Opinia, aprilie 1920 (Anul 16, nr. 3878-3902)
1920-04-01 / nr. 3878
y AKMij XVl-iea No. 3878 ABONAMENTE AW : : : : 80 LEI SASE LENI : : : : 40 „ rcmi Limi : : : : 20 ' „ ABMINISTRATIA lasi*— Gh. Marzescu 11 mi row rvo ®oo 25 bani amarul ZIAR POLITIC COTIDIAN. to» JOI 1 Aprilie 1910 A NU N C I CE I Sa primase Ba AGIHTIA^DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — Str. Gh. MSrzescu 17 -Concesionară exclusivă a publicity (.ei la număr r colt Iul Lets V AIVTA . Scrisori din Bucureşti Centecrifele vremii. — Mântuireasociala. Dovezi şi document© contemporane: şcolile da dans. — O broşură caracteristică bucureştiani — Teama atavică a privilegiaţilor din toate epocile s’a dovedit temeinică. Sub raportul strict al intereselor de clasă,TM râspândirea culturii în toate straturile, plămădirea unei conduite sufleteşti intransigente,—reprezenta o primejdie reală. Pentru a înnăbuşi curentele independente şi veleităţile de instruire, toţi stăpânitorii-afişi reacţionari sau pozând în democraţie au evitat popularizarea ştiinţei şi au închis cu lacăte satanice şcolile. Petre Carp care avea scuza sincerităţii biutale nu s’a sfiit să declare că ţăranul n’are nevoie de carte Alţi politiciani şi latifundiari — deşi n’au afirmat nici când o asemenea Îndrăzneaţă şi respingătoare teorie,—au acţionat, însă potrivit lozincelor retrograde. Numai astfel dezbaterea marei probleme soiale a fost amânată la calendele greceşti; iar vremea—cu impetuoasele ei "sdruncinări —a găsit pe întârziaţi ca măgari naivi la porţi nouă. (In cazul nostru, aplicând teoria la viaţa noastră politică, am putea spune inestetic dar onest : vremea a găsit pe politiciani români cu râtul gingaş uluit. Par'că auzim suspinul distinsului economist Alec Constantinescu.) Dacă în cei 30 de ani din urmă s‘ar fi clădit mai multe şcoli şi s’ar fi înfiinţat mai multeuniversităţi libere,— desigur conştiinţa de clasă s'ar fi deşteptat mai curând. Şi—ceea ce pare parradoxal—, această evoluţie nu numai că ar fi fost în avantajul muncitorimii de le sate şi oraşe,—dar ar fi fost şi în avantajul presei stăpânitoare! Loviturile n‘ar fi fost prea brutale! Surprinderea n‘ar fi fost un caracter atit de anormal! Bolșevismul n.a s'ar fi Interpretat' atât de caraghios și de condamnabil incompetent! lată, de trei ani trăim sub înrâurirea marei epopei de la răsărit. Grevele se din lanţ, vânturători deraze dau buzna n sălile de întruniri, stâlpii partidelor îşi simt osânza, tremurândâ, — pretutindeni , haos şi exagerări în judecată ! Consecinţele unei vremi întunecate Îşi dau roadele. In occident, fiecare cetăţean—pe lângă slujba, negustoria sau meseria pe care o exercită,—îşi petrece o oră pe zi «iind sau audiând cursuri universitare , se interesează de politică şi determină atitudini politice! Noi am avut: duzini de porci îngrăşaţi cu acţiuni şi cointeresări, sute de eroi nocturni ai şantanelor şi orgiilor budreştene, mii de favoriţi şi ogloată care suferea şi muncea ! Fulgerul a spintecat văzduhul şi la lumina lui profetică, cei mulţi au văzut adevărul. Ca odinioară Adam, cel înfruptat din dulcea poamă a adevărului, făuritorul bogăţiilor pământeşti şî subpâmânteşti—pricepând de asta-dată, superb şi primitiv—dărâmă, cu gestul inspirat, Idolul. Cine se poate încumeta—fără şovăire *~a răspunde echitabil ? Mântuirea socială pe care au visat-o de la Fiaton până la Trotzki, atâţi vizitari nu se poate realza în cuprinsul veselia al societăţii noastre, cu mentalitatea noastră, cu păcatele noastre. Asemenea nnoi relevări mistice, noi, idealiştii deopotrivă de nepăsători faţă de calcule burgheze ca şi de economie socială,—aşteptam minunea. Şi această mişune o vom vedea aevea în ziua cînd mistorul va ceti şi ţăranul va admira pictura , în ziua luminării sufletelor ! * Istoricul priceput al secolului „rococo“ a izbutit să ne dea o imagine plastcă, eloquentă şi picantă a vremii lui Ludovic al XV-lea... Cronicarul român de mâine va avea documente mult lămuritoare asupra epocii noastre, cercetând activitatea „sălilor de dans“, a şcoilor şi diferiţior profesori ai acestui aristocratic sport N« importă unde—în ce cartier, în ce stradă, în ce sală—atmosfera şcolii de dans , aceeaşi. Parchet individ în frac, surâzând effin, deplasat şi cu mişcări vioaie, câteva bucureştence şi o legiune de spilcuiţi. Tabloul pare, dintru început, destul de banal. Totuşi, faptul nu e chiar atât de lipsit de importanţă. Dimpotrivă ! Trebue să se ştie că sporirea natalităţi în România esten ‘directă legături cu progresul şcolilor de dans. As»f« m îperceagă prinşii care sfâr- ! şesc la ofiţerul stării civile când nu sfîrşesc... la „Maternitatea*. Acolo se coc intrigile Bucureştiului anemiat de lenevie neproductivă şi neurastenizat de plictiseli ucigătoare. Acolo se dezvăluesc, Indecente, armele proaspetei civilizaţii europene. De aceea, istoricul de mine va trebui—musai— să se conducă după icoanele— diverse şi interesante—ale şcolilor de dans care îşi aşteaptă Balzăcul naţional .. . O carte reprezentativ bucureşteană a scris-o un flăcău ‘tomnatec care ascunde sub zmbet de circumstanţă tragedia unui suflet frămîntat. Vero, epigramistul cunoscut, versificatorul „superficial“ şi „distractiv“ — cura îl numesc, protiguitor, burgheze şi sătulii, a nemurit „scenele bucureştene“ cu o putere de descripţie rară şi cu un firesc pe care în van i’ar căuta literaţii consacraţi de revistele ilustrate şi de cafenelile entusiaste. Vero e simplu şi inteligent. Cartea lui n'are pretenţiuni de psihologie şi cuprinde totuşi documente psihologice; nu e pedant şi observă, totuşi, minunat pedantismul, n'are impulsuri obscene şi redă n nunat bucureşteana obsecuitate. In sfirşit, „scenele“ sale merită a fi cunoscute şi in Moldova liniştită... * Rătăcit de valurile vremii agitate prin Bucureşti „Romîniei mari“ scriitorul ardelean Emil Isac a izbutit să-şi faci o idee precisă despre gradul de cultură şi de „bună-voinţa“ pentru artişti, al ciocoilor noştri. Desgustat, cîntăreţul subtil al „Maicei tinere“ izbucneşte, în cuvinte de foc, împotriva reacţiunii... ..Am vorbit cu Emil Isac într’o redacţie bucureşteană, posacă şi îmbibată de rigidităţi naive. Poetul care a deşteptat atâta patimă şi a răscolit atâtea prejudicii, are o înfăţişare tinerească, de zeu, gânditor, şi un grai occidentalizat,— rar la ardeleni. In curînd va tipări un volum de schiţe: „In urma lui Mart“... Şi vorbind cu ardeleanul, plin de intelectualitate şi scăpărător de inteligenţă, — mi-am amintit de figura cumplită In grozăvia lipsurilor materiale — a celuia care, deşi, cel mai mare poet român In viaţă, — duce povara unui trai insuportabil. Şi, fără să vreau, mi-am simţit o geană umedă. Dar bisturiul logicei a îndepărtat duioşia. In ţara în care porcii işi vâră râtul prin treburile publice,. — poeţii culeg razele şi mor în spital.« I. Peitz, d-lui prefect de poliţie. Iubitor» de ordine au tot motivul a fi mulţumiţi. Insă nu tot aşa stă lucrul cu gardiştii unei anumite conştiinţe, aceste apariţiuni stranii ale unor interese oculte. De aici, supărarea „Unirei“. Această tipăritură de trivialităţi cotidiana respinge apelul la ordine. Este firesc Garda „Unirea“ nu face altceva decît să organizeze manifestaţii zgomotoase de stradă, să perturbeze munca în atelierele şi fabricile statului, să insulte şi să provoace pe muncitorii paşnici, şi aceasta Intri un spirit de intoleranţă la înălţimea ignoranţei şi neroziei antisemite. „Unirea“ conştiinţei d-lui Pancunu poate agrea un apel care dezaprobă provocările,scandalurile şi dezordinile. Nu poate, căci ar însemna să-şi nege rostul. Şi Garda conştiinţei aziatice, ameninţată de pitire, prin lipsa proptelei discrete a d-lui Lohan, cere prin „Unirea“ lămuriri „urgente şi precise de la organele superioare“ ! Au „Unirea“ se trezeşte in plin guvern Cuza-Pancu? Sau confundă departamentul internelor cu Regia d-lui Moisiu? RENOVATUS Câte ave D. Iorga a procedat la cel mai grav atac posibil în potriva d-lui A. C. Cuza. A declarat că nu mai cunoaşte diferenţa de rasă sau religie şi că orice cetăţean îşi găseşte loc alăturea de d-sa. Să aşteptăm replica d-lui A. C. Cuza. * Un ziar anunţă că se vor lua grabnice măsuri pentru repararea stradeiCuza-Vodă, în porţiunea din faţa hotelului Europa. Găseşte, într’adevăr, confratele că după atâtea mizerii indurate de trecătorii acelei porţiuni, o reparaţiune făcută astăzi ar învedera graba . * Deşi fuseseră anunţate o sumă de chestiuni importante la ordinea zilei şedinţa baroului de Iaşi de Duminică n’a avut loc. Or, poate tocmai fiindcă se anunţase atâtea chestiuni şi avocaţilor le a fost groază de discuţie. &LAMZÎ ÎNSEMNĂRI Cine vrea dezordin? Mişcările populare şî curentele de idei au o forţă nouă. Astăzi cugetul mulţimei prezintă un caracter de diversitate şi o intensitate mult mai puternice, fapt care în mod fatal se leagă de nervozitate generală şi împrumută luptelor politico-sociale o patimă ce tinde uneori a degenera în violenţă. Autorităţile învestite cu îndatorirea de a veghea la buna rînduială publică trebue să respecte libertatea cugetului tuturor şi să evite dezordinele. Libertatea de gândire este neîngrădită; numai acteie materiale pot constitui un delict şi pentru preîntimpinarea delictelor autorităţile au a veghea larespectul gîndirei fiecărui cetăţean. Spirit civilizat,prefectul oraşului s’a adresat populaţiei printr'un apel la ordine, atrăgând atenţia că art. 26 din Constituţie îngrădeşte întrunirile sub cerul liber şi că astăzi mai ales asemenea întruniri „constitue manifestări politice cu caracter provocator faţă de cei ce au alte păreri şi duc astfel în mod inevitabil la scandaluri şi dezordine“. Ingrijat de urmările Intrebuinţărei forţei publice şi pentru a le evita, prefectul oraşului sfâtueşte pe toată lumea să se abţie de la „orice manifestări zgomotoase şi provocatoare“, urmând a fi dirat răspunzători „acei care nu vor ţine seamă de prezentul apel, Indemnînd mulţimea îa periculoase agitaţiuni de stradă“. Pentru rolul sâu îa stat, nîmî« «ai «fese fl mai lăudabil ea zeeet apel aî Nici când n'a fost mai greu de a face un prognostic sau a încerca o expunere a condiţiilor în care se vor face viitoarele alegeri generale. Explicaţia este foarte lesne. Pe deoparte însăşi formaţiunea ministerială nu este definitiv închegată — căci orcît pînă şi „ Viitorul« ' anunţă intrarea takiştilor în guvern, tot nu se poate şti ce poate surijini. In al doilea loc, viaţa politică a îmbrăcat un caracter atit de haotic încât partidele nu se mai recunosc şi în orce caz nu se poate presupune ce împerecheri normale sau anormale vor mai avea loc. Dar mai presus de toate, este greu de întrevăzut ceva, din moment ce însăşi baza nu există încă şi anume legea elctorală, pe temeiul căreia va urma să aibă loc alegerea. Şi acest din urmă lucru are mare importanţă. Căci dacă regimul electoral va fi acel pe baza căruia s’a făcut alegerile trecute, unele partide şi grupări ar putea încerca lupta separată — bizuindu-se pe principiul reprezentarei proporţionale. Dacă însă noua reformă va aduce o restricţie acestui principiu — ceea ce pare sigur — atunci carterurile vor fi mai numeroase, pentru a se evita răsipirea zadarnică de forţe. Desigur că în vechiul regat şansele guvernului sunt mari. Guvernul Averescu are şi popularitatea, are şi puterea, probabil de acest lucru se va , resimţi şi Basarabia. Maidiscutabilă este chestiunea rezultatuluidin Ardeal şi Bucovina, acum mai ales când partidul Naţional Ardelenesc a refuzat intrarea in „Liga** şi s’a ‘ rupt in două. Guvernul va avea concursul sau cel puţin nu va fi combătut de liberali şi progresişti. Este drept ci electoraliceşte a ceasta nu insamnă mare lucru, dar totuşi faptul nu poate fi nesocotit.* Acţiunea opoziţionistă în ţară va fi condusă de federaţia democraţiei naţional-sociale şi de socialişti. In Ardeal şi Bucovina de socialişti şi partidul naţional. Exista-va cartel? Noi credem ca da ■ — deşi partidul socialist se va lovi de o mare dificultate şi anume rezoluţia congresului că socialiştii nu pot face cartel cu vre-un partid burghez. Cu toate aceste condiţiile speciale ale luptei de astâzi vor sili la cartel, fără I VIAŢA POLITICA Viitoarele alegeri generale — Condiţiatiila In care sa vor desfăşura — — Pentru moment, nn plin necunoscut — * Viaţa noastră economicofinanciari prezintă un caracter fără precedent. CombensiSunile de bursă depăşesc orice Indii*puire logică Pentru a se vedea felul nefiresc şi leonin al operaţiilor financiare, remarcăm următorul fapt: S’a constituit o societate denumită „Petroleul Român“, în legătură strânsă cu Banca Românească. Acţiunile de câte 500 lei bucata nici n’au ajuns marelui public, ci au fost distribuite printre fondatori. Numai îu câteva zile ele au căpătat un premiu de 402700 lei. 2 . Pe ziua de ieri subscripţiile la împrumutul refacerei au contrastat cu răceala relativă constatată până acum. Ghişeurile băncilor din Iaşi au fost cu adevărat asaltate de public. „ Confraţilor de la „Lumea" nu le-a plăcut apelul la ordine al d-lui prefect de poliţie. Ei nu au sesizat nici cauzele nici condiţiile în care a fost lansat acest apel. Cea mai bună dovadă despre aceasta este faptul ca aprecierile ziarului „Lumea“ sânt la unison cu acele ale foaei d-l Cum. Este probabil că, cu prilejul remaniei ministeriale, d. Duiliu Zamfirescu va ieşi din guvern pentru a fi ales preşedinte al Senatului . Din cauza raporturilor încordate dintre partidul naţional ardelenesc şi guvernul Averescu, d. Aldaida refuză a mai fi prim delegat al ţarei la conferinţa păcei. Informaţiuni sosite din izvor ban ne autoriză a afirma că d. Mauriciu Blanck va intra în guvern la noul departament al tezaurului, care se va crea curând. D. General Averescu a reuşit să învingă rezistenţa de până acum a bătrânului financiar. Pe ziua de 1 April va avea loc o mare mişcare în magistraturi. iff La a intervene făcud de revizoratul şcolar pe lagA minister, cerlodise instrucţiuni la vederea găzduirei partieipaaţilor la conferinţele şcolare, ministerul a aspune o pre osteneală, este inutilă întru cât conferinţele şcolare din vacanţa Paştelor au fost contramandate. sfi Miaîsteral de lastrucţiaae a adus o sporire jp sumele ^acordate pestre hrstM* elevilor die îatersate* de care am asista la o simplă irosire de forţe. INFORMAȚIUNI U. Situaţia la comuni. E foarte stranie, situaţia la Comună. D-nii dr. Zosin, Geanău, Părintele Mihailescu, I. V. Ionescu, şi Dafinescu, au demisionat colectiv. D-na Br’atu a demisionat separat. D nii Yolanache, Parhon şi Baţureanu, au demisionat deasemenea. D. H. Sion, a refuzat sS demisioneze, căci cine ştie, poate rămâne. Ministerul de interne, văzînd că o treime din membri au demisionat, a primit acele demisiuni, considerind probabil după lege, comisia interimară dizolvată. Cu toate aceste, s’a înjghebat o administraţie sui generes, care fără delegaţie specială, conform cu legea, girează comună. In urma intervenţiei Cercului didactic, ministerul de instrucţie, a încuviinţat a se angaja medici speciali, care să supravegheze starea higienică a internatelor şcolare. » La 19 Aprilie, Curtea de Apel, secţia a doua, se va ocupa de opoziţia făcută de d-ra Elena Popp în contra deciziei aceste curţi, care nu-i recunoaşte dreptul de a pleda. Opoziţia va fi susţinută de d-nii Eugen Herovanu, P. Sion şi H. Suţu şi de intimate. Protestul vasusţinut de d-nii Fani. Petrescu şi Ion N. Ionescu. D. Em. Cernătescu, fost magistrat, a făcut ori cererea, de a fi scos din tabloul avocaţilor pledanţi. D. Ifrim, fost Prefect de judeţ, şi-a luat ori rămas bun de la funcţionarii Prefecturei, mulţumindu-li pentru concursul dat şi rugându-i a da succesului acelaşi concurs. & D. N. V. Ştefăniu, preşedintele Camerei de Comerţ, a intervenit azi la toate Camerele de Comerţ, pentru ca în Comun să ceară guvernului, ca în întocmirea legea Patentelor, să fie consultate şi Camerele de Comerţ. 3. La „Cercul de Gospodine“ Regina Marie, înfiinţat de „Asociaţia Femenistă“ în Ţicău, s’au împărţit aproape una mie kilograme zahăr, mulţumită energicei Preşedinte D-na Olga Major Popovici, care cercetând pe fiecare în parte, le-a scos bonuri şi Ie-a procurat zahărul. Gospodinele din Ţicău, vor găsi totdeauna în distinsa lor Preşedinte, un sprijin real şi un înţelept sfătuitor. »Şi? Cridim urban din localitate a subscris 120.000 lei pentru împrumutal refacerei. 3§1 La Spitalul central din Realitate a fost internat astăzi un sătean din comuna Oolfteşti bolnav de encefalită letargică (boala somnului). D. Gh. Scutaru, arbitru în conflictul de la Raie, a hotărît ca lucrătorii grevişti să fie plătiţi pe jumătatea timpului de grevă. D-nii Pofici D Macurof, Gr. Focşeneanu şi Osias Gu’nsberg au fost numiţi membri în conusiunea oberului de cereale din Tg. Frumos. Tînărul violonist leşan Mircea Bîrsan, care se află la Paris, a fost sărbătorit la un concert ţinut în „Saileries Fetes“, cu concursul unor distinşi muziciani români, în frunte cu maestrul Enescu. Societatea Studenţilor facultăţii de ştiinţe din Iaşi aduce cele mai vii mulţumiri D-lor Ionel Gluga, D. Onofrei şi Marcel Henke, care ca şi altădată, şi-au dat concursul lor benevol la reuşita festivităţei de Duminică 28 Mart, 1920. La spitalul Sf. Spiridon, s-a mirnat pe locuitorul Neculai Andriel, în comuna Bossie, Împuşcat la picior de un alt locuitor, de la care furase o pereche de boi. D. dr. M. Tănăsescu, medic al oraşului Tg. Frumos, a fost permutat la Tulcea în locul drulai C. Moruzan resali la Tg. Frumos. D. Gh. Botez,directorul prefecture jud. Iaşi, işi va regula drepturile la pensie pe ziua de 1 April. * Mine Miercur, ora 8 şi ieri. seara va avea loc o adunare generală studenţească in amfiteatrul facutăţii juridice. Se va discuta propunerea afilierei Gamtfului la „Garda „Frăţia de Cruce“.