Opinia, ianuarie 1920 (Anul 16, nr. 3815-3830)
1920-01-01 / nr. 3815
A? p. m. Sală ..„t., ih*►• :: RAMENTE: : : • !m im tyjSS) : : : $ 49 . * 1 : 20 „ Ül MvSi ' wk • T.... miSTflATî . —. Gh M-5jE®scy/23 îm E, ■» Wii f/Woi ........ ,A v?V "-^ / p R ?•«-, it de curvn’'! din străinătate, t. K ’•■a V • stat de prietenii şi cuuţi de Iaşi^ou toirahările;: Ce i I ■ t ? 0-3 e te ‘ e făcut pentra ■ ; .% a fu’ict'ooâm normale a vz’■ ’ - i?e e I? ,rift its te ? ă di îa h-vuni intere- ' i r- ;,/a popiiaţie a oraşului, i ihî sa «e; viciu concetățenilor ; ' î ' ! i, pe cale de pub’ieri, ? ■ cu -’oştiaţă de părerile ce a®, î d;a atinsă de întrebările de i ; 'de Oita e?.d eS refacerea • g a- a funcţionarei ei şi durabile* nu pot ii in- 33n ku ces de oîi de o so;î n îa exp'tr-nnta exr «■I: ctri.e smaiUre si dis- î i: e oa .it 1 de retervâ aufi * G pi.'aiai și rot-n», nu numai hori, ;• și comerciali sunt fac iu j'sprosib li Expiptăret forin-;.ugi;ra!a la uz ui a d»n Iași •• 1 jntrtrea Târei în război, : :a st rut na te.*.hn?că, iar con' - de^^struoase aîe acestei început a e sianifesta dia e e luci • :e noului regm: două r ee(i roge e Dle eV^ 0 ea' 1 .hi totala fie aproape 800 cai, • s.oafr dia i.erficiu una după ; ■ u'dia'S, jp de altă parte, * nentru asigurarea du* lonare? ua nei îiesea watiuă p^ate pre*%•• -• ioTirieV 8n69Sfive ăie o cfbBskdnțS a sporului curant, pe acele ale riale ale instalațiilor viciu și poa e, prin î a treptat din yeni sn.rjjeia necesare spo * ! ■} !.{■■• '.vi reîrnoiriilfr. O ^Mustratie comunală, ori ori 1 b 3îv , tea ! fi ea organizată, p 3 te r^alizji exploatări for! v r.v r.jt în qaaul cînd ar crea t 3 op un j s&rwicia indepen * 3. d; c • •-nti-omeroal. S - • t:ore-5!i-ă a chestiunei, ar r; ' id;nti-e 2? ido atare a „Og&î nrBtsre" dia Nu- ' a ir^at'o și adminis* r o V'i'g. minor pînâ la război. • ' v-, î ziii.r i se poate tra* c •• r. t -â. u pot- ști,căci în : n ■ viu !•i. tori de ordin • I* su f :G„g putin|ei mele p *• î-r„-„ Cea ce pot afirma, e „Continentale* este ’■• -,tie sâ participe, 1 a •’ 3, uzinei, în condiții 0 e -t. •••■-. â-r echitabile. «u j -'Tei a -oc ecatea « grupuri electrogene 1 1000 caî, comandate dina' ■' război perora uzini i J••■•■i, e iîGir-sea ozir-fei _n’ar cf-'e n • •••t tip de cît acel nw lor din G-i 3c7p‘rr ; lor pe fundațiile ■ ipB^iipo n uzină încă din xdVi, aici pc4zța sa ''mure-. •. j ■ c|. pdsri-sste, asupra i -■ iillliiț ‘‘ dud după ■ ' luiui direct mM p - . ^ :p . \ poate dp î, i ti —1—. • f In a ca Iu:împinare se e o bierră pentru doi m - ..u-T-i’e totală de 1 a ir • ei, de 200 000 :&i iadoutic da serio,. it- :: c ai rdemepea prf. 3s.ibîî ni •• înainte de război pa ira depreciat. Iu : e r e -‘ al un S'.vapc.t dm ve fabrice din străinâti st Vechik pretari es 11» L‘ *13kN. j1i.l!’ I Elfolrît itala sută și el da e fra rezultată se adaogă încă o sporire de minimum 350 îa sută, diferența de valută îa leul actual Aceasta explică faptul relatat în îatîrapinarea citată, că Suker, din «veţi», firmă realmente serioasă, cere patru milioane pentru aceleaşi maşini oferite în Budapesta cu 200 000 Iei ! Este posibil, însă, ca firma din Budspress sa aibă maşinile în chestie, ca marfă de coaste, pentru care nu -se întrebuinţare. Dar în acest caz este podoetnic dacă acei motori convin uzinei din Iaşi, cei dînşi torebue să corespundă la condiţii teclmice precise specile uzinei şi e posibil raadaptarea lor să caltificine dificultăţi insurmontabile. Abstracţie de preţ, însă, instalarea celor 1100 cai de care vorbeşte direcţia uzinei, n’ar rezolvi chestiunea funcţionărei ei sigure şi durabile. Asemenea exploatare cere ca uzina să aibă nu numai maşinele capabile a furniza cantitatea zilnică de curent cerută de consumaţie, ci şi maşini de rezervei. Fânii rezervă suficientă în maşini ţinute gata să între în funcţiune în orice moment, este cu putinţă a supună celelalte miini la revizii periodice. In cursul funcţionărei maşinelor şi mai ales a maşineior Diesel— se produc inevitabil mici defecte, mai totdeauna ceaparenie, care treima găsită şi înlătoraţ® la timm spra'a evita defectări serioase, care coifcp omit viaţa maşinei. Motoarele Dietei trebuesc revizuite la fiecare 15 ide sumar şi la fiecare trei huo radical. Revizia scoate maşina din serviciu în mod temporar 23 zile, pînâ la 12 sâptâmîni. In perioadele reviziei se pun în funcţie rezervele. Rezervele îmi sunt nesesare spre a evita întreruperile da curent, cînd survine un defect la maşina ce se afle în serviciu la un moment dat. Pentru ca uzina să revină la stare da serviciu normal, de zi şi de noapt, durabil şi fără crime, are nevoe de grupuri electrogene noi, de o,cam plătate de aproximativ 2500 cai. Inginer THEODOR C. LECGA Prigoana de idei şi procesul de intenţiuni, furtul libertăţilor cetăţeneşti, pustiirea căminarilor şi risipa necontrolată a muncei şi banului public, bătaia, injuria, asasinatul individual şi colectiv, toate aceste ruşini ale omenirei trec într’o pagină murdară a istoriei şi se dau în lături din faţa anului nou 1920. De ce, dar, să nu ne permitem luxul unui zîmbet, şi de ce să nu nădăjduim ? Ba privim cu religiozitate către orizonturi, ascultăm freamătul nou al raufimei trezită la conştiinţă, aspirăm aerul curat al eliberărei obşteşti, şi salutăm acest 1920 menit poate să mîntue lumea şi să germineze adevărata şi suprema putere a omului... RENOVATUS Kill II ip* «t W*Mâ**| p i ■'. ■ iSSâlISS n:f':ZkJ&j 'hsS r poiinc con di am. —• iwr ■m-r-ir«inmmrr —******,m*»***—.. l COMUNALE äh i a a Trecem în 1920. Şi cu fireasca noasă dorinţă de bine, cu nădejdea surîzoare care leagănă pururea sufletul oenesc, împrumutăm chip frumos anuii care ne întîmpină cu un maldăr de resiguranţă şi enigme. Ne secătuiseră durerile şi pierduserăm nerederea în zile bune. Dar când începutul de an ne atinge cu cruda îmbiecare a vieţii, aruncăm disperarea trecutului şi ne acoperim de gânduri citate, aşa cum se acoperă pământul cu apa dă proaspătă şi albă. Frumos 1920, bine-ai venit! * Un chirpei de realitate ne sprijină nădejdea şi sentimentul optimismului. Viaţa civilă merge spre libertate ! Cadeţurile răutăţii conducătoare, reînvie ?ndul şi cuvântul liber. Bolovanul medieval al stării de aseu se prăvale în prăpastie, cu un huit infernal de săbii ruginite şi guri de sirătule de nenorociri şi crime. Forţa pumnului dă înapoi şi răsare fiina ideei, puterea cuvântului hiteu, conştiinţa demnităţii omeneşti. * Bravi mînuitori ai condeiului scapă cătuşa jefuitorilor orbi ,ai conducepublice. Stîlpul literaturei româneşti tronul Ion Slavici, şi geniul polemicei’stul Tudor Arghezi, se înalţă străjitori deasupra vremei, pe cînd acuzaii lor se tîrăsc in nenorocire și vor irita stîrvul și ca «urele Ier karhar «hiit. * ÎNSEMNARI îji§js Subscripfiuni la noua socio tai® anonimă „ Viaţa Românească“ ,se primesc la Bs ca Moldova 3aţi în condifiunite prospectului. Subscripfiunea este deschisă până in ziua de S Ianuarie 1920. La Universităţle din Iaşi şi Bucureşti sunt vacante acuma 40 de catedre: 23 la Bucureşti—8 Drept, 2 Litere, 2 Teologie, 1 Ştini, 10 Medicină— Şi 17 la Iaşi — 7 Drept, 6 Litere, 2 Şfinţi, 2 Medicină—şi nu este om serios ca să nu-ţi spus: n-avem elemente ! Una din cauzele sinistre ale actualei teribile crize de profesori universitari este că oigamnii universitariiau grijă să prepare elevi dintre studenţii cei mai buni, cu toate că ministrul de instrucție dispune, de 30 de ani, de un număr însemnat de burse pentru străinătate lăsate de generoşi donatori. * Pentu a remedia această stare de lucruri nu este decit o singură soluţie: pe de o parte, importare de profesori străini, iar, pe de alta, trimeterea și străinătatea unui număr cît mai mare de studenţi romîni pentru toate disciplinele stiuce. în adevăr, pentru ca selecţia să fie cît mai bună, avem nevoe ca pentru aceiaş materie să avem cât mai mulţi specialişti. La 15 Mai 1919 oligarhul politicouniversitar dr. C. Anghelesoiu, Ministrul instrucţiei, comunică rectoratului din Iaşi dezideratele lui cu privire la reforma universitară, între altele oligarhul opina că să se trimeată în străinătate un număr cît mai mare de studenţi români. Invitate să-şi dea avisul, facultăţile au răspuns fiecare fixîrtd numărul şi specialitatea burselor. Astfel în primele zile ale lunii iunie, facultatea de Litere a răspuns ministerului cerind 2© de burse, 6 pentru filosofia modernă, 5 pentru filologia modernă, 5 pentru filologia clasică, 4 pentru filosofe, 5 pentru istorie, cu observaţia că alegerea bursierilor să fie făcută de facultate şi durata burselor să fie de 3 ani Văzînd tăcerea ministerului şi timpul înaintat, facultatea de Litere intervine din nou la 25 Septembrie. In acest timp Montorul Oficial din 17 Sept. 1919 publică regulamentul pentru acordarea burselor în străinătate! Bursele se dau prin Casa Scoalelor,—durata neprecizata—, pentru obiecte care răspund „unor nevoi reale ale învăţământului“ cu avisul făcutăţilor, dar cu alegerea ministerului; „după terminarea studiilor candidatul va fi la dispoziţia statului cel puţin 5 ani“. Monit. Oficial din 2 Dec. 1919 anunţă numărul burselor: 15, 8 la Iaşi şi 8 la Bucureşti şi data concursului: 23 Dec. 1919.* Observata următoarele: 1. Amestecul Caiei Scoalelor este spec.03. Bursele trecesc acordate de minister prin rectorul naivesssîtăţii respective.1. Principul trebue să fie : fiecăre universitate si-şi abă eleviî ei 2. Pentru fiecan facultate s’su acordat câte 2 bare, când de pildă numai facultatea de Litere din Iaşi are nevoe de 20!3 la sfârşit Ministerul allgebrrs** după criterii obscure. Astfel din cele 20 de burse cerute de facultatea de litere din Iaşi ministril alege franceza şi istoria modernă. „ Ministerul pretinde ca bursierii să stoce la dispoziţie timp de 5 ani ce la terminarea studiilor, dar ministerul nu precizează ce înţelege jjiln au«r ow pioUJiij, e, Oa inyoîege de la sine la ce şicane poate 0 da naştere. 5. Cu toate că regulamentul a fost publicat la 17 Sept., publicarea concursului n’a fost anunţată decât la 2 Dec, pentru ziua de 26 Dec, într’un timp când de la Bucureşti la Iaşi Monitorul Oficial face zece zile. Din această cauză candidaţii n’au putut lua cunoştiinţă de existenţa burselor.Din urma intervenţiei energice a d-lui rector I. Teodorescu examenul a fost amânat. Din font această povestire se vede că vechiul regim, reprezentat prin Casa Şcoalelor, încearcă încă lovituri. Aşteptăm momentul potrivit ca si probăm ca Casă Şcoatelor este o instituţie reacţionară, făcută pentru căpătui da Mihaiu Popeştilor bine cunoscuţi în lumea didactică ! Univ, viaţa universitară Bursele pentru streinătate — — Casa şcoalelor operează — xT Bf ' ‘Jt âNOSCICHI S® primesc î«* AGENȚIA DE PUBLICITATE !. BRANISTEANU — — Str. Gh. Mârzescu 23 —• tjaao#sioa»râ exclusivă » pubiicîtățM, .fjfî »SKSÎÂ.-r vefeferit t |e©W. cj). Cuzi a și pornit campania contră d-rului llupu. fpeputatul icsan nu~i iartă d-rului Lupu că-i ministru da interne. fDoar era sa fii d-sa și nu sa putut. * fp. Sorga. 7i tratat pe d. "Gaza de °3~ ramat politic. Dn ord nea culturală nu se poate spune aceiaș lucru despre deputatul ieșim, fp-sa a dovedit, intr’adevăr, că nu numai că știe s& citească dar știe °l)iar să traducă la nevoie fără să citeze autorii. * fBanda Ildihci d. evadat din penitenciar ziua în amează mare. Spuneam doar deunăzi că însalul în care am ajuns nu mai are cine să pă~zească pusenihot din afară! BLANZY EŞI DIN BUCUREŞTI SE ANUNŢĂ CĂ OFICIOSUL D-LUI GENERAL AVERESCU DEZMINTE FORMAL ORICE TRATATIVE CE S’AR URMA ÎNTRE LIGĂ ŞI LIBERALI. OPINIA PUBLICĂ PRIMEŞTE ÎNSĂ CU NEÎNCREDERE ACEASTĂ DEZMINŢIRE, NEÎNCREDERE CARE S’A MANIFESTAT ÎN CHIP DESTUL DE VIU ÎN ŞEDINŢA DE IERI A CAMEREI. PUTEM AFIRMA CĂ GRUPAREA AVERESCANA DIN IAŞI ESTE VIU ALARMATĂ DE ACEST FAPT ŞI CĂ ÎN EVENTUALITATEA CÂND AR FI SĂ SE PRODUCĂ O APROPIERE ÎNTRE LIGĂ ŞI LIBERALI, GRUPAREA DE LA IAŞI NU-L VA URMA PE GENERALUL AVERESCU. PLECAREA AZI DIMINEAŢĂ LA BUCUREŞTI A D-LUI PETRE DRAGOMIRESCU, ESTE ÎN LEGĂTURĂ CU NOTIFICAREA ACESTEI HOTĂRÂRI A GRUPAREI DE LA IAȘI. Parchetul a luat dispoziţia ie a i’&ee oare care cercetftri cu privire la gptfteb Ills lUMUTOIi m u ii U Sf'J m if tea ta l&sS! nt #• JOI IĂNIUARIE 112© x Toţi comercanţii, piientari de la eins * La până la clasa IV inclusiv şi industrii şiî care se bucură de avanti gale legei psalm tacur of mea industriei, care nu se vad publicnţi în lut ele previzori, au drepul ca până la 5 Iar a riei im n, 1920, sa se adreseze came*tei de comerţ I şi pentru a cere înscrierea. Cererile vor fi primite zilnc de la h 5 d. am .O modestă înştiinţare a administraţiei comunale vesteşte că ultimele cinci vagoane şi jumătate zahar se vor desface de Banca „Dacia“ tot cu bonuri, dar cu preţul de 9 lei în loc de 8.25 %pentru acoperirea unui plus de cheltuieli cu ocaza distribuţiei“ Care-i plusul de cheltuieli urmează a fi explicat Ceea ce însă este precizat e ca Banca „Dacia“ capătă un mic bacşiş de vro 40.000 lei. Nmic surprinzător, întreagă această afacere are atăia improbitate la baza ei încât nu-i mirare că în ultimul moment se adaugă un nou mic bacşiş. In cauda venerum. reg] Ziarul „Lumea“ află din Bucureşti că naţionaliştii nu ar ridica nici o obiecţiune ca al doilea ajutor de picimiar din Iaşi să fie evreu. D. Cuza râvneşte la situaţia răposatului doctor Lueger de la Viena. Sa ştie într'adevăr că acest şef al antisemiţilor vienezi, combătut cu înverşunare, odată ales, s’a purtat aşa de bine cu evreii încât în alegerile următoare întrtunea unanimitatea sufragiilor evreeşti. OG pare ca acaza ar vrea sa fie in politică un doctor Lueger, după dim în economia, politică a voit să fie autorii citaţi de Er. Seceri Dar aşa cum n’a reuşit în una, nu va reuşi nici în cealaltă. ^ ‘Valuta leului nostru continuă a Suferi mari deprecieri. Francul elveţian a ajuns 7 hi SO banii francul francez 3 lei şi 60 şi Hra sterlinga 143 lei. că din această cauză mulţi comercianţi din România, care au cumpărat marfa pe credit in străinătate acum şase luni, urmând a plăti în valuta zilei de scadenţă, încearcă pierderi enorme.Se anunţă chhiar că pe piaţa fMankresterului s' au produs poliţice ale cometeiAntihidiri 'Rontania protesta. H. SH& Zp. Unculeţ a atacat dtin nou presa. Suntem siguri că în curând atacul vafi şi mai vânjos, fiindc în curând presa va publica documente şi mai edificatoare despre democratismul d-sale. R nimicata nu explică, faptul că are o presă rea, decât propide sale fapte. * Mtropolia Moldovei adus la cunoştinţa Onoratului Pubic, că conform hotărîrei luată de Gruverd, în înţălegere cu Sf. Sinod, Ta-Drumul de Anul-Nou se va face anul acesta tot după calendarul vehiu. M Ziarişti graţiaţi au fost puşi ieri in libertate. in urma cererei d lui doctor Lupu, s’a hotărît şi eliberarea socialiştilor în huşi la Văcăreşti Pânea care se vinde la unele brutării este din cala afară de rea. Făina integrală din care se fabrica pânea mai înainte a devenit un fel de amestecătură neagră şi de proastă calitate. Se utilizează şi faină de orz. Pentru o asemenea pâne vătămătoare sănătăţii, preţul de 1 leu 50 kgr. este inexplicabil. Dacă brutarii găsesc oricînd prilej să-şi asigure câştiguri cu nemiluita, în schimb administraţia comunală are datoria să intervie energic în contra ticăloşilor care primejduesc şi punga şi viaţa populaţiei. ■3î£ Colegul nostru d. Dafin, a fost aseară victima unui furt între orele 6—7 seara. Răufăcătorii au pătruns în locuința sa din strada C. A. Rosetti, și răstogolind totul, au furat *u»«r«aie «bhtte* e« val«ar».