Opinia, august 1919 (Anul 15, nr. 3686-3711)
1919-08-01 / nr. 3686
, -,-. i*tf .: ...B. ■ î%*! ■W Pe ziua de ieri presa din capitală ne-a adus două interesante manifestări politice ale d lui Take Ionescu, una sub formă de comunicat, — a cărui factura îndrituește presupunerea că provine de la d-sa —apărut în ziarul Românîmm și alta, sub formă de interview, cu un reprezentant al ziarului „Adevărul“. Comunicatul se raporta la acţiunea guvernului nostru în privinţa politicei din afară şi constituia, fara contestare posibilă, o piesă de o logică inebranjabilă. Şeful conservatorilor naţionalişti este perfect logic şi respectuos de adevăr când pune în evidenţă că ceia ce se pregăteşte de către d. Brătianu, în legătură cu Conferinţa de pace, constituie un act de o totală incoherenţă. Din moment ce, pentru motive care-l privesc, zice d. Take Ionescu, Suveranul a crezut de cuviinţă să accepte a constitui singur concretizarea suveranităţei naţionale— în mod normal concretizată în ţară şi parlament—ori-ce guvern care vorbeşte în afară, vorbeşte în numele României, deci în numele singurei forţe ce reprezintă astăzi România ,regele. Cum s’ar putea dar presupune că în numele aceluiaş rege , Brătianu să depue un protest, iar apoi, în numele aceluiaş rege, un alt guvern să facă o alt fel de politică ? Cum am spus, d. Take Ionescu e perfect logic şi, în afară de fina critică că Suveranul a admis suprimarea celeilalte forţe ce reprezenta suveranitatea naţională, comunicatul are menirea de a releva dificila situaţie, fără de eşire posibilă în care se află guvernul ia d-lui Brătianu. Sub o altă formă, cu caracter exclusiv de politica internă, d. Take Ionescu reia chestiunea, în „Adevărul*, a supresiunei parlamentului şi a regimului de decret-lege. In acest interview d-sa este iarăş excesiv de logic, păcătuieşte însă printr’o gravă contradicţie între cuvintele din opoziţie şi actele de la guvern. D. Take Ionescu are dreptate cînd spune că din moment ce tot ce a făcut d. Marghiloman a fost declarat inexistent, rational ar fi fost reinstalarea, în toate drepturile sale, a vechiului parlament. S’ar fi repetat la noi ceia ce a făcut d. Venizelos în Grecia—și oricine înțelege plăcerea cu care d. Take Ionescu citează acte de ale marelui cretan, cari ar fi trebuit să fie imitate la noi.' Așa este — procedeul acesta, rațional în sine — ne-ar fi scutit de regimul decretelor-legi şi ar fî împiedicat starea dictatorială de lucruri de astăzi, cu toate enormele ei neajunsuri atât în politica internă cât și în cea externă. P' De cât, un lucru. Sub ce guvern s’a introdus sistemul decretelorlegi ? Cine a pus pentru prima oară în practică sistemul supresiunei parlamentului ? Cine a insistat pentru prorogările la infinit şi cine a introdus sistemul de a se trimite deputaţii şi senatorii în Rusia, pentru ca să facă cu neputinţă controlul parlamentar şi criticile acerbe, concretizate în cunoscutele interpelări de pe vremuri ? Cine a fost acel care a susţinut la un moment dat că parlamentul poate numai să strice, şi fiece şedinţă parlamentară evitată constitue un câştig pentru stat ? Aceste chestiuni ar fi trebuit să şi le pue d. Tache Ionescu înainte de a fi păşit la criticile juste şi le-aricit formulate, împotriva regimului de decret-lege Trebuia să’şi facă examenul de conştiinţă dacă nu a contribuit şi d-sa la nemulţumitoarea stare de lucruri de acum şi dacă, fiind la guvern, d-sa s’a arătat destul de respectuos faţă de ixpresiunea voinţei naţionale. Să fim bine înţeleşi. Departe de noi gîndul de a admite regimul nefast şi antidemocrat al unui regim care îşi arogă şi puterea legiuitoare. Convingerea noastră adâncă este că s’a făcut un rău imens ţărei şi coroanei suprimându sa parlame-trtut şi încărcând organe, constituţionaliceşte iresponsabile, de răspunderea efectiva a unor măsuri cari privesc îndeaproape cele mai importante manifestări ale vieţei de stat şi de neam. Credem însă că se cuvine ca opera de critici, negativă să nu aibă la baza ei contradicţia, ca între critica din opoziţie şi acţiunea de la guvern să nu existe o desăvârşită contrazicere. Altfel, cuvinte de o logică inebranjabilă, ca acele întrebuinţate de d. Take Ionescu, la adresa regimului de decret-lege, pierd din puterea lor de convingere şi justifică presupunerea mulţimei că nici astăzi oamenii noştri politici nu’şi bazează în opoziţie gesturile pe o credinţă ci pe utilitate de moment, după cum la guvern nu procedează pe baza unei convingeri ci pe baza unui oportunism de moment. CRITICUS ANUL XV-laa 3686 V ADONAMENTBl ti» AM , 1 , 80 L® + LOM . . «O . a i LUMI . . 80 a : :: : ADMINISTRAȚIA : : : : IAȘI — Str. ab. Mferaa©!. SS, -■ .« VM'L bT®Fí®, S«5>® ~ 25 BANI NUMĂRUL Sfg mmm p®iumm c:ommmn m „ M w w VINERI 1 AGUUST 1919 kU UKClORi: ähi- 1& mmm B2 pimuGitAVi I. BEÄNISTEÄOT — Str. tifa. M&IX030U 2# — ?KU»sSpawit âxBîaaivă & publicității. U® O!vs-îoMîî i SÍ3Ü8 — Jr \ V* -,5* A A Pesimismul nostru de ieri a fost pe deplin justificat : V. G. Morţun nu mai este. Fruntaşul politic a cărui moarte prematură va fi deplînsă cu adâncă şi sinceră durere, să fi stins. Din generaţia ideologilor cari au crezut că aşezarea de la 48 nu era destul de largă pentru instituţiunile noastre, V. G. Morţun ia loc în falanga socialismului ideologic român, pentru ca mai întâi, un grup cu Badareu, Tanoviceanu şi alţii să redacteze „Dacia Viitoare“, pentru ca apoi—reîntors în ţară — să fie un timp îndelungat diriguitor şi reprezintant al socialismului român. Trecut în partidul liberal el a avut un rol mult mai important chiar decât importantele demnităţi ce i s’au conferit. Actele oficiale aflătoare în arhiva ministerului de externe arată că acel care a determinat şefia, d lui Brătianu, nu chiar timpul vieţii lui Dimitrie Sturza, este V. G. Morţun. Moldovan in toată puterea cuv’n* tului, Morţun şi a iubit ţărişoara şi trecerea lui pe la ministerul de lircrări publice a însemnat operă folositoare Moldovei. Vestea morţei lui o înregistrăm cu sdăncă durere şi ochiul se umezeşte de lacrimi cind rugăm pe cel atotputernic să’i ţie in a lui pază şi ţărîna să’i fie uşoară! .c Aducem la cunoştinţa autorităţilor în drept şi mai cu seamă d-lui judecător de instrucţie Aslan că de câtva zile d. Meteau, fost aprovizionator al comunei Iaşi şi a cărui registre au fost confiscate de instrucţie, oferă de câteva zile zahar pe piaţa Chişinâului cu 15 lei kilogramul. De unde acest zahăr și cum a juns d. Minteau in posesiunea tu ? Doi invalizi au fot vidme ale unui furt de una sută mii lei. Atâta bănet făcut din speculă cu tutunul din anul trecut, aşa muncă cinstită exercitată d in sudoarea frunţei ...sărmanii invatiei !.* La fumători tutunul se transformă în scrum, iar la invalid în sute de mii de lei!. Guvernul intenţionează a cointeresa petrolul. Sfătuim populaţia a şi faze din timp provizii de petrol căci mittel se va arde urât * Septuagenatul Ion Cupa a fos arestat pentru că ar fi încercat să violeze o copilă de 8 ani... De la cupa plăcerilor, la cupa cu venin !. Blanzy ACTUALITATI IN ECHIVOC Antisemitismul ziarului , Evenimentul e]crgan al partidului de sub şefia d-lui Take Ionescu Prlmlr® multele, nesfârşit de multele lucruri pe ca şi «Evenirmentul» nu le pricepe este şi legătura care există între principiul naţionalităţilor şi ocrotirea minorităţilor, dar ai' antisemit al d-lui Grecea nu găseşte că aceste două chestiuni se’ bat cap m cap, atunci când cea mai redusă minte n’ar putea să nu observe corelaţiunea strânsă şi firească dintre ele—deşi g*«lm şi noi ca atingerea adusă suveranităţei noastre naţionale, prin punerea în aplicare a principiulu! minorităţilor, nu corespunde nică dtmnli^ţei noastre, nici intereselor acelor,» cari ar^urma să beneficieze «ie ocrotirea acestui principiu. In orice caz însă o chestiune principală trebue discutată cu seriozitate şi mal ales cu bun simt şi în mod cuvintiv. Şl ’«Evenimentul» este foarte supâr«t *»e «nechibzuinţa» Conferinţei din Paris care’a recunoncut necesitatea înfătuirei ambelor principii deodată, sau mal bloc zis, a celor doua laturi ale aceluiaşi principiu. Şi confratele local argumentează Intr’un mod demn de tradiţia cuzistă, cu un talent de persiflare şi o fineţâ care nu vor scăpa nimănui. O’m cap idorii toarele.. spirituale cuvinte puse in gura-aţi ghicit— evreilor români: „De acum, vom forma stat prin diferitele state ; vom avea mai multe state, stătea prin cari trăim, de căi unui singur sărăcăcios şi Dumnezeu mai ştie cum acolo in depărtare. Iar când vre’un „goiu“ va îndrăzni numai să se uite mai la noi, ori să ne poreclească cu cuvântul naţional de „jidan atunci oi, ver, va fi de cepul lui, vom apela !« »Liga naţiunilor*, ca să-l ia de urechi şi să-l pună la genunchi, iar coi să-i dăm cu »sac*. Aşa, moi, că ne va fi mai bine ca in Palestina, unde x* trebui să ne supărăm noi iu de noi; pe când aici, a dat chilipirul peste noi, eisntem apăraţi de a gata de alţii şi incă fără cheltuială, fără să tragem un foc de puehi‘ Observaţi fineţ», gustaţi Ironia şi mai cu seamă admiraţi logica strâns«, puterea de pătrundere şi frumuseţe» stilului ! Dar ne întrebăm cu toată seriozitatea dacă asemenea elucubraţ uul ale ziarului care «se grăbeşte» a Insera toate ameninţările antisemite ale d-lui A. C. Cuza, sunt compatibile cu programul dlui Take lon e»cu, şeful «iubit şi necontestat» al «Eve* nimentului». Ne întrebăm dacă d. Take Ionescu admite as* menea atitudine a foit danie de laşi, cm să ştim daci e vorba de o rup* tură Take Ionescu — C*ra**?anu, sau daca, din potrivă, suntea» în faţa unei apropieri takisto.u* zistst . ÎNSEMN ARI Renovata». i»nformații ■ €ât da soare răson^t au «»»■ gmatflie Viitoroli, în chestiile economice, se pont® ved, adica faptul cft Sn ziua fixa** penirta g»b»e»®sMtla 1« «Biok-Pet*o!» baara Maimoiposeh Bituk & C» u trejteit fie păzită cu ^janda^mi, Biitv’atât de mare era îmbulzeala cave© veni«« e& aabaerie. Re altfel siHb«ci'l*ti», e«re a î.»ceput la ora 9, a fost declamată iaeWed la ora 40 jsm. ^ In iritatul care s’a predat austriacîlor, scrie Izbânda, singure e concesii cari ni s'au făcut, sunt urm&toarde. S a spus explicit că Austria cedează Bacomm României. Ne-au introdus și pe noi in comisia de despăgubiri care va lucra după încheierea păcii. P D. dr. Eusebiu Popovici a demisionat din demnitatea de primar al orașului Suceava. \ ia r Tribunalul de vacanţa e’a pro* nunţat ie--1 în senzul confirmarel »fiul Omer PopovicU II mai păr mâne calea problematica a opo* ziţiei la Camera de punere sub acuzare. ' Foarte curând aceiaşi soartă o v* avea şi d. avocat Axinteac* tualmente mobilizat la Curtea JHa^t'aîă din laşi, a cirul demobilizare este un curs pentru a putea fi pus la dispoziţia Instrucţiei. Cu privire la neregulile în chestiune, până acum nu s-a precizat în public decât cazul de la cooperativa „Leul“. Cu toate acestea pare-se că aceasta constitue punctul de minimă importanţă în instrucţia care se face. Astfel se vorbeşte de nereguli serioase in chestia permiselor de spirt, petrol şi făină. In această din urmă privinţă se specifică chiar că grâul adus din jud. Dorohoi şi obţinut pe baza unor permise speciale, ca fiind necesar pentru însemînţare, a fost vîndut unor morari din Iaşi cari l-au transformat în făină de prima calitate şi speculat—bine înţeles nu numai în folosul lor personal. In legătură cu aceasta va urma astăzi sau mâine interogarea la instrucţie a unor persoane bine situate din lumea noastră comercială şi judecând după starea de spirit ce domneşte la parchet, este probabilă depunerea lor. *4 Confiscarea registrelor lui Marteau nu poate fi explicată prin dorinţa immal de a pune in evidenţă câteva mici găinării. Se paredl. judecător de instrucţie Aslan este hotărât să-şi ducă investigaţiile până la capăt, ori carior fi consecinţele, şi familiarizat cu limba franceză, şi-ar fi propus să îndeplinească cu primul adegeului francez: „foullez partout et menez l’affaire jusqu’au bout“. Ziua de azi şi de mâine vor însemna mult in mersul amti initraţîi. In chestia neregulilor! Confififficiti.e -SfimoWfizape si Instruire-Atar-egsaiii© ca perra§s®8©a-Fairac speculată*— Noul arestări in perspectiv#!—ProgramulMultbilan . Nu credem să exîsic pe bune un exemplu mai frapant ai speculă petronată de stol, cum este acel în chestia zahărului. Pe motiv că statul a cumpărat 1000 vagoane zahăr, care urmează să sosească, deunei luni de zile ţara e lăsată pradă speculanţilor cari vând kilogramul cu 40 - 50 lei, deşi vapoare sosite oferă zaharul cu 7 lei klogramul, dar nu se permite importul. Vine au interest un adevărat dezastru din cauza manei. In unele locuri distrugerea este totală iar cele mai îngrijite vii nu vor putea salva decât 30 la sută din producţie. Din Roman vine trista veste despre încetarea din viaţă a lui V. G. Morţun, fost ministru, răpit după puţine zile de suferinţă, de gripă infecţioasă. Vestea a produs în Iaşi o adîncă impresiune, ştiu fiind că activitatea regretatului e strîns legată de Iaşi, unde a petrecut anii tinereţei. La clubul liberal din localitate s’a arborat drapelul negru. Iohumaţiunea rămăşiţelor pămînteşti ale regretatului se va face Sîmbătă în comuna Bahna, în parcul conacului moşiei Broşteni, din judeţul Roman. La trista ceremonia va asista şi o delegaţiea membrilor clubului liberal din localitate, care va depune o coroană. E probabil că va pleca şi o delegaţie a sindicatului ziariştilor ieşeni.jeferi comisiunea de arar s’a întrunit laabator pentru a fixa nouile preţuri pe carne. După constatare s’a fixat preţurile următoare: 7 lei chilogramul de carne obicinuită pentru creştini, 8 lei * carne cuşeră, 10 lei muşchi şi antricoate şi 4 1 măruntae. Colaboratorul nostru d. Max Cauffman ne roagă a arăta că nu mai este corespondentul ieşim al