Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)

1920-02-05 / nr. 3832

AJKUL am»«* Jf*«. »32 '/ ! / / %&*A ttttmtoml mmmmm IM AK; : : r ȘASE LUNI . !­1 TEKI LUKI : 1 . ADMINISTRAȚIA ÎAȘI —. Gh. Mote«*«u 28 v B in 8 F o ffi mo. a«© 2IAR POLITIC COTIDIAN, J»i • Fa hr a am 1920 ANHIOI U HI So primesc s AGlîfT A DE PUBLIC TATE I. brAnsteanu — — Sbr. Gib- Matzecca 23 — ~ CfMwipKara exclusivă a gmblusxtftții. 17»; *«HSt«0r «riM»|bi«t $ 'S,«,ș- Dezastru în numărul nostru da eii am pu­blicat un articol, intitulat „Mister şi politicianism8, în cara remarcara faptul că — sub regi­mul de urgenţă al deefetel°r-Iegi — guvernul libe­ral, avîn­d în vedere interesele par­tizanilor şi ale partidului, n’a uzat de măsurile excepţionale numai în dome­iul financiar Intr’adevăr, economiştii şi fi­nan­ci­arii liberali, al căror şef teoretic şi practic este d. Vintilă Brâtian­u­, n’au leg ferat tocmai pe ter­nul spe­cialităţii lor. Liberalii au lăsat slo­bodă act vitatea instituţiilor lor fi­nanciare, asupra cărora n’aveau in­teresul sâ facă n ei o presiune. D. Vintilă Brâtianu însă nu stătea cu mintie încrucişate, ci sa lucra pentru naţionalizarea bogăţiilor noa­stre. Teoria­­ sale economico-finan­­ciară este de-o simplicitate divină : „prin noi înşine, toate ale noa­stre*... — Petrolul nostru, Căile ferate al­* noastre, pădurile noastre, tram­vai ! nostru !... Nimeni nu vrea să înstrăineze bo­­gliţia ţârii mimai pentru plăcerea de a i face inimă rea d lui V. Br­­ianu. Dar oare î­seamnă înstrăinare co­laborarea cu străinătatea şi conces­sionările pe timp limitat, care — punînd tine în valoare bogăţiile — ne permit să ducem o viaţă econo­mică normală ? La armor stră­i au apelat doar ţări mai vechi decît Ro­­mînia, şi mai bogate. Şi, dacă n’am fi apelat şi noi la, străinătate, am fi călătorit cu diligenţa şi, la lumina opaiţurilor, am fi cetit numai cărţi de rugăciuni de sub teascurile mî­­nâstirii Neamţului. De cîtva timp însă liberalii îi go­nesc pe străini, cu capitalurile lor de materiale şi cunoştinţi, din între­prinderile productive ale ţării. In schimb ei aranjează noi instituţii de bancă. Liberalii deci, oprind exploatarea petrolului, pădurilor, minelor, căilor ferate, etc....— au aruncat pe piaţa miliarde de bancnote şi acţiuni ale societăţilor de speculă. Prin activi­tatea fr­asi­nelor tipografice şi prin jo­cul de bursă al acţiun­lor, care re­prezintă o avere iluzorie şi un be­neficiu fictiv... d., Vin­ilă Brâtianu şi a închipuit că se poate dispensa de locomotive, sonde, şine, cazmale/ seceri... Cî­n un partid advers s'a încer­­cat să construiască noi linii de drum de fier, care ar fi făcut servicii i­­mense nu numai economiei naţio­­nale, dar şi strategiei, în timpul războiului, liberalii s-au opus cu înverşunare şi au oprit punerea în practică a proecturii, hulit de presa şi de oratoria colectivistă. Liberalii nu înţeleg rostul muncii utile pe şantier,­ ei sunt captivaţi de huruitul maşinelor tipografice, care produc bancnote şi acţiuni. Rezultatul ? Rezultatul îl vedem cu toţii. Chiar dacă un alt guvern conduce astăzi trebuie ţării, vinovatul situaţiei ac­tuale est­e fără îndoială, partidul li­beral care—prin politica lui naţio­nală de bănci —a provocat dezastrul nostru financiar. D. Vintilă Brâtianu apără contra străinătăţii petrolul nostru, sarea noastrâ, pădurile şi Căile noastre fe­rate. Dar populaţia n’ar® gaz, n’are sare, tremură de frig şi nu se poate folosi de drumul de fier. Or stră­inătatea poate să cumpere acţiunii* societăţilor de petrol ş* construc­ţiile noastre, plătind leuî 19 cea- I time. Toate propunerile străine au fost îoHţijue de liberali, cînd leul aveai financiar o valoare remarcabilă, şi vor fi pri­mite astăzi,—trebue să fie primite — cînd banul nostru contează alt o ju­cărie de copii. Edificiul financiar de bîrtie sa prăbuşit, mgropînd şi pe autorii lui, — dar şi pe noi. . Starea noastră financiar» 3eid@rea valizi noastre s’a resâsspu­rsît Un ntoti verliginos, ajungând păita la 19 centime. O uşoară uttare s4a înregistrat d­a curitad, teul fiind «otel 22 «erată/st® p@ piaţa Parisului. Aşa ştim întru cât acest timid început de îmbunătățire a wa- Sutui ss­e la töresie asfitrită­ei ‚S»îui Vaiéa la Londra, ştim însă că o valorificare radicala a mo­nedei noastre este strâns le­gată de © seri® acte de gu­vernământ în legă­tură cu echi­librarea budgetului. ©ezordissea în finanțele sta­tului trebue să înceteze. Un budget convenabil trebue al­cătuit fără întârziere. O serie de impozite asupra câştigurilor de război trebuesc aplicate, iar cSseflsseSii© sa fi© reduse la mi­ni b­­uw. SSed­rapâşSesra că o asemenea operă este i deosebire difi­­cila, ştim că ea întrece puterii® şi autoritatea unui guvern de partid. Sar toceai din achită pricină sm preconizat alcătuirea unui guvern national, cu rep­­resin­tarea tuturor partidelor, ca singur în măsură să înîreprîn- j dă greaua sarcină a reducere! , cheltuelilor şi echilibrărei fi- ! nanţeior statului.­­ In acelaŞ scop se mai impu­­ne de urgenţă un lucru. Se im­pune imediata demobilizare generali a armatei. Cu Ungaria se va semna pacea în curând, in ce priveşte Rusia, reluarea raporturilor comerciale va atra­ge după sin© şi încheerea unui acord politic. atei avem tot in­teresul să stab­i­la o situaţi® paşnică şi în această direcţie. Deasemeraea situaţia internă nu prezintă nici o îngrijorare. Astfel fiind, menţinerea mo­­bilizarei armatei este un favor inutil de risipă care trebue suprimat. Numai după aceste strasuri de politica internă va putea fi vorba de o serioasă normali­zare a valutei noastre. invoca asasinarea unui jandarm de către locuitorii unei comune din jud. Olt. Bine­­­ţeles că presa partidului liberal a încetat pentru moment să descopere în d. general­ Averescu „un primejdios agitator şi a sărit şi ea în spatele guvernului „bolşevic“. Se constată îns­ în mod oficial că anarhia sătească , reduce de fapt la o nenorocire accidentală întîia*­plată la locul amintit D. general se grăbire şi nedreptăţise acea ţărănime care-i susţine aureola. Iar liberalii îşi desvâluiseră odată mai mult gra­­dul de simpatie şi încre­dere reală pe care îl au faţă de ţărănimea noastră răbdătoare fşi cuminte. Surprizele acţiunei de p­rtid... veţi zice. Dar e ceva mai mult şi destul de grav. Este o adevărată ope­ră de aţîţare şi de neîncredere publică. Este o dis­­creditare gratuită a ţară liniei şi o c reare m atmoshră explosibilâ. Se amăreşte populaţia sătească şi se to­­ceşte răbdarea obştească. Se alim­ir­­ează instinctele violente determinate în de­ajuns de mizeria zilelor în care trăim. Din preocupări pur politicianiste, d. general Averes­mu îşi ştirbeşte au­­tor­tatea legendară şi se eliminează din cîmpul ordinii în stat, iar par­­tidul li­beral se deszice odată mai mult. Şi când partidele noastre „de or­dine*’, caută bolşevicii cu lumânarea spre a-i denunţa oprobriului public,­­ nu cred averescani şi liberalii că e­­ rău să invente ceia ce nu găsesc, şi­­ că e mai bine să nu viseze acte de anarhie prin jud. 0­­ ? Puteţi dori guvernul, d­­or, dar nu tulburaţi lumea! Zeci. POUTIGA ar­e­a acelaş politicianism Nesiguranţa acţiunei politice a d'lui general Averea­nu şi înjghebarea pes­triţă a Ligei Popor­­ui erau acope­rite în parte de popularitatea mitică a generalului şi de mersul conver­gent al taronimei către această per­sonali­ate. In haosul de astă­zi, lucrul pre­zintă avantajul că marea mulţime putea fi stăpînită prin buna inspira­­ţiune a unui om. Dar d. general A­­verescu nu ţine atît de mult sâ fie un om popular pe cît doreşte sâ fie o personalitate politică. Din această pricină d sa evolu­­iază în diverse atitudini de opoziţie, dispreţueşte consecvenţa şi descon­sideră abilitatea pină într'allt îneît provoacă la luptă însă­şi ţărănimea a cărei in­xperienţâ şi naivitate formează singurul capital politic al d'lui general. Ca act de opoziţi®, şeful Ligei Po­porului a acuzat guvernul că instigă pe ţărani, fâcîndu i să se dedea la atît de diarfdi«, Drept u­rsîl «* Revenit mania'', in combaterea lor;evis­­matur, ziarul Viitorul“ a ajuns să se convertească la evangijtsta lui "Lenin și să contribue la râspândirea mijloacelor de lupt& ale experimentatorilor din IMoscova. xAstfel pe xr.ua de ieri oficiosul fibe­rs). publică în întregime programul de activitate internaţionala lo­şevică. ‘Sau poate e vorba de o inserţie cu plată ? Lsăci doar liberalii ştiu b ne că afacerile sunt afaceri! * fi). Lsardaş a fost înlocuit din dem­nitatea de prefect. Lucru firesc. c.p-sa nu putea face multă vreme cârdăşie cu al de d. t. “G. Luxa. Matei Lantacuyno a dezaprobat participarea Ligei la alegerile parțiale. '%) Matei Lantacuzino și-a retras candidatura. (pa urma) O diversiune a potentaţilor După multe dibuiri şi întîrzieri, cei cîţiva oameni adunaţi la Paris, spre a învârti lumea pe degete, au cerut Olan­dei extrădarea fostului împărat Wilhelm 11 al Germaniei. Guvernul din Haga a respins cererea. Nu ştim întrucît cererea de extrădare pe de o parte, şi refuzul pe de alta, ar fi fost mai mult decît un act de fineţă şi o formă a diplomaţiei. Avem însă credinţa fermă că această frază din e­­pilogul marelui război urmăreşte cu­ to­tul altceva decît pedepsirea unui vino­vat principal, pentru învăţătura istoriei, aşa cum lasă a se înţelege diplomaţia— acest organ de literatură politică inter­­nafională. Nu Wilhelm, ,sau cal puţin nu el sin­gur, trebue să,i răspundă pentru această incomparabilă' catastrofă omenească. Nu 9* t?| ]­*itt fî răspunsător de soarti INSEMNARI lumen* Căci omenirea, cu ttoate păcatele ei, nu putea fi atît de nebună încît să-şi fi pus norocul în mîneie unui mo­narh. O complexitate vastă de interese gra­vita în jurul măcelului. ,0 stare politică şi un ruaj de economie socială modernă strângea coarda între ,,state şi naţiuni" cu dezlegarea supremă a măsurărei forţelor. Poporul muncitor strigă de un secol contra societăţii capitaliste şi o condam­nă, invocînd o aşezare nouă, cu exclu­derea războaelor. Şi după atâtea nenorociri, masele po­pulare nu pot face altceva decât să caute a zdrobi un regim generator de asemenea sălbătăcie beligerantă. Este dlar în prime­jdie burghezia ie­şită mai bogată şi mai sătulă din sin­­gere şi înfometarea proletarilor. Iar vic­timele nu pot lipsi multă vreme a in­voca justiţia şi morala. Aici e problema. Şi Consiliul Suprem a! burgheziei aliate caută o diversiune prin desemnarea lui Wilhelm ca singu­rul şi marele vinovat. Dar vremea poveştilor a rămas în­gropată în mînăstirile evului mediu. Wilhelm nu mai interesează. Ci vino­vaţii tuturor statelor burgheze vor tre­bui să compară la bara justiţiei popu­lare internaţionale. RENOVATUS Informaţii : Candidatura d-lui Cantacu­zino. — Sa­ft­a că d. M­tei B Can­­tacuz­io şi-a retras candidatura din alegerile parţiale de la Dorohoi, des­tul profesorului ieşan, care a surprins în primul moment, se explică din pun prin următoarea scrisoare pe­­care d. Cantacuzino a adresat-o ieri d-lui N. Stoieapovici, deputat. Dragă ,S tisul». Am primit scrisoarea d'tale. Ma întrebi ce fac cu candidatura de la Dorohoi ? Iţi răspund : Am retras'o. Iar vouă, care din primul moment mi aţi oferit în mod spontan ca, prieteneşte şi fără nici o condiţiune să mimi opuneţi contra candidat, ba să mă şi sprijiniţi, mă simt dator să vă dau explicaţia ati*­tudinei turle, şi sâ vă cer scuze pen­­tru sacrif ciul rămas inutil ce mi Tat* făcut. Ideia unei candidaturi po­­sibile în persoana mea la Dorohoi mia fost sugerată de prietenul meu A. D. Cuza care m’a asigurat de spri­­jinul partidului său. „S’a întîmplat însă că acest spri­­jin, care nu se oferise cu o sinceri­­­tate de care nu mă în­doesc, n’a pu­­tut fL obţ nut de Ou­a de la prietinii săi ii®, ici din Dorohoi, şi de la Di­­recţia Centrală. Şi atunci, după ce candidatura mea fusese pusă în numele Ligei poporului din care fac parte, m am trezit din partea naţionalişti­or cu o propunere care dovedeşte că bizanti­­nismul in politică nu e o specialitate a partidelor vechi, şi pe care nu pu­­team sâ o­­primesc. Aşa fiind, am socotit că «mai bine să nu pun pe Cuza, care mie prieten şi cu care am avut pînă eri legături strînse politice prin cola­­borarea noastră comună în «Inul li* gei, să nu'l pun în situaţi­unea dis' plăcută de a vedea combătută cu înverşunare în numele său și de că* tră partidul sau o candidatură pe care­ d*sa a sugerat-o. ® E pentru mine un scrupul de de­licateţă peste care, neatîrnat de ches* tia de reuşitâ sau de nereuşită care îmi este indiferentă, nu m’am­ putut hotărî să trec. Utilitatea de a pâ* trunde într'un parlament diabetic nu merită si dau prileju spectaco­­lul­ui unei lupte electorale date în a* semen«» condiţiunî. „Mulţumindu’vâ tuturora şi în special lui G. Stroici şi D'tale pen*­tru prietenosul concurs ce mi -aţi oferit, şi rugîndu'ta să transmiţi prietenilor Bildi peîitîri, fwsteie mele pentru încurcătura ce fără ■ ce v’am cauzat-o, te rog Dragă Micule să primeşti o afectuoasă etrîngere de ruină®. (8$) tî. B.Camfamir»©. V SALA ISTORICĂ DE LA REG. 13 înf.— Pentru a imortaliza faptele istorice şi actele pline de jertfă ale a­­celora ce au făcut scumpa noastră Ţ­.ră de azi, pentru respectul ce-1 datorăm trecutului nostru glorios, s'a luat fru­moasa iniţiativă de a se înfiinţa în­ Ca­zarma Regimentului 13 Inf. o sală isto­rică, o sală de onoare, o sală a gu­ri­lor şi Trofeelor.— Scopul acestei sili este : să retrăiască în ochii ofiţerilor şi soldaţilor incidentele cele t­*. vii din timpul campanilor.— Sfînta recunoştinţă, precum şi admiraţia pentru to­ţi cei ce s’au sacrificiat pentru neamul ’ acesta, oglinda zilelor de durere şi glorie din timpul svărcolirilor eroice, adevărul is­toric, mijlocul cel mai puternic de edu­­caţie naţională pentru fii acestei Ţări chemaţi la datorie. In acest scop şi pentru a se pune temeliile lăudabilei iniţiative a D-lui Maior Ionescu Grigore, Comandantul Regimentului 13 Inf. P. S. s-a convocat la Regiment pe toţi acei ce pot contri­bui pentru îndrumarea şi deservăşirea acestei opere mari. Au luat parte la aceasta convocare : D-nul ing. Rasetti Directorul Şcoalei de Arte şi Meserii, D-nui Popovici Direc­torul Şcoalei de Belle-Arte, D mii pro­fesori Costin P. O. Băncil­i şi Mateescu, D-nii Fotogr­afi Rosenfeld,­­ Wais şi Pa­cker, asigurând şi pro­miţând D-lui Mitor Ionescu Grigore tot concursul D-lor. Se vor lansa apeluri la toţi cei ce cunosc trecutul eroic al acestui Regi­ment, la toţi acei ce posedă tablouri a­­legorice, fotografii, arme, muliţiuni, o­­biecte etc., de la 187­­ 78, 1913, 1916-1918. ... Credem că nu va fi nimeni din cei ce simt cu adevărat româneşte şi din cei ce-şi dau seama de importanţa a­­cestui lucru, care să nu se grăbească a da bine-voitorul lor concurs în această direcţie. „ Proprietarii urbani din Iaşi se vor întruni In localul Sindicatului lor din Str. Cuza-Vodă 52 (casa jurist) Sâmbătă 7 ale curentei la ora 6 p. m. regi Căpătând combustibilul necesar, baia Comunală funcţionează cu înce­pere de astăzi zilnic între orele 3­7 p. m.­­§*3 Patronii brutali au ţinut eri o nouă consfătuire, în care s'a discutat chestia taxei pe pâine. » Aseară femeea Aneta S. State, din comuna Aroneana, a fost adusă în lo­calitate bolnavă de tifos exantematic. Bolnava a fost internată în spita­ll de izolare.­­ Se pare că chestia violului relatat ori, nu va avea urmări, căci raportul medico-legal, arată că nu a fost viol. 3. Examenele particulare a claselor 5 şi 7 la Liceul Naţional, încep la 16 Fe­bruarie şi vor continua pină la cei ale a­­celei luni. Gerul In timpul nopţei, a atins 15 grade. $c­uri pe când femeea Elena Luca se afla lîngă depozitul de gaz Natansohn i s’a furat din buzunar o basma cu 409 lei.­­ Societatea de arte grafice şi edi­tură „Viaţa Românească“ avînd nevoie de funcţionari şi funcţionare pentru bi­rourile sale ce se vor deschide în cui­ind, doritorii se pot adresa cu oferte în scris însoţite de referinţe la librăria „Viaţa Românească str. Cuza-Vodă (Casa Liani­­şteia.­­ Diverse persoane care au in­­­terese la direcţia regională c. f. r. ni se pîîng împotriva dificultăţilor ce le întimpină din pricina fap­ului eft biurourile sunt raspîndite prin tot­aşul la distanţe considerabile, ţi eferar în afară de oraş cum este cazul biuroului M 7. Daca chiria ar fi prea mars pen­tru un singur local spaţios, oare totalizarea chiriilor de pînă reun­ şi cheltuelile făcute cu amenajarea unor magazii, n’ar fi ajuns să a* coper® chiria celui mai încăpător și 10XCI imobil !

Next