Opinia, mai 1919 (Anul 15, nr. 3611-3636)
1919-05-01 / nr. 3611
Anul XV.Iea No. 3611 Joi 1 Mai î919 26 BANI NUMĂRUL FOBLICITATEâ, m primește la administrația, sLl rotai, Iaşi sil. Gh. M&rzesc$ 1% 0» • mm.!is vi&ohis 50 îwK'fel ABONAMENT! Ö® asi . Lai ffl 8 lași • • * V 4® 8 UgBÎ1 . . Ia sMinlUto iaăais * \ .■vi##** v m &&**«■ V K 4-Cilim »POT« Va Mar r ti tai că neînțelegeri e dintre oamenii politiei români eu început ti fi proi-td efectul in străinătate. Astfel se asigură d. Clemenceau m fi spus : , ,Je me déconvr« devant la ReamsEîe, mali ja remet* mon chapeau desant le» Roumain*“. * Csrinfele vremii In materie ie vieinici se ştie ci femiile nu admit vaccinare de cât la pieor, pe motiv că de oitagiul nu e adreati eu asemenea operaţiuni la mină. Ddună şi o doamnă se prezinţi mami medie pentru vaccinare. Conform uzului meneul întrebi : — „La care piier doamnă? — „La mâni, domnule doctor, căci acum pieioarele trebuese si fie frumoase". • Mărfurile se efteneee. Prima urmare: negustorii imprevisafi înțep a te răni. BteMSjr ^ ■ j» POLITICA 0 p«C8 justă I Im «Hasftr«al pro»»»tat îs fața e»wer*i r«Mnnd*r, prlavl ml- Biatrn rnglez, vorblad despre »■demnităţile da raBbolu a h asi — „Menținem **esta cereri, pen tr* eâ le eredem niste Dar mol * reim o piaee Jmtâ sl n ana ▼IndleatlTl«. re isieaseas* aceste «aflate la gura Ini Llo^d Georg« fi «e Impresie a« prodoa ta Vrantm se poete deduce d«mn următoarele aprecieri pe care trimlaul apeelal al alarm lui „Le JTomrmal“ la Londra le Arar «mite eu privire la aeoat : — „Anat mnll a«torl ai« A de nep*l*rl în «atgnrA an lamdatl. eftdar «#»d atena enAe proasA* Ae*«Am a fonA asAI zl «t*»l Ini Lloyd George. Se att«ota dl« serie » la tapir, Indiretlmml precise, aegoismente. ■I a îsA'ebaiataA I« «nhlab leoorl como sue ft tsogsnte, D«r le-a ■ervlA «a *t»ta vleAaorlAaAe, «a vocea s» mal snol* de eât arelad, I*-» m* tratat adtoraarll cm tremul atât de «an«Alre, eă Parlamenta« dexavaaA și lnc în Aat, ai ^apland^A igoaotOT. c. Mărtorist «cea umilință că tim tolerat de Im s*aer» Comunelor foarA# decepționat de » no ft ensnlA d« *At aarinte, de c&A fr.-- ze bts» debitata, »tunel eâsd mă «ște uAem la loerarl somit m«l tangibile, pe« o care ae zi fl lat federal eâ m»llB*8tea naumtre aa este josfliiratr ; ceva care ne-ar fl remain sâ vedem ea r&nile noastre vor fl m «nrfind panaate VI* Aaasm eă la mrma arme* sas»l pre* sas de Aorte se taee» Aotdean .■* rotie» locală şl eă justiţia, sa dreptei sunt flgnrl frumowae, retorice de arosat, dar care na lan parte la vot“ Ironia cato lămurită, B*maS|nmirea și mai evfidentă. Pe când pacea? Cu privire la data când va fi semnată pasea—despre care, în treacăt fis aia, la laţi a’a anunţat de un ziar că a fost semnată vinerea trecută—„Le Journal“ publică următoarele : „Ziarul „Chicago Tribuna“, în mod notoriu cunoscut a fi favorizat de confidenţele d-lui Wilson, pretinde că preliminările de pace vor fi semnate la Mal. Această afirmaţiune invederează o desăvârşită ignorare a factorilor celor mai elementari ai problemei Germanii au fost invitaţi să se prezinte in ziua de 25 Aprilie seara. Asta înseamnă că deliberările nu vor putea începe decât in ziua de 26 Aprilie. Actualmente, unui curier li trebue patru zile ca să meargă de la Paris la Weimar şi tot atâta pentru ca să revie. Asta inseamnă opt zile. Să admitem că timpul acesta ar fi prescurtat prin întrebuinţarea avionului, nu este insă posibil să re iese guvernului ţi adunărei naţionale germane un timp mai scurt de cât opt zile pentru reflectare Rămâne discuţiunea. Se spune, ce dreptul, că nici o discuţie nu va fi admisă in ce priveşte deciziunile teritoriale ţi chestiunile de principiu. Câmpul de discuţiune rămâne însă destal de vast in ce priveşte modalităţile de executare* In cercurile franceze se convine că ar fi să fie un mare noroc dacă întreaga afacere ar urma să fie lichidată pe ziua de 15 Mai. Şi apoi, acest lucru presupune în primul loc ca faza bilaterală de negociere să poată să înceapă la data fixată. Va fi astfel ? In genere diplomații nu se prea grăbesc. La aceste reflexiuni ale ziarului francez avem doar de adăugat că una din prevederi s’a şi realizat Delegaţii germani n’au sosit la 25 Aprilie ci este vorba să sosească la Paris la sfârştul lunei. O întârziere este deci sigură, deşi nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că ne apropiem de sfârşit. Asta nu împiedică însă nerăbdătoare» şi obsedanta întrebare : pe când pacea ? ÎNSEMNĂRI În amintirea lui Traian Demetrescu I Pe ziua de mîne o comemorare discretă ţi duioasă, asemeni vieţei şi producţiunei literare a celui adormit acum 23 de ani. Este ziua morţei lui Traian Demetrescu (17 April st. v. 1896), moment brutal al vieţei care a curmat comoara de simţire acumulată în «cărui ajuns abia un al 3- lea an al luptei şi suferinţei pământeşti. Peste anii puţini dar grei ai luptei lui Tradem, peste existenţa în alcătuirea vitregă a lumei acesteia, peste ■ o fecundă operă de versuri delicate şi proză poetică, s’a aşternut curând un zăbranic al uitării şi Indiferenţei prea I mari. Şi doar în „Iubita“ şi „Cum Iubim“, romane strălucind în priceputa i şi nuanţata conducere a confratelor î sufleteşti, în „Intime“ şi „Privelişti din I viaţă* nuvela şi poeme tn proză de o ‘ aleasă ţi profundă observaţiune şi meditare, în „Senzitive“ şi „Aquarele“ , versuri deosebit de armonioase şi sugestive în melancolia lor bolnăvicioasă, în toate aceste puternice producţiuni a sclipit un cântec de inimă nobilă care dădeau dreptul sărmanului Traian De Imetrescu la un loc mai pios şi mai termeinic în memoria posterităţii. Proletar copleşit de visări şi nipsuri, Traian Demetrescu a compătimit massa mare a poporului muncitor lovită cu o cruzime de o egoistă şi rea organizare I a societăţi. ? Adept entuiast al mişcărei socialiste ! şi-a concentrat talentul amoros în cântarea dezrobirei poporului şi cinstirea muncei. Este celebru poemul închinat muncitorilor, cu prilejul serbărei internaţionale de 1 Mai: „ In Mai, când rozele înfloresc, Scăldate’!» aurul din soare, Popoarele sărbătoresc A muncei sfântă sărbătoare. Poemul urmează prin descrierea suferinţelor lumei muncitoare şi prin afirmarea unui noroc mai bun al vieţii sociale, terminând cu următoarele optimiste şi înălţătoare versuri : Din idealurile voastre, I O, visători flamanzi şi goi, Vor răsări ca nişte astre Senine lumi cu oameni noi ; Şi’n vremile acele sfinte Pământul poate va fi rar, Vor răsuna mai dulci cuvinte In cântecde lor de Mai ! Fatalitatea grăbită ş nemiloasă a morţei avu totuşi o mică atenţie pentru poetul generos, visătorul socalist, Inchizându-i pentru vecie ochii duicş ş mari tn ajunul zilei cât muncitorimea de pretutinden serbatoreşte in prima zi de Mai frumuseţa productivă a muncei şi idela înfrăţire universale, concepte care au incăluit sufletul şi au avântat talentul alesului şi prea timpuriu dispărutului poet Traian Demetrescu. Ressoyata» ! Informaţii . Se pare că nu numai în streinătate serbarea zilei de 1 Mai va fi o dovadă a marii forţe pe care o reprezintă organizaţiile socialiste,care in unele ţări conduc de fapt şi guvernele. Din cele ce se constată, serbarea din această zi va fi şi o indicaţie pentru marele progres realiat la noi în ţară de idea socialstă. Astfel la Iaşi sunt indici că o însemnată parte a întelectualităţii, care pănă acum s’a ţinut departe de manestările politice sau constituiau extremele stângi aie vechilor organizaţii poltice de la noi, va participa la serbările de 1 Mai şi va face prin aceasta actul de adeziune. * Zi In depozitele comunale se găsesc de vînzare cartofi cu 1 leu 50 bankgr. în cantitate suficientă și vînzîndu-se fără cartelă. - -«-«**ogiiMBga»waMBBWr»wniiiart ţi Ziarul cernăuțean Bucovina află din izvor sigur că intr’o şedinţă intimă ţinută Sâmbăta trecută la Cernăuţi, secretarii şefi au hotărăt în mod unanim să se retragă definitiv de la conducerea resorturilor lor respective, fixând ca ultim termen pentru a fi înlocuiţi în posturile lor ziua de 1 Mai. Noua mişcare în magistratura immovabilă va cuprinde şi următoarele numiri: D. Bârzescu, prim-preşedinte al Curţei de Apel din Galaţi trece consilier la înalta Curte de Casaţie. D. N. Dumitrescu, actual preşedinte de secţie la Curtea de Galaţi, trece prim preşedinte. D Ioan Corjescu, actual consilier la acea Curte trece preşedinte de secţie la Curtea de apel din Galaţi. Uf Egalitatea naţiunilor !. — Ziarul „Le Journal“ anunţă c intr’o recentă şedinţă a Conferinţei, prezidată de însăşi d. Clemencean, s’a considerat situaţia sub un punct de vedere mai general. Puterile secundare (!) n’ar putea lipăi a si preocupa de conţinutul unui tratat pe care vor fi chemate să’l susţie dar de care ele nu cunosc absolut nimic. S’a convenit să li se comunice documentul înainta de a fi reemis germanilor. Gel puţin atât ! In Bucureşti este o atât de mare scădere în materie is mam, făctură încât zefirul, care se vindea, cu 16 lei metrul, se vinde actualmente cu 6 lei SD şi tot nu se găsesc decât rari cumpărători. Cersul funcţionarilor ieşeni. Aseară s’a pus lssele unui cerc al funcţionarilor din oraşul şi judeţul Iaşi In vederea aceasta a avut loc o mare întrunire, nu una din sălile palatului de justiţie. Ian parte era foarte mare număr de funcţionari. Intrunirea e presidată de d. Anastasescu, şeful servicului de miştn şi greutăţi. După numeroase cavârtări, prin care se arată nevoia de a se strânge relaţiunile intre funcţionari, se declară cercul constituit. Vor putea face parte funcţionarii şi funcţionarele de la instituţiile publice din oraşul şi judeţul Iaşi şi funcţionarii şi funcţionarele dia principalele instituţii financiare din localitate. Se alege un comitat de 9 persoane care să se ocupe cu pregătirile necesare, pentru ca instalaţia cercului să nu întârzie. Printre funcţionari constituirea Cercului a produs un adevărat entusiasm. Cu prilejul zilei de 1 Mai munca va fi suspendată în toate uzinele şi atelierele din Paris. Trăsurile, autobuzele şi tramvaele nu vor circula. Cinematografele şi sălile de spectacol vor fi închise. su? Marele colegiu universitar se întruneşte Vineri, la ora 5 după prânz. Colegul se va ocupa de reforma învăţământului superior. Unii profesori sunt decişi a formula «n deziderat, după oara reforma legei să se faci de parlament şi*nici de cuss prin decret-lege. Legătura de cal« ferată Bucureşti—Iaşi se face prin Mănăşeşti* Buzău cu transbordară la staţia Zoiţa peste puntea improvizată deasupra Râmnicului. Tr»n«bordarea se face ?n condiţiune sat*«făcătoare, cu singurul inconvenient că eu se pot trece bagajele mari. . ..Situaţia medicilor. — Marele Cartier General, serviciul sanitar, anunţa : „Interpretându se greşit de către unii medici publicarea apărută în ziare, în ceea ce priveşte trimiterea oarecăror date la Serviciul Sanitar al M. C. G., se face cunoscut că acele date se vor trimite de toţi medicii fie din, rezervă, fie reformaţi, fie scutiţi, fie puşi în retragere, etc. Tot deodată se insistă ca aceste date să fie trimise cel mai târziu până la 1 Mai stil nou a. e.“. y. Administraţia comunală a sporit chiria pe care o plătesc văcsuitorii de ghete pentru locul ce o mpă fiecare pe trotuare, de la 3 la 15 lei pe lună. Şedinţa Comisiei interimare.— Membrii comisiei interimare s’au întrunit aseară în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui C. Crupenschi. Azistau din Cumescu, Manciu, Lăzărescu, Sculy şi Palade. Comisia se ocupă la primul rând de cererea Ciurchenilor, de a se reveni asupra dispoziţiunelor luate, atlt tn ceia ce priveşte taxele impuse pentru păşunatul vitelor, cît şi cu privire la arenda pentru pământul arabil. D. Crupenachi, primarul oraşului, dă cetire cererei formulată de Palade, delegtul populaţiei, prin care se roagă ca administraţia comunală să respecte drepturile populaţiei din periferia oraşului. Sa mai dă cetire hrisovului domnesc a lui Moruzi, din 1779, prin care se recunosc aceste drepturi. In unanimitate, comisia interimară revine asupra noilor dispoziţiuni, şi menţine în totul drepturile populaţiei din periferia oraşului. La o întrebare cu privire la evrei, d. Crupenschi răspunde că evreii încetăţeniţi se bucură de acelaşi privilege. Se votează apei Cactul de sareiiti pentru plarea în antrepriză a serviciului barometric. Antrepriza va avea o durată de doi ani încasările se fac direct de antreprenor, fără amestecul comunei. Administraţia comunală îşi rzervă un con rol sever.— Antreprenorul va achta de îndată contul vehiculelor şi cailor ce i se pun la disposiţle de comună. La ordinea zilei este cererea d-lui Tomescu, antreprenorul Băilor Comunale, deci se rambursa costul în plus pentru păcura ce se procură băilor. Chestia se amână, pentru a se studia contracții între comună și d. Termescu. Se votează apoi sporirea tuturor taxelor, ce nu au atins maximul, în conformitate cu legea maximului. Se acordă furnizorului Morgenstern, 15000 lei de vagon de cartofi, ce are a procura comunei. Cu acest prilej, Crupenschi arată că la depozitele comunale se găsesc mari cantităţi de cartofi, şi roagă presa de a înştiinţa populaţia să se aprovizioneze cu acest aliment de seamă. Bereria Azuga cere a fi scutită de chiria pentru terasă, de oare ea în anii 1916-1917 şi 1918 nu s’a putut servi de ea. Comisia interimară respinge cererea pe motiv că n’a fost înştiinţată la timp, şi că în orice caz, dacă e vorba de o daună, administraţia berăriei nu are decât a se adresa la comisia pentru despăgubirele de războiu. Ştirea dată ori că d. Petre ar fi cumpărat hotelul Continental nu se confirmă. Comentariile, care au întovărăşit ori în OPINIA anunţarea acestui fapt, deşi rămîn în picioare în ce priveşte pe toţi cei ce au speculat în cursul războiului, nu privesc în special pe d. Constantin Petre, cunoscutul cizmar din strada Lăpuşneanu, care pentru moment rămîne tot în sfera ocupaţiunelor sale de bun meseriaş, de până acum. BANCA IAŞILOR din Iaşi şi sucursalele din Cernăuţi şi Chişinău primesc subscrieri la împrumutul Naţional 5 la sută din 1919 al Ardealului, in condiţiuni avantagioase. Termenul pentru aceste subscrieri fiind foarte scurt publicul este rugat să se grăbească cu subscrierile. * Marele Turneu al Celebrei Traged ane MARIOARA VOICULESCU, la teatrul Naţonal: Jo 8 Ma st. n Dann cu Camen, V ner 9 Ma , înverea, Sâmbăta 10 Ma Feeoara rătăcă Dubin că 11 Ma* Adrenne Lecouvreur Biletele se găsesc la Agenţia Thalia