Opinia, martie 1919 (Anul 15, nr. 3573-3599)

1919-03-01 / nr. 3573

Aflat XV.le« No 3573 ABONAMENT! Un an Ioni luni la străinătate tsifolt Lsi 70 » 40 « 2© Uimi Valnicl Fără îndoială că In ultimele zile s’au produs fapte care trebuie să ne dea de gândit, In ce priveşte valuta leului nostru. Ast­fel, am avut in primul loc şti­­rea că insul şi statul îşi plăteşte tra­tele pe piaţa franceză cu tm leu 86 centime, iar în piaţa noastră francul francez costă 2 Iei 20 bani Apoi veni ştirea că leul nostru nu este acceptat de băncile de schimb din Paris şi Franţa de cât cu mare dificultate. Şi acum în urmă, când de abia ne-am deprins cu vestea că vapoarele noastre s’au Întors goale dn Marsilia—semn indubi­tabil al unei suspendări de schimb comercial—şi iată vestirea oficială că cei ce vor să plece In străină­­tate să nu cum­va să plece ftră a avea asupra lor monedă streină. Ba se pare eh’flr că situaţia a aşa, în» cât ministerul nu va permite ple­care» decât acelora care vor dovedi că posedă bani schimbaţi. Toate aceste învederează In mod indiscutabil o nemulţumitoare situaţie din punct de vedere a valutei mo­nedei româneşti. De ce acest lucru ? Multe sunt explicaţiile care se încearcă. Sin­gura Justă Insă ni se pare aceia ca­­re vede în întâmplările de acum un reflex al faptului cft nu s’a pro­dus încă un regulatoriu în materie. Iar regul­a­tor­iul în chestiune nu-l poate constitui de­cât înţelegerea e­­conomică, care­­va urma să fie la baza tratatelor de comerţ ce vom încheia cu aliaţii. In această privinţă sunt, şi este foarte natural să fie, diverging. Să nu se uite, într’adevăr, că liberalii, sub influenţa covârşitoare a d-lui Vintilă Brătianu, au o concepţie economică concretizată în formula: naţionalizare. Liberalii înţeleg naţionalizarea produselor noastre petrolifere, a in­­dustriei şi a capitalului. Or, o ast­fel de concepţie nu este tocmai co­modă în materie de politică econo­­mică internaţională, cu atât mai mult când ai de a face poate cu unii esre nu prea sunt concilianţi în materie de drept de fructificare a capitalului, chiar dacă nu e au­tohton. Pentru moment cele ce se întâm­plă astă­zi constituie un reflex al acestor dificultăţi, care, odată re­­tro­inte, vor face să se producă un regulatoriu al valutei, dar vor face să se puie în aplicare şi conven­ţiile noui. Pânâ atunci situaţia nu »« va limpezi şi deci perspectiva unui schimb favo­rabil—şi deci a întregului complex «or« se leagă de schimb — nu este atât de apropiată. Or, cu cât insa­şi guvernul recu­noaşte ca m­­dirlie care desfiin­­ţeasă libertăţile geneticoţlensile, nici izvoresc din ţinuta publicu­lui românesc el din neliniştea de la hotare. Or, o atare explicaţie nu poate satisface un spirit public matur şi docil ca acel de la noi — şt de ael bânuiala e» este vorba In fapt de o araă de partid. Urma­rea se înţelege de la sine. O sta­re general* de nemulţumire, un dezacord desăvârşit între guvern şl opinia publleft, tocmai 3u cli­pa în care este nevoie mal mult de cftt or-«ând de o complect* armonie şl desăvârşit* uwltate suflete­se*. De alt fel, d*pă unii îşl închi­puie eâ este în Interesul parti­dului liberal regimul excepţio­nal de astA-xl, se îmsalA amar. Spiritul nost.’Kii public nu se îm­pac* cu atari Iu orori, Iar repre­siunile prin mijloacele de acum nu fac de cât s* adne^ un imens Vi a palidului de la guvern. Spiritul nostru pubtic înţelege ordinea dreptate, judecată, toate in aşezământul lor normal, toate cu respectul principiilor de drept şi al legilor adevărate ale ţerei. Cine face alt­fel, cine se ser­veşte de mijloace excepţionale, se acoper* in mod fatal de o­­probiul public. Lucrul acesta nu se poate sft nu­­ ştie şi guvernul, lat* de ce sunt speranţe că în curând re­gimu! excepţional va fi tr&lt. Cr. I POLITICA Legile excepţionale In nltlmcla mila «’an pmtreomt fapt»,­­ara iavedereaEi eâ d*l nnbrra mal departe % legilor de excepţie ar «onatltnl ea adevă­r»* o primejdie pentru ordlnea Svhit­ă. Agitaţia din rândurile publiciş­tilor, deeleraţia npozlflel­ unice, Incidental de la banch*tul d­ial de Fiere, ete ea»t fndlcntinnl pre­­else, ea­re nu pot fi nesocotite. Rerlica guve» naiul ■*« m­ant. Oriciosul liberal a declarat a* alegerile se vor face In depllaâ libeetete, en suspendarea een­­surel șl a starel de asedlw. Atât ine* nu este suficient. A­­Iegerl’e «or »rea loc, dup* tonte n­obablIltAțlle, abia 1« toamnă. FA»* atu» «I insă, dăinuirea re­­gmulu­i excepțional de asta-sl sir însemna exasperarea. Și aceasta ca atât mal mult CÂTE­VA NOTE Preţul la aţă a scăzut enorm.. T­e unde musorelul costa 18 lei, astă­zi se poate obţine cu 7, ba poate şi mai eftin Pentru speculanţi asta nu înseamnă numai o ş­edere, ci înseamnă ci s’a rupt aţa unde a fost mai subţire. * S’a eftenit pânza. Se poate întâmpla ca tocmai acum speculanţii să remâie fără o cămaşă pe dânşii. So­ialiştii au fost aduşi la Curtea Marţia­l cot la cot. Aceasta fiind că n’au voit să puie umărul ca să susţie societatea burgheză. * După nouile dispoziţiuni întrunirile vor putea avea loc fără autorizaţie specială. Foarte bine. Libertatea pentru întru­niri. Dar eu­ ce vor participa la întru­niri ? Bisnxy Proprietari şi chiriaşi Subiect mai greu, aş putea zice mai penibil, ca acela de a vorbi despre una sau alta din aceste categorii de oameni, mai că nu se poate găsi. Chiariaşi şi proprietari ?! Două feluri de oameni pe care natura im­­p­ejurărilor li face să se vadă necon­tenit undi cu alţii, ba adeseori li for­ţează să trăiască sub acelaşi acoperă­mănt, şi cu toate acestea ei nu se au bine între dănşi. Căci să ni se spună, care e chiriaşul care va lăuda pe proprietarul lui şi vies versa, afară de un minim număr ?! Scriind la gazetă despre ei, dacă zici ceva în favoarea chiriaşilor îţi aprinzi p­e pe cap din partea proprie­tarilor. Vorbind de bine de proprietari, ai a face cu marea mulţime a chiria­şilor. Şi dacă astăzi e cineva care să­ aibă, cum se zice, opresarea, sunt proprietarii urbani Căci să observăm bine. Se găsesc circumstanţe atenuante pentru acapa­ratorii de alimente, pentru exploatatorii de lemne și orice alt obiect strict ne­­­­cesar, pentru proprietarii rurali, cari,­­ conform legii maximului au văzut ri­­­dicindu se prețul vagonului de la 3000 la 7000, dar nimic, absolut nimic, pen­tru proprietarii urbani. Proprietarul urban trebue să repare casa, să plătească dări peste dări, cu mult mai multe ca cel rural, şi cu toate acestea nici un cuvânt in favoa­rea lui. Or, e nedrept ca în această sporire dezordonată a preţurilor, singurul care să nu poate urca cât de puţin chiria, să nu poată urmări, nici chiar a se judeca cu chiriaşul, să fie numai pro­prietarul urban. Nu va susţie nimeni că el este un mieluşel, şi că în specia aceasta nu se găsesc excepţiuni, pentru care umanitate, societate nu preţuesc două IC COTI®»«, .« Í • li ! parale, dar sunt desigur excepţii. De aceia ne pare bine, că proprie­tarii urbani s’au constituit un Sindicat. Fiind mai mulţi la un loc vor aprecia mai bine ce se poate şi ce nu se poate, ce e omenesc şi drept şi ceia ce nu e. Din scopurile pe care sindicatul le urmăreşte se vede ce loc important are în preocupările lui sănătatea şi fru­museţea oraşului. De asemenea nimeni nu poate lua în nume de rău dacă se gândesc a reconstrui şi repara clădirile, a face altele noi, a avea un oficiu de infor­­maţiuni pentru închirieri şi vânzări de imobile urbane. . Chiriile ? Dar nu e clasă socială care să nu aibă astăzi venit mai mare E cert că dacă Statul dă acum func­ţionarilor săi câte 400 lei pe lună mai mult, a avut în vedere scumpirea traiului, şi nu acest articol, în traiu, întră chiria. Toţi economiştii care se ocupă de modestele budgete ale lucrătorului, re­cunosc ca chiria trebue să iea a 4-a și cel mai puțin a 5-a parte din salar.­ ­..».»Astţi-Vcv:» **+***. ■■■„.#*. y#. INTEMNARI Iar chestiuni polit­ce am vrea ca în acest loc să abordăm mai ales chestiuni de ordin literar, ar­tistic şi social. Ne vedem totuşi siliţi în dese rânduri a ne ocupa de chestiuni politice. Şi lucrul e firesc: împrejurările vieţii de la noi, tran­sformările în curs, sunt de o atât de mare importanţă încât se prezintă fără concurenţă pe primul plan al observă­rilor şi meditaţiunilor noastre zilnice. Relevarea evenimentelor şi explicarea lor după punctul nostru de vedere, ni se impune ca cea dintăi datorie a ro­ului nostru de luminători şi educa­tori ai masselor. Şi de multe ori gaze­tarul se vede silit a se abate de la modul propus al activităţii publiciste, în interesul succederei­­ faptelor şi a im­portanţei caracterului şi apariţiei lor. Şi iată pentru ce abordăm şi acum o chestiune pur­ politică. Numerile recente ale ziarelor se ocupă de probabila retragere a guver­nului actual, din cauza multor dificul­tăţi în exerciţiul guvernării. Dar ştirea este complectată cu indicarea succes­­iunei unui guvern de militari. O asemenea succesiune de guvernă­mânt ar constitui o problemă politică foarte gravă. Guverne de militari am început a cunoaşte în ultimul timp la noi, dar eie n'au dat rezultate practice şi, cu toată situaţiunea excepţională, nu s'au putut menţine. O încercare de nouă guvernare de lungă durată prin militari, ni se pare că ar putea impieta asupra desvoltărei democrat­ce a organizmului social. Faptul ar fi în totală contrazicere cu sp­ritul vrem­ei şi cu practica, în aceas­tă privinţă, din toate statele lumei. Deci, semnalăm deocamdată acest lucru, ruminând a reveni în cadrul evenimentelor ulterioare. Reacetiim Toate știrile cu privire la o re­maniere ministerială se desmint ca­tegoric in cercurile oficiale. Se asigură din isvor liberal că pană la intoarceraa d lui Ionel Bră­tianu nu se va produce nici o schim­­bare în guvern. ^ Din ca­ză cd au sosit multe mărfuri din Italia s’a produs o adevărată derută în preţurile mată­­surilor, marchizete, pănzării, etc. etc. Ast­fel, de unde motoreiul de aţă era 20 lei, astă­zi se vinde cu 8 lei şi cu o pronunţată tendinţă la scă­dere. Tot ast­fel pânza, care se vindea până acum cu 30 lei metrul, se vinde astă­zi cu 8 lei. Flaneaua care se vindea cu 150 lei se vinde cu 60 şi aşa mai departe. Speculanţii sunt ameninţaţi de adevărată ruină, lucru care, în trea’ cât fie zis, nare nimic supărător. Artista Mărioara Voiculescu va da cite­va reprezentaţii În Iaşi, în cursul lunei Martie. Directorii şcoalelor secundare au intervenit ori telegrafic la mi­nisterul de instrucţie, cu rugăminte de a trimite ordonanţele de plata salariilor pe luna Februarie, pro­fe­­sorii ne­fiind încă achitaţi pe aceas­tă lună. mai Marele colegiu universitar din Iaşi se întruneşte astă­zi spre a discuta cazul decretului lege cu pri­vire la profesorii universitari, care s’ar fi făcut vinovaţi de atitudine anti naţională. Şifi Din curiozităţile timpului. — In Elveţia leva bulgărească se co­tează 42 centime, deci aproape cât marca germană a cărei curs e de 47—48 centime pe când leul româ­­nesc nu e ăs cât 38 cent. 3§­ Denunţăm Primăriei că în curtea Redacţiei noastre nu s’a ridi­cat gunoiul de mai bine de un m cu toate că am achitat taxa pentru ridicatul gunoiului în sumă de 174­ lei 40 bani încă pe anul trecut.­­ Toţi membrii sindicatului zia­riştilor, sunt invitaţi pentru mâine, la ora 4 după prânz, la societatea de sport şi gimnastică, întrevederea are de scop a se lua ultimele măsuri cu privire la balul de la 2 Martie. Publicul care frecventează întru­nirile de la Cercul Femenist, devenind din ce în ce mai numeros şi localul pus la dispoziţie de către D­na Laura Zaharia neputându l cuprinde, este ru­­gat ca Joi 28 c. să se întrunească la Universitate în Amfiteatrul de Fizio­logie. La această şedinţă va lua cuvântul D-na Alura Meleghi tratând despre Femeia Japoneză in literatură şi Dl. Gh Ghibănescu despre Principiul ro­taţiei partidelor politice. Şedinţele se ţin de la 4—7 p. m. insă conferinţele se încep la 5 precis. Dela 4—5 se pot fac înscrierile şi pot avea loc discuţii libere. Tot­odată se face cunoscut publicu­lui femenin că poate asista, dacă do­reşte, la aceste, şedinţe ce au fos toi şi fără obligaţie de a se înscrie.­­ & Stagiunea teatrului naţional din­­ localitate se închide la 3 Martie. După dispoziţia luată de d. Mihai Codreanu, directorul teatrului, artiştii vor intra imediat in repetiţie, pentru pregătirea repertoriului stagiune­ vii­toare. %^ 1 bolşevişti daţi judecăţii.— In urma instrucţiunii făcute de d. C. D. Popescu şeful brigăzii de siguranţă din Tighina, d nul general Olteanu, coman­dantul garnizoanei Tighina, a înaintat Curţii Marţiale a Corpului 5 de armată, pentru agitaţii contra statului român, chiar pe teritoriul nostru şi manifes­tări armate contra armatei române şi aliate şi împotriva ţării, pe următorii indivizi, care au făcut parte din orga­nizaţia bolşevistă de pe Nistru, Bender Tiraspol, Hotin, etc. I. V. Thim, inginer, de origină ger­man, şeful comisiunii Ucraino-Române de navigaţie pe Nistru, care din deeui­mente şi declaraţiile făcute rezultă că are cunoştinţă de sus numita organi­zaţie şi chiar a patronat-o, până la a­­restarea lui. 2. Moceanov Ivan, deputat bolşevic, prins de trupele noastre la Chîţcani, pe când trecea Nistrul pe ghioţag cu o misiune pentru inginerul Th­u. 3. Petre Robacov, bulgar de origină, casierul comisiei de navigaţiune, a­­supra căruia s’a găsit suma de 90,05 ruble ucrainiene emisiunea cea mai nouă. 4. Daniil Dalşevici, ofiţer bolşevic, care a luat parte la luptele dela Tiraso­pol şi Chiţcani, contra noastră şi a francezilor. 5. Gheorghe Garbovsky, omul de încredere al colonelul Martinovici, co­­mandantul trupelor bolşevice din Tiras­pol. 6 Cota Sebaf, membru activ al comitetului bolşevist din Tighina. Uf „Evenimentul“ povesteşte că o doamnă imbraca­t cu un palton de astrahan, pe când venea de la gară, a fost răpită de bandiţi şi nu se ştie ce a devenit Curat ca la Cinema, vorba con­fratelui 1 ... In urma refuzului direcţiune! liceului naţional, de a li pune la dispoziţie o sală a liceului, membri Asociaţiunei corpului didactic se întrunesc astăzi, in amfiteatrul labo­ratorului de chimie. şif Membrii comisiei interimare se vor intruni mâine, pentru a decide definitiv cu privire la fabricarea mezelurilor. Comitetul care şi-a luat sarcina de a aduna ofrande pentru sărac in vederea sărbătorilor, se întruneşte mâine la Primărie sub preşedinţia I. P. S. 8. Mitropolitului Pisnen.­­ UN DOCUMENT.—Comitetul pro­­vizoriu din Iaşi al asociaţiei generale a profesorilor din România a transmis d lui Gh. Mattol­iu, inlocuitorul d-lui Th. Bădăreu la direcţia liceului internat, următoarea adresă: ,Iubite Co­eg. Asociaţiunea generală a profesorilor din Iaşi, in adunarea sa de la 20 Fevr.. 191®, ne-a autorizat să intervenim co­legial pe lângă D ta cu rugămintea ca, ţinând seama de Împrejurările in care se face inlocuirea nemotivată a cole­gului T. Bădărău din direcţiunea liceu­lui Internat, să refuzi Însărcinarea ce ţi s’a oferit, de a l Înlocui. Fără a nesocoti calităţile şi meritele­­ tale de vechiu şi încercat profesor şi educator, avem increderea că voi re­cunoaşte alături de noi, că e înlocuire nemotivată şi prin nimic justificată a unui director care şi-a făcut toată da­­toria, constitue o jignire adusă şcoalei şi corpului profesoral. Rugând­u-te să vezi in apelul călduros ce ţi facem numai preocuparea de un principiu, care intră desigur in vede­rile­­ ta­i largi, asupra intereselor su­perioare ale şcoalei, te asigurăm, iubite coleg, că stima şi dragostea de care te bucuri printre colegii D’tate vor creşte nemăsurat in urma acestui gest de so­lidaritate colegială (ss) P. Poni, preşe­dintele asociaţiei, Gh. Gr. Gheorghiu, Laura Zaharia Teresa B­rad­lescu, Ilisa Apostolescu, Ana Cihodaris, dr. Ion Si­­mioaescu, dr. Parhon, Dim. Gusti, Dr. M. Cădere, C. V. Buțureanu, C. V. Piaja, C. Stamboliu, Gr. Tabacari«, I. Dolojan, V. Muntean», membrii“. M» ne is doina, că d. Mamolin va face gestul frumos «e i se «ore. Means fi mirat să nu-1 fi făcut înainte de a primi adresa.... *­­ ( In numărul de mâine vom publica textul memoriului adresat in aceiaşi chestiune ministrului instrucţiune! pu­blice şi semnat de d-nii A. Frum­ul, C. Fedeleş, V. Bogre», Aug. Scriban, M. Jakotă, Gh. Bratu, M Carp, A. D. Io­nescu, Gh. Gr. Gheorghiu, I. Paul, F. Berescu, Em. Severin, I. C Dimitriu, I. I. Baia», C. B. Penei, Th. Ghyga, Al. Aursseu, N. Patriciu, I. Prassu, profe­sori la liceul internat. De două zile se află în Io­­©aUtat« tenorul Borelli, văr cu fos­tul director de scenă al teatrului naţional din Iaşi. D. Borelli vine din Rusia, unde a treosfe prin gr­âie suferinţi, până să poată ajunge la Iaşi. Din iniţiativa d-lui Luchian, vice­preşedinte, la societatea „Vul­­turul“ a’a înfiinţat un cor, compus din membrii si membrele societăţii. Corul care a făcut progrese insemî nate, se va produc© la una din ser­bările ce le va da soc­ietatea. Examenul de capacitate.„Azi începe la liceul naţional examenul de capaci­tate pentru cursul superior, curs real şi modern. Comisiunea de examinare sa compune din d-nii A. Muller, profesor universitar, ca preşedinte şi d-nii I. Prassa, A. Scriban, C. Botez şi G.Fin­­ţescu, membri. Azi s’au dat teze la matematică şi latină. La liceul internat a început de ori examenul de capacitate pentru cursul inferior. Comisiunea se compune din d-nii G. Mavrodin, preşedinte şi V. Bogrea, A. D. Ionescu, Neculai Patriciu şi M. Carp membri.­­ A sosit un mare transport de ciorapi negri bărbăteşti şi se vând cu preţul de reclamă a lei 6 perechea, la Magazinul General Piaţa Unirii. Vineri i tfVofturla îali FUBLICITATEA ia primeşte la administraţi* ziar mini, Iaşi str. Gh. Mărzesc» Î.z. m. "........ ni 'tin »umăr vechis 50 bani i*l ' ® •* vsi£*'*T • I - li**-“*

Next