Opinia, august 1919 (Anul 15, nr. 3686-3711)

1919-08-01 / nr. 3686

, -,-. i*tf .: ...B. ■ î%*! ■W Pe ziua de ieri presa din capi­­tală ne-a adus două interesante ma­nifestări politice ale d lui Take Io­­nescu, una sub formă de comunicat, — a cărui factura îndrituește pre­supunerea că provine de la d-sa —­­apărut în ziarul Românîmm și alta, sub formă de interview, cu un re­prezentant al ziarului „Adevărul“. Comunicatul se raporta la acţiu­nea guvernului nostru în privinţa politicei din afară şi constituia, fara contestare posibilă, o piesă de o lo­gică inebranjabilă. Şeful conservatorilor­ naţionalişti este perfect logic şi respectuos de adevăr când pune în evidenţă că ceia ce se pregăteşte de către d. Brătianu, în legătură cu Conferinţa de pace, constituie un act de o to­tală incoherenţă. Din moment ce, pentru motive care-l privesc, zice d. Take Ionescu, Suveranul a crezut de cuviinţă să accepte a constitui singur concre­tizarea suveranităţei naţionale— în mod normal concretizată în ţară şi parlament—ori-ce guvern care vor­beşte în afară, vorbeşte în numele României, deci în numele singurei forţe ce reprezintă astă­zi România ,­regele. Cum s’ar putea dar presupune că în nu­mele aceluiaş rege , Brătianu să depue un protest, iar apoi, în numele a­­celuiaş rege, un alt guvern să facă o alt fel de politică ? Cum am spus, d. Take Ionescu e perfect logic şi, în afară de fina cri­tică că Suveranul a admis supri­marea celeilalte forţe ce reprezenta suveranitatea naţională, comunicatul are menirea de a releva dificila situaţie, fără de eşire posibilă în care se află guvernul ia d-lui Bră­tianu. Sub o altă formă, cu caracter exclusiv de politica internă, d. Take Ionescu reia chestiunea, în „Adevărul*, a supresiunei parlamen­tului şi a regimului de decret-lege. In acest interview d-sa este ia­­răş excesiv de logic, păcătuieşte însă printr’o gravă contradicţie în­tre cuvintele din opoziţie şi actele de la guvern. D. Take Ionescu are dreptate cînd spune că din moment ce tot ce a făcut d. Marghiloman a fost decla­rat inexistent, rational ar fi fost re­instalarea, în toate drepturile sale, a vechiului parlament. S’ar fi re­petat la noi ceia ce a făcut d. Ve­­nizelos în Grecia—și ori­cine înțelege plăcerea cu care d. Take Ionescu citează acte de ale marelui cretan, cari ar fi trebuit să fie imitate la noi.­­' Așa este — procedeul acesta, ra­țional în sine — ne-ar fi scutit de regimul decretelor-legi şi ar fî îm­piedicat starea dictatorială de lu­cruri de astă­zi, cu toate enormele ei neajunsuri atât în politica internă cât și în cea externă. P' De cât, un lucru. Sub ce guvern s’a introdus sistemul decretelor­­legi ? Cine a pus pentru prima oară în practică sistemul supresiunei par­lamentului ? Cine a insistat pentru prorogările la infinit şi cine a in­trodus sistemul de a se trimite de­putaţii şi senatorii în Rusia, pen­tru ca să facă cu neputinţă con­trolul parlamentar şi criticile a­­cerbe, concretizate în cunoscutele interpelări de pe vremuri ? Cine a fost acel care a susţinut la un mo­ment dat că parlamentul poate nu­mai să strice, şi fie­ce şedinţă par­lamentară evitată constitue un câş­tig pentru stat ? Aceste chestiuni ar fi trebuit să şi le pue d. Tache Ionescu înainte de a fi păşit la criticile juste şi le-a­ricit formulate, împotriva regimului de decret-lege Trebuia să’şi facă examenul de conştiinţă dacă nu a contribuit şi d-sa la nemulţumi­­toarea stare de lucruri de acum şi dacă, fiind la guvern, d-sa s’a a­­rătat destul de respectuos faţă de ixpresiunea voinţei naţionale. Să fim bine înţeleşi. Departe de noi gîndul de a admite regimul ne­fast şi anti­democrat al unui regim care îşi arogă şi puterea legiuitoare. Convingerea noastră adâncă este că s’a făcut un rău imens ţărei şi coroanei suprimându sa parlame-trtut şi încărcând organe, constituţiona­­liceşte iresponsabile, de răspunde­rea efectiva a unor măsuri cari pri­vesc în­deaproape cele mai impor­tante manifestări ale vieţei de stat şi de neam. Credem însă că se cuvine ca o­­pera de critic­i, negativă să nu aibă la baza ei contradicţia, ca între critica din opoziţie şi acţiunea de la guvern să nu existe o desăvârşită contrazicere. Altfel, cuvinte de o logică ine­branjabilă, ca acele întrebuinţate de d. Take Ionescu, la adresa regimu­lui de decret-lege, pierd din pute­rea lor de convingere şi justifică presupunerea mulţimei că nici astăzi oamenii noştri politici nu’şi bazează în opoziţie gesturile pe o credinţă ci pe utilitate de moment, după cum la guvern nu procedează pe ba­za­ un­ei convingeri ci pe baza unui oportunism de moment. CRITICUS ANUL XV-laa 3686 V ADONAMENTBl ti» AM , 1 , 80 L® + LOM . . «O . a i LUMI . . 80 a : :: : ADMINISTRAȚIA : : : : IAȘI — Str. ab. Mferaa©!. SS, -■ .« VM'L bT®Fí®, S«5>® ~ 25 BANI NUMĂRUL Sfg mmm p®iumm c:ommmn m „ M w w VINERI 1 AGUUST 1919 kU UKClORi: ähi- 1& mmm B2 pimuGitAVi I. BEÄNISTEÄOT — Str. tifa. M&IX030U 2# — ?­KU»sSpawit âxBîaaivă & publicității. U® O!vs-îoMîî i SÍ3Ü8 — Jr \ V* -,5* A A Pesimismul nostru de ieri a fost pe deplin justificat : V. G. Morţun nu mai este. Fruntaşul politic a că­rui moarte prematură va fi deplînsă cu adâncă şi sinceră durere, să fi stins. Din generaţia ideologilor cari au crezut că aşezarea de la 48 nu era destul de largă pentru instituţiunile noastre, V. G. Morţun ia loc în falanga socialismului ideologic ro­­­mân, pentru ca mai întâi, un grup cu Badareu, Tanoviceanu şi alţii să redacteze „Dacia­ Viitoare“, pen­­­tru ca apoi—reîntors în ţară — să fie un timp îndelungat diriguitor şi reprezintant al socialismului român. Trecut în partidul liberal el a a­­vut un rol mult mai important chiar decât importantele demnităţi ce i s’au conferit. Actele oficiale aflătoare în arhiva ministerului de externe arată că acel care a determinat şefia, d lui Brătianu, nu chiar timpul vieţii lui Dimitrie Sturza, este V. G. Morţun. Moldovan in toată puterea cuv’n* tului, Morţun şi a iubit ţărişoara şi trecerea lui pe la ministerul de lir­crări publice a însemnat operă fo­­­lositoare Moldovei. Vestea morţei lui o înregistrăm cu sdăncă durere şi ochiul se ume­­zeşte de lacrimi cind rugăm pe cel atotputernic să’i ţie in a lui pază şi ţărîna să’i fie uşoară! .c Aducem la cunoştinţa autorităţilor în drept şi mai cu seamă d-lui judecător de instruc­ţie Aslan că de cât­va zile d. M­eteau, fost aproviziona­tor al comunei Iaşi şi a cărui registre au fost confiscate de instrucţie, oferă de câte­va zile zahar pe piaţa Chişinâului cu 15 lei kilogramul. De unde acest zahăr și cum a juns d. Minteau in posesiunea tu ? Doi invalizi au fo­t vid­me ale unui furt de una sută mii lei­­. Atâta bănet făcut din speculă cu tu­tunul din anul trecut, aşa muncă cins­tită exercitată d in sudoarea frunţei ...săr­manii invatiei !.* La fumători tutunul se transformă în scrum­, iar la invalid în sute de mii de lei!. Guvernul intenţionează a cointeresa petrolul. Sfătuim populaţia a şi faze din timp provizii de petrol căci mittel se va arde urât * Septuagenatul Ion Cupa a fos ares­tat pentru că ar fi încercat să violeze o copil­­ă de 8 ani... De la cupa plăcerilor, la cupa cu venin !. Blanzy ACTUALITATI IN ECHIVOC Antisemitismul ziarului , Evenimentul e]­crgan al partidului de sub şefia d-lui Take Ionescu Prlmlr® multele, nesfârşit de multele lucruri pe ca şi «Eveni­­rmentul» nu le pricepe este şi le­gătura care există între princi­piul naţionalităţilor şi ocrotirea minorităţilor, d­­ar ai' antisemit al d-lui G­­recea nu găseşte că a­­ceste două chestiuni se’ bat cap m cap, atunci când cea mai re­dusă minte n’ar putea să nu ob­serve corelaţiunea strânsă şi fi­rească dintre ele—deşi g*«lm şi noi ca atingerea adusă suvera­­nităţei noastre naţionale, prin punerea în aplicare a principiulu! minorităţilor, nu corespunde nică dt­mnli^ţei noastre, nici interese­lor acelor,» cari ar^urma să bene­ficieze «ie ocrotirea acestui prin­cipiu. In orice caz însă o ches­tiune principală trebue dis­cutată cu seriozitate şi mal ales cu bun simt şi în mod cuv­in­tiv. Şl ’«Evenimentul» este foarte supâr«t *»e «nechibzuinţa» Con­ferinţei din Paris care’a recu­­noncut necesitatea înf­ătuirei ambelor principii deodată, sau mal bloc zis, a celor doua laturi ale aceluiaşi principiu. Şi confratele local argumen­tează Intr’un mod demn de tra­diţia cuzistă, cu un talent de persiflare şi o fineţâ care nu vor scăpa nimănui. O’­m ca­p id­­or­ii toarele.. spirituale cuvinte puse in gura-aţi ghicit— evreilor români: „De acum, vom forma stat prin dife­ritele state ; vom avea mai multe state, stătea prin cari trăim, de căi unui singur sărăcăcios şi Dumnezeu mai ştie cum acolo in depărtare. Iar când vre’un „goiu“ va îndrăzni numai să se uite mai la noi, ori să ne poreclească cu cuvântul naţional de „jidan atunci oi, ver, va fi de cepul lui, vom apela !« »Liga naţiunilor*, ca să-l ia de urechi şi să-l pună la genunchi, iar coi să-i dăm cu »sac*. Aşa, moi, că ne va fi mai bine ca in Palestina, unde x* trebui să ne supărăm noi iu de noi; pe când aici, a dat chilipirul peste noi, eisntem apăraţi de a gata de alţii şi incă fără cheltuială, fără să tragem un foc de pu­ehi‘­ Observaţi fineţ», gustaţi Ironia şi mai cu seam­ă admiraţi logica strâns«, puterea de pătrundere şi frumuseţe» stilului ! Dar ne întrebăm cu toată serio­zitatea dacă asemenea elucubra­­ţ uul ale ziarului care «se gră­beşte» a Insera toate ameninţă­rile antisemite ale d-lui A. C. Cuza, sunt compatibile cu pro­gramul dlui Take lon e»cu, şeful «iubit şi necontestat» al «Eve* nimentului». Ne întrebăm dacă d. Take Ionescu admite as* menea atitudine a foit d­anie d­e laşi, cm să ştim daci e vorba de o rup* tură Take Ionescu — C*ra**?anu, sau daca, din potrivă, suntea» în faţa unei apropieri takisto­.u* zistst . ÎNSEMN ARI Renovata». i»nformații ■ €ât da soare răson^t au «»»■ gmatflie Viitorol­i, în chestiile eco­­nomice, se pont® ved­, a­dica faptul cft Sn ziua fixa** penirta g»b­­»e»®sMtla 1« «Biok-Pet*o!» baara Mai­moiposeh Bituk & C­» u tre­jteit fie păzită cu ^janda^mi, Biitv’atât de mare era îmbulzeala cave© veni«« e& aabaerie. Re alt­fel siHb«ci'l*ti», e«re a î.­»ceput la ora 9, a fost declamată iaeWed la ora 40 jsm. ^ In iritatul care s’a predat austriacîlor, scrie Izbânda, singu­re e concesii cari ni s'au făcut, sunt urm&toarde. S a spus explicit că Austria cedează Bacomm României. Ne-au introdus și pe noi in comisia de despăgubiri care va lucra după încheierea păcii. P D. dr. Eusebiu Popovici a de­misionat din demnitatea de primar al orașului Suceava. \ ia r Tribunalul de vacanţa e’a pro* nunţat ie--1 în senzul confirmarel »fiul Omer PopovicU II mai păr mâne calea problematica a opo* ziţiei la Camera de punere sub acuzare. ' Foarte curând aceiaşi soartă o v* avea şi d. avocat Axinteac* tualmente mobilizat la Curtea JHa^t'aîă din laşi, a cirul demo­­bilizare este un curs pentru a pu­tea fi pus la dispoziţia Instrucţiei. Cu privire la neregulile în ches­­tiune, până acum nu s-a precizat în public decât cazul de la coope­rativa „Leul“. Cu toate acestea pare-se că aceasta constitue punctul de minimă importanţă în instrucţia care se face. Astfel se vorbeşte de nereguli serioase in chestia permi­selor de spirt, petrol şi făină. In această din urmă privinţă se specifică chiar că grâul adus din jud. Dorohoi şi obţinut pe baza unor permise speciale, ca fiind ne­cesar pentru însemînţare, a fost vîndut unor morari din Iaşi cari l-au transformat în făină de prima calitate şi speculat—bine înţeles nu numai în folosul lor personal. In legătură cu aceasta va urma astăzi sau mâine interogarea la in­strucţie a unor persoane bine situate din lumea noastră comercială şi ju­decând după starea de spirit ce domneşte­ la parchet, este proba­bilă depunerea lor. *4 Confiscarea registrelor lui Marteau nu poate fi explicată prin­ dorinţa immal de a pune in evidenţă cât­eva mici găinării. Se pare­­d­l. judecător de instrucţie Aslan este hotărât să-şi ducă investigaţiile până la capăt, ori cari­­or fi consecinţele, şi familiarizat cu limba franceză, şi-ar fi propus să îndeplinească cu­ primul adegeului francez: „foullez partout et menez l’affaire jusqu’au bout“. Ziua de azi şi de mâine vor în­semna mult in mersul amti­ in­­itraţîi. In chestia neregulilor! Confififficiti.e -SfimoWfizape si Instruire-Ata­r-egsaiii© ca perra§s®8©a-Fairac speculată*— Noul arestări in perspectiv#!—Programul­­Mul­tb­ilan . Nu credem să exîsic pe bune un exemplu mai frapant ai speculă petronată de stol, cum este acel în chestia zahăru­lui. Pe motiv că statul a cumpărat 1000 vagoane zahăr, care ur­mează să sosească, de­­unei luni de zile ţara e lăsată pradă spe­culanţilor cari vând kilogramul cu 40 - 50 lei, deşi vapoare sosite oferă zaharul cu 7 lei k­logra­­mul, dar nu se permite importul. Vine au interest un adevărat de­zastru din cauza manei. In unele locuri distrugerea este totală iar cele mai în­grijite vii nu vor putea salva de­cât 30 la sută din producţie.­­ Din Roman vine trista veste des­pre încetarea din viaţă a lui V. G. Morţun, fost ministru, răpit după puţine zile de suferinţă, de gripă infecţioasă. Vestea a produs în Iaşi o adîncă impresiune, ştiu fiind că activitatea regretatului e strîns legată de Iaşi, unde a petrecut anii tinereţei. La clubul liberal din localitate s’a arborat drapelul negru. Iohumaţiunea rămăşiţelor pămîn­­teşti ale regretatului se va face Sîm­­bătă în comuna Bahna, în parcul conacului moşiei Broşteni, din ju­deţul Roman. La trista ceremonia va asista şi o delegaţie­­a membrilor clubului li­beral din localitate, care va depune o coroană. E probabil că va pleca şi o dele­gaţie a sindicatului ziariştilor ie­şeni.­­jef­eri comisiunea de arar s’a întrunit la­­abator pentru a fixa nouile preţuri pe carne. După con­statare s’a fixat preţurile următoare: 7 lei chilogramul de carne obicinu­ită pentru creştini, 8 lei * carne cu­­şeră, 10 lei muşchi şi antricoate şi 4 1­­ măruntae. Colaboratorul nostru d. Max­­ Cauffman ne roagă a arăta că nu­­ mai este corespondentul ieşim al

Next