Opinia, aprilie 1920 (Anul 16, nr. 3878-3902)

1920-04-01 / nr. 3878

y AKMij XVl-iea No. 3878 ABONAMENTE AW : : : : 80 LEI SASE LENI : : : : 40 „ rcmi Limi : : : : 20 ' „ ABMINISTRATI­A lasi*— Gh. Marzescu 11­­ mi r­o­w rvo ®oo 25 bani amarul ZIAR POLITIC COTIDIAN. to» JOI 1 Aprilie 1910 A N­U N C I C­E I Sa primase Ba AGIHTIA^DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — Str. Gh. MSrzescu 17 -Concesionară exclusivă a publicity (.ei la număr r colt Iu­l Lets V­ A­I­V­T­A . Scrisori din Bucureşti Centecrifele vremii. — Mântuirea­­sociala. Dovezi şi do­cument© contemporane: şcolile da dans. — O broşură caracteristică bucureştiani — Teama atavică­ a privilegiaţilor din toate epocile s’a dovedit temeinică. Sub raportul strict al intereselor de clasă,TM râspândirea culturii în toate straturile, plămădirea unei conduite sufleteşti in­transigente,­—reprezenta o prim­ejdie rea­lă. Pentru a înnăbuşi curentele inde­pendente şi veleităţile de instruire, toţi stăpânitorii-afiş­i reacţionari sau po­zând în democraţie au evitat populari­zarea ştiinţei şi au închis cu lacăte sa­tanice şcolile. Petre Carp care avea scuza sincerită­ţii biutale nu s’a sfiit să declare că ţă­ranul n’are nevoie de carte Alţi politi­ciani şi latifundiari — deşi n’au afirmat nici când o asemenea Îndrăzneaţă şi respingătoare teorie,—au acţionat, însă potrivit lozincelor retrograde. Numai ast­fel dezbaterea marei probleme so­iale a fost amânată la calendele greceşti; iar vremea—cu impetuoasele ei "sdruncinări —a găsit pe întârziaţi ca măgari naivi la porţi nouă. (In cazul nostru, aplicând teoria la viaţa noastră politică, am pu­tea spune inestetic dar onest : vremea a găsit pe­ politiciani români cu râtul gin­gaş uluit. Par'că auzim suspinul distin­sului economist Ale­c Constantinescu­­.) Dacă în cei 30 de ani din urmă s‘ar fi clădit mai multe şcoli şi s’ar fi în­fiinţat mai multe­­universităţi libere,— desigur conştiinţa de clasă s'ar fi deş­teptat mai curând. Şi—ceea ce pare par­radoxal—, această evoluţie nu numai că ar fi fost în avantajul muncitorimii de le sate şi oraşe,—dar ar fi fost şi în avantajul presei stăpânitoare! Loviturile n‘ar fi fost prea brutale! Surprinderea n‘ar fi fost un caracter a­­tit de anormal! Bolșevismul n.a s'ar fi Interpretat' atât de caraghios și de con­damnabil inco­m­petent! lată, de trei ani trăim sub înrâurirea marei epopei de la răsărit. Grevele se din lanţ, vânturători de­­raze dau buzna n sălile de întruniri, stâlpii partidelor îşi simt osânza, tremurândâ, — pretutin­deni , haos şi exagerări în judecată ! Consecinţele unei vremi întunecate Îşi dau roadele. In occident, fiecare cetăţean—pe lân­gă slujba, negustoria sau meseria pe care o exercită,—îşi petrece o oră pe zi «iind sau audiând cursuri universitare , se interesează de politică şi determină atitudini politice! Noi am avut: duzini de porci îngră­­şaţi cu acţiuni şi cointeresări, sute de eroi nocturni ai şantanelor şi orgiilor bu­­d­reştene, mii de favoriţi şi o­­gloată care suferea şi muncea ! Fulgerul a spintecat văzduhul şi la lumina lui profetică, cei mulţi au văzut adevărul. Ca odinioară Adam, cel în­fruptat din dulcea poamă a adevărului, făuritorul bogăţiilor pământeşti şî sub­­pâmânteşti—pricepând de asta-dată, su­perb şi primitiv—dărâmă, cu gestul in­spirat, Idolul. Cine se poate încumeta—fără şovăire *~a răspunde echitabil ? Mântuirea socială pe care au visat-o de la Fiaton până la Trotzki, atâţi vi­­zit­ari nu se poate realza în cuprinsul veselia al societăţii noastre, cu menta­litatea noastră, cu păcatele noastre. Asemenea nnoi relevări mistice, noi, idealiştii deopotrivă de nepăsători faţă de calcule burgheze ca şi de economie socială,—aşteptam minunea.­­ Şi această mişune o vom vedea aevea în ziua cînd m­istorul va ceti şi ţăranul va admira pictura , în ziua luminării sufletelor ! * Istoricul priceput al secolului „rococo“ a izbutit să ne dea o imagine plastcă, eloquentă şi picantă a vremii lui Ludo­vic al XV-lea... Cronicarul român de mâine va avea documente mult lămuri­toare asupra epocii noastre, cercetând activitatea „sălilor de dans“, a şco­ilor şi diferiţi­or profesori ai acestui aristo­cratic sport N« importă unde—în ce cartier, în ce stradă, în ce sală—atmosfera şcolii de dans , aceeaşi. Parchet individ în frac, surâzând ef­­fin, deplasat şi cu mişcări vioaie, câte­va buc­ureştence şi o legiune de spil­cuiţi. Tabloul pare, dintru început, des­tul de banal. Totuşi, faptul nu e chiar atât de lip­sit de importanţă. Dimpotrivă ! Trebue să se ştie că sporirea natali­tăţi în România este­­n ‘­directă legă­turi cu progresul şcolilor de dans. As»f« m îperceagă prinşii care sfâr- ! şesc la ofiţerul stării civile când nu sfîr­­şesc... la „Maternitatea*. Acolo se coc intrigile Bucureştiului anemiat de lene­vie neproductivă şi neurastenizat de plic­tiseli ucigătoare. Acolo se dezvăluesc, Indecente, arme­le proaspetei civilizaţii europene. De aceea, istoricul de m­ine va tre­bui—musai— să se conducă după icoa­nele— di­verse şi interesante­—ale­ şcolilor de dans care îşi aşteaptă Balzăc­ul na­ţional .. . O carte reprezentativ bucureşteană a scris-o un flăcău ‘tomnatec care ascunde sub z­mbet­­ de circumstanţă tragedia unui suflet frămîntat. Vero, epigramistul cunoscut, versifica­torul „superficial“ şi „distractiv“ — cura îl numesc, protig­uitor, burgheze şi să­tulii, a nemurit „scenele bucureştene“ cu o putere de descripţie rară şi cu un fi­resc pe care în van i’ar căuta literaţii consacraţi de revistele ilustrate şi de cafenelile entusiaste. Vero e simplu şi inteligent. Cartea lui n'are pretenţiuni de psihologie şi cu­prinde totuşi documente psihologice; nu e pedant şi observă, totuşi, minunat pe­dantismul, n'are impulsuri obscene şi re­dă n nunat bucureşteana obsecuitate. In sfirşit, „scenele“ sale merită a fi cu­noscute şi in Moldova liniştită... * Rătăcit de valurile vremii agitate prin Bucureşti „Romîniei mari“ scriitorul ar­delean Emil Isac a izbutit să-şi faci o idee precisă despre gradul de cultură şi de „bună-voinţa“ pentru artişti, al ciocoilor noştri. Desgustat, cîntăreţul subtil al „Maicei tinere“ izbucneşte, în cuvinte de foc, îm­­potriva re­acţiunii... ..Am vorbit cu Emil Isac într’o re­dacţie bucure­şteană, posacă şi îmbibată de rigidităţi naive. Poetul care a deşteptat atâta patimă şi a răscolit atâtea prejudicii, are o înfă­ţişare tinerească, de zeu, gânditor, şi un grai occidentalizat,— rar la ardeleni. In curînd va tipări un volum de schiţe: „In urma lui Mart­“... Şi vorbind cu ardeleanul, plin de in­telectualitate şi scăpărător de inteligenţă, — mi-am amintit de figura­ cumplită In grozăvia lipsurilor materiale — a celuia care, deşi, cel mai mare poet român In viaţă, — duce povara unui trai insu­portabil. Şi, fără să vreau, mi-am simţit o geană umedă. Dar bisturiul logicei a îndepăr­tat duioşia. In ţara în care porcii işi vâră râtul prin treburile publice,. — poeţii culeg ra­zele şi mor în spital.« I. Peitz, d-lui prefect de poliţie. Iubitor» de or­dine au tot motivul a fi mulţumiţi. Insă nu tot aşa stă lucrul cu gar­diştii unei anumite conştiinţe, aceste a­­pariţiuni stranii ale unor interese oculte. De aici, supărarea „Unirei“. Această tipăritură de trivialităţi co­tidiana respinge apelul la ordine. Este firesc Garda „Unirea“ nu face altceva decît să organizeze manifestaţii zgomo­toase de stradă, să perturbeze munca în atelierele şi fabricile statului, să insulte şi să provoace pe muncitorii paşnici, şi aceasta Intri un spirit de intoleranţă la înălţimea ignoranţei şi neroziei antise­mite. „Unirea“ conştiinţei d-lui Pancu­­nu poate ag­rea un apel care dezaprobă provocările,­­scandalurile şi dezordinile. Nu poate, căci ar însemna să-şi nege rostul. Şi Garda conştiinţei aziatice, amenin­ţată de pitire, prin lipsa proptelei dis­crete a d-lui Lohan, cere prin „Unirea“ lămuriri „urgente şi precise de la orga­nele superioare“ ! Au „Unirea“ se trezeşte in plin gu­vern Cuza-Pancu? Sau confundă de­partamentul internelor cu Regia d-lui Moisiu? RENOVATUS Câte ave D. Iorga a procedat la cel mai grav atac posibil în potriva d-lui A. C. Cuza. A declarat că nu mai cunoaşte dife­renţa de rasă sau religie şi că orice cetăţean îşi găseşte loc alăturea de d-sa. Să aşteptăm replica d-lui A. C. Cuza. * Un ziar anunţă că se vor lua grab­nice măsuri pentru repararea stradeiCu­­za-Vodă, în porţiunea din faţa hotelu­lui Europa. Găseşte, într’adevăr, confratele că după atâtea mizerii indurate de trecă­torii acelei porţiuni, o reparaţiune fă­cută astă­zi ar învedera graba . * Deşi fuseseră anunţate o sumă de chestiuni importante la ordinea zilei şedinţa baroului de Iaşi de Duminică n’a avut loc. Or, poate tocmai fiind­că se anun­ţase atâtea chestiuni şi avocaţilor le a fost groază de discuţie. &LAMZÎ ÎNSEMNĂRI Cine vrea dezordin? Mişcările populare şî curentele de idei au o forţă nouă. Astăzi cugetul m­ulţimei prezintă un caracter de diver­sitate şi o intensitate mult mai puter­nice, fapt care în mod fatal se leagă de nervozitate generală şi împrumută luptelor politico-sociale o patimă ce tinde uneori a degenera în violenţă. Autorităţile învestite cu îndatorirea de a veghea la buna rînduială publică tre­bue să respecte libertatea cugetului tu­turor şi să evite dezordinele. Libertatea de gândire este neîngrădită; numai acteie materiale pot constitui un delict şi pentru preîntimpinarea delictelor au­torităţile au a veghea la­­respectul gîn­­direi fie­cărui cetăţean. Spirit civilizat,­pre­fectul oraşului s’a adresat populaţiei printr'un apel la or­dine, atrăgând atenţia că art. 26 din Constituţie îngrădeşte întrunirile sub ce­rul liber şi că astăzi mai ales asemenea întruniri „constitue manifestări politice cu caracter provocator faţă de cei ce au alte păreri şi duc astfel în mod ine­vitabil la scandaluri şi dezordine“. Ingrijat de urmările Intrebuinţărei forţei publice şi pentru a le evita, pre­fectul oraşului sfâtueşte pe toată lumea să se abţie de la „ori­ce manifestări zgomotoase şi provocatoare“, urmând a fi dira­t răspunzători „acei care nu vor ţine seamă de prezentul apel, Indemnînd mulţimea îa periculoase agitaţiuni de stradă“. Pentru rolul sâu îa stat, nîmî« «ai «fese fl mai lăudabil ea zeeet apel aî Nici când n'a fost mai greu de a face un prognostic sau a încerca o expunere a condiţiilor în care se vor face vii­toarele alegeri generale. Explicaţia este foarte lesne. Pe deo­parte însă­şi formaţiunea ministerială nu este definitiv închegată — căci or­­cît pînă şi „ Viitorul« ' anunţă intrarea takiştilor în guvern, tot nu se poate şti ce poate surijini. In al doilea loc, viaţa politică a îm­­brăcat un caracter atit de haotic în­cât partidele nu se mai recunosc şi în­ or­­ce caz nu se poate presupune ce împe­recheri normale sau anormale vor mai avea loc. Dar mai presus de toate, este greu de întrevăzut ceva, din moment ce în­să­şi baza nu există încă şi anume le­gea elctorală, pe temeiul căreia va ur­ma să aibă loc alegerea. Şi acest din urmă lucru are mare im­portanţă. Căci dacă regimul electoral va fi acel pe baza căruia s’a făcut a­­legerile trecute, unele partide şi gru­pări ar putea încerca lupta separată — bizuindu-se pe principiul reprezentarei proporţionale. Dacă însă noua reformă va aduce o restricţie acestui principiu — ceea ce pare sigur — atunci carter­­urile vor fi mai numeroase, pentru a se evita răsipirea zadarnică de forţe. Desigur că în vechiul regat şansele guvernului sunt mari. Guvernul Averescu are şi popularitatea, are şi puterea, probabil de acest lucru se va , resimţi şi Basarabia.­­ Mai­­discutabilă este chestiu­­­­nea rezultatului­­din Ardeal şi­­ Bucovina, acum mai ales când partidul Naţional Ardelenesc a refuzat intrarea in „Liga** şi s’a ‘ rupt in două. Guvernul va avea concursul sau cel puţin nu va fi combă­tut de liberali şi progresişti.­­ Este drept ci electoraliceşte a­­­ ceasta nu insamnă mare lucru, dar totuşi faptul nu poate fi nesocotit.* Acţiunea opoziţionistă în ţară va fi­­ condusă de federaţia democraţiei naţio­­­­nal-sociale şi de socialişti. In Ardeal şi Bucovina de socialişti şi partidul na­­­­ţional.­­ Exista-va cartel? Noi credem ca da ■ — deşi partidul socialist se va lovi de o mare dificultate şi anume rezoluţia congresului că socialiştii nu pot face cartel cu vre-un partid burghez. Cu toate aceste condiţiile speciale ale luptei de astâ­zi vor sili la cartel, fără I VIAŢA POLITICA Viitoarele alegeri generale — Condiţiatiila In care sa vor desfăşura — — Pentru moment, nn plin necunoscut — * Viaţa noastră economico­­financiari prezintă un caracter fără precedent. CombensiSunile de bursă depăşesc orice Indii*­puire logică Pentru a se vedea felul ne­firesc şi leonin al operaţiilor financiare, remarcăm următorul fapt: S’a constituit o societate de­numită „Petroleul Român“, în legătură strânsă cu Banca Ro­mânească. Acţiunile de câte 500 lei bucata nici n’au ajuns ma­relui public, ci au fost dis­tribuite printre fondatori. Nu­mai îu câteva zile ele au căpă­tat un premiu de 402700 lei. 2 . Pe ziua de ieri subscripţiile la îm­prumutul refacerei au contrastat cu ră­ceala relativă constatată până acum. Ghişeurile băncilor din Iaşi au fost cu adevărat asaltate de public. „ Confraţilor de la „Lumea" nu le-a plăcut apelul la ordine al d-lui prefect de poliţie. Ei nu au sesizat nici cauzele nici condiţiile în care a fost lansat a­­cest apel. Cea mai bună dovadă despre aceasta este faptul ca aprecierile ziarului „Lu­mea“ sânt la unison cu acele ale foaei d-l Cum. Este probabil că, cu prilejul re­maniei ministeriale, d. Duiliu Zamfi­­rescu va ieşi din guvern pentru a fi ales preşedinte al Senatului . Din cauza raporturilor încordate dintre partidul naţional ardelenesc şi guvernul Averescu, d. Al­­dai­da refuză a mai fi prim delegat al ţarei la con­ferinţa păcei.­­ Informaţiuni sosite din izvor ban ne autoriză a afirma că d. Mauriciu Blanck va intra în guvern la noul de­partament al tezaurului, care se va crea curând. D. General Averescu a reuşit să în­vingă rezistenţa de până acum a bă­trânului financiar.­­ Pe ziua de 1 April va avea loc o mare mişcare în magistraturi. iff La a intervene făcud­ de re­vizoratul şcolar pe l­agA minister, cerlodi­se instrucţiuni la vederea găzduirei partieipaaţilor la confe­rinţele şcolare, ministerul a aspune o pr­­e osteneală, este inutilă în­­tru­ cât conferinţele şcolare din va­can­ţa Paştelor au fost contraman­date. sfi Miaîsteral de lastrucţiaae a adus o sporire jp sumele ^acordate pestre hrstM* elevilor die îatersate* de care am asista la o simplă irosire de forţe. INFORMAȚIUNI U. Situaţia la comuni. E foar­te stranie, situaţia la Comună. D-nii dr. Zosin, Geanău, Părin­tele Mihailescu, I. V. Ionescu, şi Dafinescu, au demisionat colectiv. D-na Br’atu a demisionat separat. D nii Yolanache, Parhon şi Baţu­­reanu, au demisionat deasemenea. D. H. Sion, a refuzat sS demi­sioneze, căci cine ştie, poate ră­mâne. Ministerul de interne, văzînd că o treime din membri au demisionat, a primit acele demisiuni, considerind probabil după lege, comisia interi­mară dizolvată. Cu toate aceste, s’a înjghebat o administraţie sui generes, care fără delegaţie specială, conform cu legea, girează comună. In urma intervenţiei Cercului di­dactic, ministerul de instrucţie, a încu­viinţat a se angaja medici speciali, care să supravegheze starea higienică a in­ternatelor şcolare. » La 19 Aprilie, Curtea de Apel, secţia a doua, se va ocupa de opoziţia făcută de d-ra Elena Popp în contra deciziei aceste curţi, care nu-i recunoaşte dreptul de a pleda. Opoziţia va fi susţinută de d-nii Eu­gen Herovanu, P. Sion şi H. Suţu şi de intimate. Protestul va­­susţinut de d-nii Fani. Petrescu şi Ion N. Ionescu. D. Em­. Cernătescu, fost magis­trat, a făcut ori cererea, de a fi scos din tabloul avocaţilor pledanţi. D. Ifrim, fost Prefect de judeţ, şi-a luat ori rămas bun de la funcţio­narii Prefecturei, mulţumindu-li pentru concursul dat­ şi rugându-i a da succe­­sului acelaşi concurs. & D. N. V. Ştefăniu, preşedintele Camerei de Comerţ, a intervenit azi la toate Camerele de Comerţ, pentru ca în Comun să ceară guvernului, ca în în­tocmirea legea Patentelor, să fie con­sultate şi Camerele de Comerţ. 3. La „Cercul de Gospodine“ Regina Marie, înfiinţat de „Asociaţia Femenistă“ în Ţicău, s’au împărţit aproape una mie kilograme zahăr, mulţumită energicei Preşedinte D-na Olga Major Popovici, care cercetând pe fiecare în parte, le-a scos bonuri şi Ie-a procurat zahărul. Gospodinele din Ţicău, vor găsi tot­deauna în distinsa lor Preşedinte, un sprijin real şi un înţelept sfătuitor. »Şi? Cr­idim­­ urban din localitate a subscris 120.000 lei pentru îm­prumutal refacerei. 3§1 La Spitalul central din Rea­litate a fost internat astă­zi un să­tean din comuna Oolfteşti bolnav de encefalită letargică (boala somnului). D. Gh. Scutaru, arbitru în con­flictul de la R­aie, a hotărît ca lu­crătorii grevişti să fie plătiţi pe ju­mătatea timpului de grevă. D-nii Pofici­ D Macurof, Gr. Foc­­şeneanu şi Osias Gu’nsberg au fost nu­miţi membri în conusiunea oberului de cereale din Tg. Frumos. Tînărul violonist leşan Mircea Bîr­­san, care se află la Paris, a fost săr­bătorit la un concert ţinut în „Saile­ries Fetes“, cu concursul unor distinşi mu­­ziciani români, în frunte cu maestrul E­­nescu. Societatea Studenţilor facultăţii de ştiinţe din Iaşi aduce cele mai vii mul­ţumiri D-lor Ionel Gluga, D. Onofrei şi Marcel Henke, care ca şi altădată, şi-au dat concursul lor benevol la reuşita festivităţei de Duminică 28 Mart, 19­20. La spitalul Sf. Spiridon, s-a m­i­r­­nat pe locuitorul Neculai Andriel, î­n comuna Bossie, Împuşcat la picior de un alt locuitor, de la care furase o pere­che de boi.­­ D. dr. M. Tănăsescu, medic al o­­raşului Tg. Frumos, a fost permu­tat la Tulcea în locul d­rulai C. Moruzan res­ali la Tg. Frumos.­­ D. Gh. Botez,­­directorul prefectu­re­ jud. Iaşi, işi va regula drepturile la pensie pe ziua de 1 April. * Mine Miercu­r, ora 8 şi ieri. seara va avea loc o adunare generală studen­ţească in amfiteatrul facu­tăţii juridice. Se va discuta propunerea afilierei Gamtfului la „Garda „Frăţia de Cruce“.

Next