Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)
1920-02-05 / nr. 3832
AJKUL am»«* Jf*«. »32 '/ ! / / %&*A ttttmtoml mmmmm IM AK; : : r ȘASE LUNI . !1 TEKI LUKI : 1 . ADMINISTRAȚIA ÎAȘI —. Gh. Mote«*«u 28 v B in 8 F o ffi mo. a«© 2IAR POLITIC COTIDIAN, J»i • Fa hr a am 1920 ANHIOI U HI So primesc s AGlîfT A DE PUBLIC TATE I. brAnsteanu — — Sbr. Gib- Matzecca 23 — ~ CfMwipKara exclusivă a gmblusxtftții. 17»; *«HSt«0r «riM»|bi«t $ 'S,«,ș- Dezastru în numărul nostru da eii am publicat un articol, intitulat „Mister şi politicianism8, în cara remarcara faptul că — sub regimul de urgenţă al deefetel°r-Iegi — guvernul liberal, avînd în vedere interesele partizanilor şi ale partidului, n’a uzat de măsurile excepţionale numai în domeiul financiar Intr’adevăr, economiştii şi financiarii liberali, al căror şef teoretic şi practic este d. Vintilă Brâtianu, n’au leg ferat tocmai pe ternul specialităţii lor. Liberalii au lăsat slobodă act vitatea instituţiilor lor financiare, asupra cărora n’aveau interesul sâ facă n ei o presiune. D. Vintilă Brâtianu însă nu stătea cu mintie încrucişate, ci sa lucra pentru naţionalizarea bogăţiilor noastre. Teoria sale economico-financiară este de-o simplicitate divină : „prin noi înşine, toate ale noastre*... — Petrolul nostru, Căile ferate al* noastre, pădurile noastre, tramvai ! nostru !... Nimeni nu vrea să înstrăineze bogliţia ţârii mimai pentru plăcerea de a i face inimă rea d lui V. Brianu. Dar oare îseamnă înstrăinare colaborarea cu străinătatea şi concessionările pe timp limitat, care — punînd tine în valoare bogăţiile — ne permit să ducem o viaţă economică normală ? La armor străi au apelat doar ţări mai vechi decît Romînia, şi mai bogate. Şi, dacă n’am fi apelat şi noi la, străinătate, am fi călătorit cu diligenţa şi, la lumina opaiţurilor, am fi cetit numai cărţi de rugăciuni de sub teascurile mînâstirii Neamţului. De cîtva timp însă liberalii îi gonesc pe străini, cu capitalurile lor de materiale şi cunoştinţi, din întreprinderile productive ale ţării. In schimb ei aranjează noi instituţii de bancă. Liberalii deci, oprind exploatarea petrolului, pădurilor, minelor, căilor ferate, etc....— au aruncat pe piaţa miliarde de bancnote şi acţiuni ale societăţilor de speculă. Prin activitatea frasinelor tipografice şi prin jocul de bursă al acţiunlor, care reprezintă o avere iluzorie şi un beneficiu fictiv... d., Vinilă Brâtianu şi a închipuit că se poate dispensa de locomotive, sonde, şine, cazmale/ seceri... Cîn un partid advers s'a încercat să construiască noi linii de drum de fier, care ar fi făcut servicii imense nu numai economiei naţionale, dar şi strategiei, în timpul războiului, liberalii s-au opus cu înverşunare şi au oprit punerea în practică a proecturii, hulit de presa şi de oratoria colectivistă. Liberalii nu înţeleg rostul muncii utile pe şantier, ei sunt captivaţi de huruitul maşinelor tipografice, care produc bancnote şi acţiuni. Rezultatul ? Rezultatul îl vedem cu toţii. Chiar dacă un alt guvern conduce astăzi trebuie ţării, vinovatul situaţiei actuale este fără îndoială, partidul liberal care—prin politica lui naţională de bănci —a provocat dezastrul nostru financiar. D. Vintilă Brâtianu apără contra străinătăţii petrolul nostru, sarea noastrâ, pădurile şi Căile noastre ferate. Dar populaţia n’ar® gaz, n’are sare, tremură de frig şi nu se poate folosi de drumul de fier. Or străinătatea poate să cumpere acţiunii* societăţilor de petrol ş* construcţiile noastre, plătind leuî 19 cea- I time. Toate propunerile străine au fost îoHţijue de liberali, cînd leul aveai financiar o valoare remarcabilă, şi vor fi primite astăzi,—trebue să fie primite — cînd banul nostru contează alt o jucărie de copii. Edificiul financiar de bîrtie sa prăbuşit, mgropînd şi pe autorii lui, — dar şi pe noi. . Starea noastră financiar» 3eid@rea valizi noastre s’a resâsspursît Un ntoti verliginos, ajungând păita la 19 centime. O uşoară uttare s4a înregistrat da curitad, teul fiind «otel 22 «erată/st® p@ piaţa Parisului. Aşa ştim întru cât acest timid început de îmbunătățire a wa- Sutui sse la töresie asfitrităei ‚S»îui Vaiéa la Londra, ştim însă că o valorificare radicala a monedei noastre este strâns legată de © seri® acte de guvernământ în legătură cu echilibrarea budgetului. ©ezordissea în finanțele statului trebue să înceteze. Un budget convenabil trebue alcătuit fără întârziere. O serie de impozite asupra câştigurilor de război trebuesc aplicate, iar cSseflsseSii© sa fi© reduse la mini buw. SSedrapâşSesra că o asemenea operă este i deosebire dificila, ştim că ea întrece puterii® şi autoritatea unui guvern de partid. Sar toceai din achită pricină sm preconizat alcătuirea unui guvern national, cu represintarea tuturor partidelor, ca singur în măsură să înîreprîn- j dă greaua sarcină a reducere! , cheltuelilor şi echilibrărei fi- ! nanţeior statului. In acelaŞ scop se mai impune de urgenţă un lucru. Se impune imediata demobilizare generali a armatei. Cu Ungaria se va semna pacea în curând, in ce priveşte Rusia, reluarea raporturilor comerciale va atrage după sin© şi încheerea unui acord politic. atei avem tot interesul să stabila o situaţi® paşnică şi în această direcţie. Deasemeraea situaţia internă nu prezintă nici o îngrijorare. Astfel fiind, menţinerea mobilizarei armatei este un favor inutil de risipă care trebue suprimat. Numai după aceste strasuri de politica internă va putea fi vorba de o serioasă normalizare a valutei noastre. invoca asasinarea unui jandarm de către locuitorii unei comune din jud. Olt. Bineţeles că presa partidului liberal a încetat pentru moment să descopere în d. general Averescu „un primejdios agitator şi a sărit şi ea în spatele guvernului „bolşevic“. Se constată îns în mod oficial că anarhia sătească , reduce de fapt la o nenorocire accidentală întîia*plată la locul amintit D. general se grăbire şi nedreptăţise acea ţărănime care-i susţine aureola. Iar liberalii îşi desvâluiseră odată mai mult gradul de simpatie şi încredere reală pe care îl au faţă de ţărănimea noastră răbdătoare fşi cuminte. Surprizele acţiunei de prtid... veţi zice. Dar e ceva mai mult şi destul de grav. Este o adevărată operă de aţîţare şi de neîncredere publică. Este o discreditare gratuită a ţară liniei şi o c reare m atmoshră explosibilâ. Se amăreşte populaţia sătească şi se toceşte răbdarea obştească. Se alimirează instinctele violente determinate în deajuns de mizeria zilelor în care trăim. Din preocupări pur politicianiste, d. general Averesmu îşi ştirbeşte autortatea legendară şi se eliminează din cîmpul ordinii în stat, iar partidul liberal se deszice odată mai mult. Şi când partidele noastre „de ordine*’, caută bolşevicii cu lumânarea spre a-i denunţa oprobriului public, nu cred averescani şi liberalii că e rău să invente ceia ce nu găsesc, şi că e mai bine să nu viseze acte de anarhie prin jud. 0 ? Puteţi dori guvernul, dor, dar nu tulburaţi lumea! Zeci. POUTIGA area acelaş politicianism Nesiguranţa acţiunei politice a d'lui general Avereanu şi înjghebarea pestriţă a Ligei Poporui erau acoperite în parte de popularitatea mitică a generalului şi de mersul convergent al taronimei către această personaliate. In haosul de astăzi, lucrul prezintă avantajul că marea mulţime putea fi stăpînită prin buna inspiraţiune a unui om. Dar d. general Averescu nu ţine atît de mult sâ fie un om popular pe cît doreşte sâ fie o personalitate politică. Din această pricină d sa evoluiază în diverse atitudini de opoziţie, dispreţueşte consecvenţa şi desconsideră abilitatea pină într'allt îneît provoacă la luptă însăşi ţărănimea a cărei inxperienţâ şi naivitate formează singurul capital politic al d'lui general. Ca act de opoziţi®, şeful Ligei Poporului a acuzat guvernul că instigă pe ţărani, fâcîndu i să se dedea la atît de diarfdi«, Drept ursîl «* Revenit mania'', in combaterea lor;evismatur, ziarul Viitorul“ a ajuns să se convertească la evangijtsta lui "Lenin și să contribue la râspândirea mijloacelor de lupt& ale experimentatorilor din IMoscova. xAstfel pe xr.ua de ieri oficiosul fibers). publică în întregime programul de activitate internaţionala loşevică. ‘Sau poate e vorba de o inserţie cu plată ? Lsăci doar liberalii ştiu b ne că afacerile sunt afaceri! * fi). Lsardaş a fost înlocuit din demnitatea de prefect. Lucru firesc. c.p-sa nu putea face multă vreme cârdăşie cu al de d. t. “G. Luxa. Matei Lantacuyno a dezaprobat participarea Ligei la alegerile parțiale. '%) Matei Lantacuzino și-a retras candidatura. (pa urma) O diversiune a potentaţilor După multe dibuiri şi întîrzieri, cei cîţiva oameni adunaţi la Paris, spre a învârti lumea pe degete, au cerut Olandei extrădarea fostului împărat Wilhelm 11 al Germaniei. Guvernul din Haga a respins cererea. Nu ştim întrucît cererea de extrădare pe de o parte, şi refuzul pe de alta, ar fi fost mai mult decît un act de fineţă şi o formă a diplomaţiei. Avem însă credinţa fermă că această frază din epilogul marelui război urmăreşte cu totul altceva decît pedepsirea unui vinovat principal, pentru învăţătura istoriei, aşa cum lasă a se înţelege diplomaţia— acest organ de literatură politică internafională. Nu Wilhelm, ,sau cal puţin nu el singur, trebue să,i răspundă pentru această incomparabilă' catastrofă omenească. Nu 9* t?| ]*itt fî răspunsător de soarti INSEMNARI lumen* Căci omenirea, cu ttoate păcatele ei, nu putea fi atît de nebună încît să-şi fi pus norocul în mîneie unui monarh. O complexitate vastă de interese gravita în jurul măcelului. ,0 stare politică şi un ruaj de economie socială modernă strângea coarda între ,,state şi naţiuni" cu dezlegarea supremă a măsurărei forţelor. Poporul muncitor strigă de un secol contra societăţii capitaliste şi o condamnă, invocînd o aşezare nouă, cu excluderea războaelor. Şi după atâtea nenorociri, masele populare nu pot face altceva decât să caute a zdrobi un regim generator de asemenea sălbătăcie beligerantă. Este dlar în primejdie burghezia ieşită mai bogată şi mai sătulă din singere şi înfometarea proletarilor. Iar victimele nu pot lipsi multă vreme a invoca justiţia şi morala. Aici e problema. Şi Consiliul Suprem a! burgheziei aliate caută o diversiune prin desemnarea lui Wilhelm ca singurul şi marele vinovat. Dar vremea poveştilor a rămas îngropată în mînăstirile evului mediu. Wilhelm nu mai interesează. Ci vinovaţii tuturor statelor burgheze vor trebui să compară la bara justiţiei populare internaţionale. RENOVATUS Informaţii : Candidatura d-lui Cantacuzino. — Safta că d. Mtei B Cantacuzio şi-a retras candidatura din alegerile parţiale de la Dorohoi, destul profesorului ieşan, care a surprins în primul moment, se explică din pun prin următoarea scrisoare pecare d. Cantacuzino a adresat-o ieri d-lui N. Stoieapovici, deputat. Dragă ,S tisul». Am primit scrisoarea d'tale. Ma întrebi ce fac cu candidatura de la Dorohoi ? Iţi răspund : Am retras'o. Iar vouă, care din primul moment mi aţi oferit în mod spontan ca, prieteneşte şi fără nici o condiţiune să mimi opuneţi contra candidat, ba să mă şi sprijiniţi, mă simt dator să vă dau explicaţia ati*tudinei turle, şi sâ vă cer scuze pentru sacrif ciul rămas inutil ce mi Tat* făcut. Ideia unei candidaturi posibile în persoana mea la Dorohoi mia fost sugerată de prietenul meu A. D. Cuza care m’a asigurat de sprijinul partidului său. „S’a întîmplat însă că acest sprijin, care nu se oferise cu o sinceritate de care nu mă îndoesc, n’a putut fL obţ nut de Oua de la prietinii săi ii®, ici din Dorohoi, şi de la Direcţia Centrală. Şi atunci, după ce candidatura mea fusese pusă în numele Ligei poporului din care fac parte, m am trezit din partea naţionaliştior cu o propunere care dovedeşte că bizantinismul in politică nu e o specialitate a partidelor vechi, şi pe care nu puteam sâ oprimesc. Aşa fiind, am socotit că «mai bine să nu pun pe Cuza, care mie prieten şi cu care am avut pînă eri legături strînse politice prin colaborarea noastră comună în «Inul li* gei, să nu'l pun în situaţiunea dis' plăcută de a vedea combătută cu înverşunare în numele său și de că* tră partidul sau o candidatură pe care d*sa a sugerat-o. ® E pentru mine un scrupul de delicateţă peste care, neatîrnat de ches* tia de reuşitâ sau de nereuşită care îmi este indiferentă, nu m’am putut hotărî să trec. Utilitatea de a pâ* trunde într'un parlament diabetic nu merită si dau prileju spectacolului unei lupte electorale date în a* semen«» condiţiunî. „Mulţumindu’vâ tuturora şi în special lui G. Stroici şi D'tale pen*tru prietenosul concurs ce mi -aţi oferit, şi rugîndu'ta să transmiţi prietenilor Bildi peîitîri, fwsteie mele pentru încurcătura ce fără ■ ce v’am cauzat-o, te rog Dragă Micule să primeşti o afectuoasă etrîngere de ruină®. (8$) tî. B.Camfamir»©. V SALA ISTORICĂ DE LA REG. 13 înf.— Pentru a imortaliza faptele istorice şi actele pline de jertfă ale acelora ce au făcut scumpa noastră Ţ.ră de azi, pentru respectul ce-1 datorăm trecutului nostru glorios, s'a luat frumoasa iniţiativă de a se înfiinţa în Cazarma Regimentului 13 Inf. o sală istorică, o sală de onoare, o sală a gurilor şi Trofeelor.— Scopul acestei sili este : să retrăiască în ochii ofiţerilor şi soldaţilor incidentele cele t*. vii din timpul campanilor.— Sfînta recunoştinţă, precum şi admiraţia pentru toţi cei ce s’au sacrificiat pentru neamul ’ acesta, oglinda zilelor de durere şi glorie din timpul svărcolirilor eroice, adevărul istoric, mijlocul cel mai puternic de educaţie naţională pentru fii acestei Ţări chemaţi la datorie. In acest scop şi pentru a se pune temeliile lăudabilei iniţiative a D-lui Maior Ionescu Grigore, Comandantul Regimentului 13 Inf. P. S. s-a convocat la Regiment pe toţi acei ce pot contribui pentru îndrumarea şi deservăşirea acestei opere mari. Au luat parte la aceasta convocare : D-nul ing. Rasetti Directorul Şcoalei de Arte şi Meserii, D-nui Popovici Directorul Şcoalei de Belle-Arte, D mii profesori Costin P. O. Băncili şi Mateescu, D-nii Fotografi Rosenfeld, Wais şi Packer, asigurând şi promiţând D-lui Mitor Ionescu Grigore tot concursul D-lor. Se vor lansa apeluri la toţi cei ce cunosc trecutul eroic al acestui Regiment, la toţi acei ce posedă tablouri alegorice, fotografii, arme, muliţiuni, obiecte etc., de la 187 78, 1913, 1916-1918. ... Credem că nu va fi nimeni din cei ce simt cu adevărat româneşte şi din cei ce-şi dau seama de importanţa acestui lucru, care să nu se grăbească a da bine-voitorul lor concurs în această direcţie. „ Proprietarii urbani din Iaşi se vor întruni In localul Sindicatului lor din Str. Cuza-Vodă 52 (casa jurist) Sâmbătă 7 ale curentei la ora 6 p. m. regi Căpătând combustibilul necesar, baia Comunală funcţionează cu începere de astăzi zilnic între orele 37 p. m.§*3 Patronii brutali au ţinut eri o nouă consfătuire, în care s'a discutat chestia taxei pe pâine. » Aseară femeea Aneta S. State, din comuna Aroneana, a fost adusă în localitate bolnavă de tifos exantematic. Bolnava a fost internată în spitall de izolare. Se pare că chestia violului relatat ori, nu va avea urmări, căci raportul medico-legal, arată că nu a fost viol. 3. Examenele particulare a claselor 5 şi 7 la Liceul Naţional, încep la 16 Februarie şi vor continua pină la cei ale acelei luni. Gerul In timpul nopţei, a atins 15 grade. $curi pe când femeea Elena Luca se afla lîngă depozitul de gaz Natansohn i s’a furat din buzunar o basma cu 409 lei. Societatea de arte grafice şi editură „Viaţa Românească“ avînd nevoie de funcţionari şi funcţionare pentru birourile sale ce se vor deschide în cuiind, doritorii se pot adresa cu oferte în scris însoţite de referinţe la librăria „Viaţa Românească str. Cuza-Vodă (Casa Lianişteia. Diverse persoane care au interese la direcţia regională c. f. r. ni se pîîng împotriva dificultăţilor ce le întimpină din pricina fapului eft biurourile sunt raspîndite prin totaşul la distanţe considerabile, ţi eferar în afară de oraş cum este cazul biuroului M 7. Daca chiria ar fi prea mars pentru un singur local spaţios, oare totalizarea chiriilor de pînă reun şi cheltuelile făcute cu amenajarea unor magazii, n’ar fi ajuns să a* coper® chiria celui mai încăpător și 10XCI imobil !