şi a francezilor. 5. Gheorghe Garbovsky, omul de încredere al colonelul Martinovici, comandantul trupelor bolşevice din Tiraspol. 6 Cota Sebaf, membru activ al comitetului bolşevist din Tighina. Uf „Evenimentul“ povesteşte că o doamnă imbracat cu un palton de astrahan, pe când venea de la gară, a fost răpită de bandiţi şi nu se ştie ce a devenit Curat ca la Cinema, vorba confratelui 1 ... In urma refuzului direcţiune! liceului naţional, de a li pune la dispoziţie o sală a liceului, membri Asociaţiunei corpului didactic se întrunesc astăzi, in amfiteatrul laboratorului de chimie. şif Membrii comisiei interimare se vor intruni mâine, pentru a decide definitiv cu privire la fabricarea mezelurilor. Comitetul care şi-a luat sarcina de a aduna ofrande pentru sărac in vederea sărbătorilor, se întruneşte mâine la Primărie sub preşedinţia I. P. S. 8. Mitropolitului Pisnen. UN DOCUMENT.—Comitetul provizoriu din Iaşi al asociaţiei generale a profesorilor din România a transmis d lui Gh. Mattoliu, inlocuitorul d-lui Th. Bădăreu la direcţia liceului internat, următoarea adresă: ,Iubite Coeg. Asociaţiunea generală a profesorilor din Iaşi, in adunarea sa de la 20 Fevr.. 191®, ne-a autorizat să intervenim colegial pe lângă D ta cu rugămintea ca, ţinând seama de Împrejurările in care se face inlocuirea nemotivată a colegului T. Bădărău din direcţiunea liceului Internat, să refuzi Însărcinarea ce ţi s’a oferit, de a l Înlocui. Fără a nesocoti calităţile şi meritele tale de vechiu şi încercat profesor şi educator, avem increderea că voi recunoaşte alături de noi, că e înlocuire nemotivată şi prin nimic justificată a unui director care şi-a făcut toată datoria, constitue o jignire adusă şcoalei şi corpului profesoral. Rugându-te să vezi in apelul călduros ce ţi facem numai preocuparea de un principiu, care intră desigur in vederile tai largi, asupra intereselor superioare ale şcoalei, te asigurăm, iubite coleg, că stima şi dragostea de care te bucuri printre colegii D’tate vor creşte nemăsurat in urma acestui gest de solidaritate colegială (ss) P. Poni, preşedintele asociaţiei, Gh. Gr. Gheorghiu, Laura Zaharia Teresa Bradlescu, Ilisa Apostolescu, Ana Cihodaris, dr. Ion Simioaescu, dr. Parhon, Dim. Gusti, Dr. M. Cădere, C. V. Buțureanu, C. V. Piaja, C. Stamboliu, Gr. Tabacari«, I. Dolojan, V. Muntean», membrii“. M» ne is doina, că d. Mamolin va face gestul frumos «e i se «ore. Means fi mirat să nu-1 fi făcut înainte de a primi adresa.... * ( In numărul de mâine vom publica textul memoriului adresat in aceiaşi chestiune ministrului instrucţiune! publice şi semnat de d-nii A. Frumul, C. Fedeleş, V. Bogre», Aug. Scriban, M. Jakotă, Gh. Bratu, M Carp, A. D. Ionescu, Gh. Gr. Gheorghiu, I. Paul, F. Berescu, Em. Severin, I. C Dimitriu, I. I. Baia», C. B. Penei, Th. Ghyga, Al. Aursseu, N. Patriciu, I. Prassu, profesori la liceul internat. De două zile se află în Io©aUtat« tenorul Borelli, văr cu fostul director de scenă al teatrului naţional din Iaşi. D. Borelli vine din Rusia, unde a treosfe prin grâie suferinţi, până să poată ajunge la Iaşi. Din iniţiativa d-lui Luchian, vicepreşedinte, la societatea „Vulturul“ a’a înfiinţat un cor, compus din membrii si membrele societăţii. Corul care a făcut progrese insemî nate, se va produc© la una din serbările ce le va da societatea. Examenul de capacitate.„Azi începe la liceul naţional examenul de capacitate pentru cursul superior, curs real şi modern. Comisiunea de examinare sa compune din d-nii A. Muller, profesor universitar, ca preşedinte şi d-nii I. Prassa, A. Scriban, C. Botez şi G.Finţescu, membri. Azi s’au dat teze la matematică şi latină. La liceul internat a început de ori examenul de capacitate pentru cursul inferior. Comisiunea se compune din d-nii G. Mavrodin, preşedinte şi V. Bogrea, A. D. Ionescu, Neculai Patriciu şi M. Carp membri. A sosit un mare transport de ciorapi negri bărbăteşti şi se vând cu preţul de reclamă a lei 6 perechea, la Magazinul General Piaţa Unirii. Vineri i tfVofturla îali FUBLICITATEA ia primeşte la administraţi* ziar mini, Iaşi str. Gh. Mărzesc» Î.z. m. "........ ni 'tin »umăr vechis 50 bani i*l ' ® •* vsi£*'*T • I - li**-“*