Opinia, mai 1919 (Anul 15, nr. 3611-3636)

1919-05-01 / nr. 3611

Anul XV.Iea No. 3611 Joi 1 Mai î919 26 BANI NUMĂRUL FOBLICITATEâ, m primește la administrația, sLl rotai, Iaşi sil. Gh. M&rzesc$ 1% 0» • mm.!is vi&ohis 50 îwK'fel ABONAMENT! Ö® asi . Lai ffl 8 lași • • * V 4® 8 UgBÎ1 . . Ia sMinlUto iaăais * \ .■vi##** v m &&**«■ V K 4-Cilim »POT« Va Mar r ti t­ai că neînțelegeri e dintre oamenii politiei români eu început ti fi proi-td efectul in străinătate. Ast­fel se asigură d­­­. Clemenceau m fi spus : , ,Je me déconvr« devant la Rea­­msEîe, mali ja remet* mon chapeau desant le» Roumain*“. * Csrinfele vremii In materie ie vieinici se ştie ci fe­miile nu admit vaccinare de cât la pi­­eor, pe motiv că de oit­agiul nu e adreati eu asemenea operaţiuni la mină. Ddună şi o doamnă se prezinţi mami medie pentru vaccinare. Conform uzului men­eul întrebi : — „La care pi­ier doamnă? — „La mâni, domnule doctor, căci acum pieioarele trebuese si fie frumoase". • Mărfurile se efteneee. Prima urmare: negustorii imprevisafi înțep a te răni. BteMSjr ^ ■ j» POLITICA 0 p«C8 justă I Im «Ha­sftr«al pro»»»tat îs fața e»wer*i r«Mnnd­*r, prlavl ml- Biatrn rnglez, vorblad despre »■­­demnităţile da raBbolu a h asi — „Menținem **esta cereri, pen tr* eâ le eredem niste Dar mol * reim o piaee Jmtâ sl n ana ▼IndleatlTl«. re isieaseas* aceste «aflate la gura Ini Llo^d Georg« fi «e Impresie a« prodoa ta Vrantm se poete deduce d«mn următoarele a­­precieri pe care trimlaul apeelal al alarm lui „Le JTomrmal“ la Lon­dra le Arar «mite eu privire la aeoat : — „Anat mnll a«torl ai« A de ne­­p*l*rl în «atgnrA an lamdatl. eftdar «#»d atena enAe proasA* Ae*«Am a fonA asAI­ zl «t*»l Ini Lloyd George. Se att«ota dl« serie » la tapir, Indiretlmml precise, aegoismente. ■I a îsA'ebaiataA I« «nhlab le­­oorl como sue ft tsogsnte, D«r le-a ■ervlA «a *t»ta vleAaorlAaAe, «a vocea s» mal snol* de eât ar­elad, I*-» m* tratat adtoraarll cm tre­mul atât de «an«Alre, eă Parla­menta« dexavaaA și lnc în Aat, ai ^apland^A igoaotOT. c. Măr­torist «c­ea umilință că tim tolerat de Im s*aer» Comunelor foarA# decepționat de » no ft en­­snlA d« *At aarinte, de c&A fr.-- ze bts» debitata, »tunel eâsd mă «­­ște uAem la loerarl somit m«l tan­gibile, pe« o care ae­ zi fl lat fede­ral eâ m»llB*8tea naumtre aa este josfliiratr ; ceva care ne-ar fl remain sâ vedem ea r&nile noas­tre vor fl m «nrfind panaate VI* Aaasm eă la mrma arme* sas»l pre* sas de Aorte se ta­ee» Aotdean .■­* rot­­ie» locală şl eă justiţia, sa dreptei sunt flgnrl frumowae, re­torice de arosat, dar care na lan parte la vot“ Ironia cato lămurită, B*maS|n­­mirea și mai evfidentă. Pe când pacea? Cu privire la data când va fi sem­nată pasea—despre care, în treacăt fis aia, la laţi a’a anunţat de un ziar că a fost semnată vinerea trecută—„Le Journal“ publică următoarele : „Ziarul „Chicago Tribuna“, în mod notoriu cunoscut a fi favorizat de con­fidenţele d-lui Wilson, pretinde că pre­liminările de pace vor fi semnate la­­ Mal. Această afirmaţiune invederează o desăvârşită ignorare a factorilor ce­lor mai elementari ai problemei Ger­manii au fost invitaţi să se prezinte in ziua de 25 Aprilie seara. Asta înseamnă că deliberările nu vor putea începe de­cât in ziua de 26 Aprilie. Actualmente, unui curier li trebue patru zile ca să meargă de la Paris la Weimar şi tot atâta pentru ca să revie. Asta inseamnă opt zile. Să admitem că timpul acesta ar fi prescurtat prin întrebuinţarea a­­vionului, nu este insă posibil să re iese guvernului ţi adunărei naţionale ger­mane un timp mai scurt de cât opt zile pentru reflectare Rămâne discu­­ţiunea. Se spune, ce­­ dreptul, că nici o discuţie nu va fi admisă in ce priveşte deciziunile teritoriale ţi chestiunile de principiu. Câmpul de discuţiune rămâne însă destal de vast in ce priveşte mo­dalităţile de executare* In cercurile franceze se convine că ar fi să fie un mare noroc dacă întreaga afacere ar urma să fie lichidată pe ziua de 15 Mai. Şi apoi, acest lucru presupune în primul loc ca faza bilaterală de ne­gociere să poată să înceapă la data fi­xată. Va fi ast­fel ? In genere diplo­mații nu se prea grăbesc­. La aceste reflexi­uni ale ziarului francez avem doar de adăugat că una din prevederi s’a şi realizat Delegaţii germani n’au sosit la 25 Aprilie ci este vorba să sosească la Paris la sfârş­tul lunei. O întârziere este deci sigură, deşi nimeni nu se mai înd­oieşte de faptul că ne apropiem de sfârşit. Asta­­ nu împiedică însă nerăbdătoare» şi­­ obsedanta întrebare : pe când pacea ? ÎNSEMNĂRI În amintirea lui­­ Traian Demetrescu I Pe ziua de mîne o comemorare dis­­­cretă ţi duioasă, asemeni vieţei şi pro­­ducţiunei literare a celui adormit acum 23 de ani. Este ziua morţei lui Traian Demetrescu (17 April st. v. 1896), mo­ment brutal al vieţei care a curmat comoara de simţire acumulată în «că­rui ajuns abia un al 3- lea an al­­ luptei şi suferinţei pământeşti. Peste anii puţini dar grei ai luptei lui Tradem, peste existenţa în alcă­­­­tuirea vitregă a lumei acesteia, peste ■ o fecundă operă de­ versuri delicate şi proză poetică, s’a aşternut curând un­­ zăbranic al uitării şi Indiferenţei prea I mari. Şi doar în „Iubita“ şi „Cum­­ Iubim“, romane strălucind în priceputa i şi nuanţata conducere a confratelor î su­fleteşti, în „Intime“ şi „Privelişti din I viaţă* nuvela şi poeme tn proză de o ‘ aleasă ţi profundă observaţiune şi me­­­ditare, în „Senzitive“ şi „Aquarele“ , versuri deosebit de armonioase şi su­­­­gestive în melancolia lor bolnăvicioasă,­­ în toate aceste puternice producţiuni a­­ sclipit un cântec de inimă nobilă care­­ dădeau dreptul sărmanului Traian De­ I­metrescu la un loc mai pios şi mai te­r­meinic în memoria posterităţii. Proletar copleşit de visări şi nipsuri, Trai­an Demetrescu a compătimit massa­­ mare a poporului muncitor lovită cu o cruzime de o egoistă şi rea organizare I a societăţ­i. ? Adept entuiast al mişcărei­ socialiste ! şi-a concentrat talentul am­o­ros în cântarea dezrobirei poporului şi cinstirea muncei. Este celebru poemul închinat muncitorilor, cu prilejul serbărei in­ternaţionale de 1 Mai: „ In Mai, când rozele înfloresc, Scăldate’!» aurul din soare,­­ Popoarele sărbătoresc A muncei sfântă sărbătoare.­­ Poemul urmează prin descrierea su­ferinţelor lumei muncitoare şi prin a­­firmarea unui noroc mai bun al vieţii sociale, terminând cu următoarele opti­miste şi înălţătoare versuri : Din idealurile voastre, I O, visători flamanzi şi goi, Vor răsări ca nişte astre­­ Senine lumi cu oameni noi ; Şi’n vremile acele sfinte Pământul poate va fi rar, Vor răsuna mai­ dulci cuvinte In cântecde lor de Mai ! Fatalitatea grăbită ş nemiloasă a morţei avu totuşi o mică atenţie pen­tru poetul generos, visătorul soc­alist, Inchizându-i pentru vecie ochii duicş ş mari tn ajunul zilei câ­t muncitori­mea de pretutinden serba­tore­şte in prima zi de Mai frumuseţa productivă a muncei şi idela înfrăţire­ universale, concepte care au incăluit sufletul şi au avântat talentul alesului şi prea timpu­riu dispărutului poet Traian Demetrescu. Ressoyata» ! Informaţii . Se pare că nu numai în strei­­nătate serbarea zilei de 1 Mai va fi o dovadă a marii forţe pe care o reprezintă organizaţiile socialiste,care in unele ţări conduc de fapt şi guver­nele. Din cele ce se constată, serbarea din această zi va fi şi o indicaţie pen­tru marele progres real­iat la noi în ţară de idea social­stă. Ast­fel la Iaşi sunt indic­i că o în­semnată parte a întelectualităţii, care pănă acum s’a ţinut departe de man­­estările politice sau constituiau extremele stângi aie vechilor orga­nizaţii pol­tice de la noi, va participa la serbările de 1 Mai şi va face prin aceasta actul de adeziune. * Zi In depozitele comunale se găsesc de vînzare cartofi cu 1 leu 50 ban­­kgr. în cantitate suficientă și vînzîn­­du-se fără cartelă. - -«-«**ogiiMBga»waMBBWr»wniiiart ţ­­i Ziarul cernăuțean Bucovina află din izvor sigur că intr’o şe­­dinţă intimă ţinută Sâmbăta trecută la Cernăuţi, secretarii şefi au ho­­tărăt în mod unanim să se retragă definitiv de la conducerea resorturi­lor lor respective, fixând ca ultim termen pentru a fi înlocuiţi în pos­turile lor ziua de 1 Mai. Noua mişcare în magistratura immovabilă va cuprinde şi urmă­toarele numiri: D. Bârzescu, prim-preşedinte al Curţei de Apel din Galaţi trece con­silier la înalta Curte de Casaţie. D. N. Dumitrescu, actual preşe­dinte de secţie la­ Curtea de Galaţi, trece prim preşedinte. D Ioan Corjescu, actual consilier la acea Curte trece preşedinte de secţie la Curtea de apel din Galaţi. Uf Egalitatea naţiunilor !. — Ziarul „Le Journal“ anunţă c in­tr’o recentă şedinţă a Conferinţei, prezidată de însăşi d. Clemencean, s’a considerat situaţia sub un punct de vedere mai general. Puterile secundare (!) n’ar putea lipăi a si preocupa de conţinutul unui tratat pe care vor fi chemate să’l susţie dar de care ele nu cunosc absolut nimic. S’a convenit să li se comu­nice documentul înainta de a fi ree­mis germanilor. Gel puţin atât ! In Bucureşti este o atât de mare scădere în materie is mam­, făctură încât zefirul, care se vindea, cu 16 lei metrul, se vinde actual­mente cu 6 lei SD şi tot nu se gă­sesc decât rari cumpărători. Cer­sul funcţionarilor ieşeni.­ Aseară s’a pus lssele unui cerc al funcţionarilor din oraşul şi judeţul Iaşi In vederea aceasta a avut loc o mare întrunire, nu una din sălile palatului de justiţie. Ian parte era foarte mare număr de funcţionari. Intrun­irea e presi­­dată de d. Anastasescu, şeful ser­vi­c­ului de miştn şi greutăţi. După numeroase cavâr­tări, prin care se arată nevoia de a se strânge rela­ţiunile intre funcţionari, se declară cercul constituit. Vor putea face parte funcţionarii şi funcţionarele de la instituţiile publice din oraşul şi judeţul Iaşi şi funcţionarii şi func­­ţionarele dia principalele instituţii financiare din localitate. Se alege un comitat de 9 per­soane care să se ocupe cu pregăti­rile necesare, pentru ca instalaţia cercului să nu întârzie. Printre funcţionari constituirea Cercului a produs un adevărat en­­tusiasm.­­ Cu prilejul zilei de 1 Mai munca va fi suspendată în toate uzinele şi atelierele din Paris. Trăsurile, autobuzele şi tramva­­ele nu vor circula. Cinematografele şi sălile de spec­­tacol vor fi închise. s­u? Marele colegiu universitar se întruneşte Vineri, la ora 5 după prânz. Coleg­ul se va ocupa de reforma învăţământului superior. Unii prof­e­sori sunt decişi a formula «n de­ziderat, după oara reforma legei să se faci de parlament şi*nici de cuss prin decret-lege. Legătura de cal« ferată Bu­cureşti—Iaşi se face prin Mănăşeşti* Buzău cu transbordară la staţia Zo­­iţa peste puntea improvizată dea­supra Râmnicului. Tr»n«bordarea se face ?n condiţiune sat*«făcătoare, cu singurul inconveni­ent că eu se pot trece bagajele mari. . ..Situaţia medicilor. — Marele Cartier General, serviciul sanitar, a­­nunţa : „Interpretându se greşit de către unii medici publicarea apărută în ziare, în ceea ce priveşte trimiterea oare­căror date la Serviciul Sanitar al M. C. G., se face cunoscut că acele date se vor trimite de toţi me­­dicii fie din, rezervă, fie reformaţi, fie scutiţi, fie puşi în retragere, etc. Tot deodată se insistă ca aceste date să fie trimise cel mai târziu până la 1 Mai stil nou a. e.“. y. Administraţia comunală a spo­rit chiria pe care o plătesc văcsui­torii de ghete pentru locul ce o mpă fie­care pe trotuare, de la 3 la 15 lei pe lună.­­ Şedinţa Comisiei interimare.— Membrii comisiei interimare s’au în­trunit aseară în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui C. Crupenschi. Azistau d­in­ Cu­mescu, Manciu, Lăzărescu, Sculy şi Palade. Comisia se ocupă la primul rând de cererea Ciurchenilor, de a se reveni a­­supra dispoziţiunelor luate, atlt tn ceia ce priveşte taxele impuse pentru pă­şunatul vitelor, cît şi cu privire la a­­renda pentru pământul arabil. D. Crupenachi, primarul oraşului, dă cetire cererei formulată de­­ Palade, deleg­tul populaţiei, prin care se roagă ca administraţia comunală să respecte drepturile populaţiei din periferia ora­­şului. Sa mai dă cetire hrisovului dom­nesc a lui Moruzi, din 1779, prin care se recunosc aceste drepturi. In unanimitate, comisia interimară revine asupra noilor dispoziţiuni, şi menţine în totul drepturile populaţiei din periferia oraşului. La o întrebare cu privire la evrei, d. Crupenschi răspunde că evreii înce­tăţeniţi se bucură de acelaşi privi­­lege. Se votează apei Cactul de sareiiti pentru plarea în antrepriză a serviciu­lui barometric. Antrepriza va avea o durată de doi ani încasările se fac direct de antreprenor, fără amestecul comunei. Administraţia comunală îşi r­zer­vă un con rol sever.— Antrepre­norul va ach­ta de îndată contul vehi­culelor şi cailor ce i se pun la dispo­­siţle de comună. La ordinea zilei este cererea d-lui Tomescu, antreprenorul Băilor Comu­nale, de­c­i se rambursa costul în plus pentru păcura ce se procură băilor. Chestia se amână, pentru a se studia contrac­ții între comună și d. Termescu. Se votează apoi sporirea tuturor taxelor, ce nu au atins maximul, în conformitate cu legea maximului. Se acordă furnizorului Morgenstern, 15000 lei de vagon de cartofi, ce are a procura comunei. Cu acest prilej,­­ Crupenschi arată că la depozitele comunale se găsesc mari cantităţi de cartofi, şi roagă presa de a înştiinţa populaţia să se apro­vizioneze cu acest aliment de seamă. Bereria Azuga cere a fi scutită de chiria pentru terasă, de oare ea în anii 1916-1917 şi 1918 nu s’a putut servi de ea. Comisia interimară respinge cererea pe motiv că n’a fost înştiinţată la timp, şi că în ori­ce caz, dacă e vorba de o daună, administraţia berăriei nu are decât a se adresa la comisia pentru despăgubirele de războiu.­­ Ştirea dată ori că d. Petre ar fi cumpărat hotelul Continental nu se confirmă. Comentariile, care au înto­vărăşit ori în OPINIA anunţarea a­cestui fapt, deşi rămîn în picioare în ce priveşte pe toţi cei ce au speculat în cursul războiului, nu privesc în spe­cial pe d. Constantin Petre, cunoscutul cizmar din strada Lăpuşneanu, care pentru moment rămîne tot în sfera o­­cupaţiunelor sale de bun meseriaş, de până acum.­­ BANCA IAŞILOR din Iaşi şi su­cursalele din Cernăuţi şi Chişinău pri­mesc subscrieri la împrumutul Naţional 5 la sută din 1919 al Ardealului, in con­diţiuni avantagioase. Termenul pentru aceste subscrieri fiind foarte scurt publicul este rugat să se grăbească cu subscrierile. * Marele Turneu al Celebrei Tra­­ged ane MARIOARA VOICULESCU, la teatrul Naţ­onal: Jo 8 Ma st. n Da­nn cu Camen­, V ner 9 Ma , înv­erea, Sâmbăta 10 Ma Fee­oara rătăc­­ă Du­bi­n că 11 Ma* Adrenne Lecouvreur Biletele se găsesc la Agenţia Thalia

Next