Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)
1920-05-01 / nr. 3903
VA ! Către d. Matei B. Cantacuzino . «Ministrul Coalifiei Dominik Coleg, In luna Februarie, pe când eu eram miaistru al Instrucţiune!, mi-au adresat pria publicitate, ziarele »Mişcarea®. »Îndrept rea", o scrisoare pin care d-ta, om exponent in ale politicei ~ ca unul ce ai perindat toate partidele, pentru * fini cu tonica de fogangist,— te socotiai în drept de a adresa observaţiuni şi * da regiuni necerate un dom »nou nouţ“ după propria d le expresie. Fiindcă toate observările cu care vani şi îi acea scrisoare nu meran de cât produsul imaginaţiei ,ci tate prestimţioase, a‘am răspuns şi eram hotărât a tăcea,— dacă culmea ironiei, n’aşi fi văzut ci tocmai ceea ce ai încercat sâ-mi obiectezi mie, sânt fapte patronate de d-ta azi» Vom lua elecţiunile punct cu punct, ca oricine să poată judeca cu valoare şi poate pune pe vorbele şi suitul d-tele, dacă cele ce spuneai atunci erau observări obiective, sau insinuări izvwftte din patima politică. 1) Îmi atribuiai ca înainte de a face parte din gruparea politică căreia aparţin, am făcut parte din alta. Cer să dovediţi aşa ceva. 2) Că am pătruns în parlament prin zăpicei la sigolul produs de sb*tenţiunea dv. şi aci nu eşti in nota justă. D* vei cerceta, dosarul alegerilor din Bacău, vei constata că dacă în «cel judeţ au fost şi abstenţiuni, nu mai mai puţin adevărat că am întrunit cei mssi mare număr de voturi. Mai bine te gândeşte la d ta, care nu te-ar fi ales de «u »rar omul sau umbra cuiva, de n’ar fi fost adevărata zăpăceală produsă de un idol, în numeie căruia atâţia alţii aţi profitat căci nu crezi nici d-ta ci nibleţa (Mate, sau calităţile marcante ce le regi altora au contribuit cu esva ca să fii alesul poporului! 3) Mi-ai obiectat că eu aş fi abuzat de trenuri speciale Pentru restabilirea adevărului, ţin să se ştie că în calitate de Ministru al Cultelor şi instrucţiune, aveam însărcinare din partea guvernului şi a M. S. Regelui de a instala in ziua de Crăciun pe arhiepiscopul Basaraibiei, iar a patra zi pe I. P. S. Mitropolitul Bucovinei La Chişinău sosia şi o misiune franceză pe lângă care avem un rol, aşa că neapărat urma să fim acolo împreună cu arhiepiscopul şi alte autorităţi la 24 Decembrii. Insă sosind la Iaşi, cu trenul ordinar la 24 Dcembrie, cemţ pe atunci trenurile la Chişinau nu circulau decit din trei în trei zile, şi urma deci, din această cauză să fim la Chişinău a treia zi de Crăciun, just Cind trebuia să fiu şi la Cernăuţi, s’a făcut in adevăr un tren special, cerut de altfel şi de alte autorităţi. Amenea abuz (!) orice om cu scaun la cap, afară de d-ta, nu l’ar fi pomenit. Dar findcă ai vorbit de „privilegiu abuziv de trenuri speciale* te întreb pe d-ta, onorate Ministru al Dreptăţei, cum ’ se face că tocmai D-ta, nefiind încă ministru te-ai dus la Bucureşti cu vagon special. Dar cu abuzul revoltător de a aranja trenuri şi vagoane speciale ca să care la Bucureşti pe toţi aderenţii politici, ia briciul avereşean dela 16 Aprlie ? Intr’un timp dind nu se găsesc vagoane petru transportatseminţe, instrumente agricole şi alimente s’au găsit cu prsoiinţă* pentru interesul d-v politic! Şi mai zici d ta în acea scrisoare câ trebue o dreapta şi egală măsură pentru toţi“. Las că n'aţi pus vagoane la dispoziţia celorlalte partide. Ca ras car în pata abuzivă să fiţi drepţi Ziceai în acea scrisoare că: „am participat la reproducerea procedeului învelit al împărţirei funcţiilor administrative in satrapi politice n mite ţârânteţe, aiteie naţionaliste“. Afirmare absolut gratuă, dar pe care d-ta azi o practici cu mult zel, căci o lună şi jumătate te-ai sbâtet tu nedumerirea de a da laşul pe mina unei satrapii takiste sau rigiste. Vezi cum, wiit de pasiuna politică, îţi izvorau atunci din suflet propriile d-taie apucături. : 5) Ai afirmat că în resortul departamentului meu, am aplicat sistemul din vr*a chii. ceia mai uricioase ale veche! oligarhii (din care ni fcvent parte şi D-ta) Gând sunt sugurul care n’ara făcut nici o schimbare la Minister, care, susţinând necesitatea atabilitaţei şi neurmărind decât dreptatea, am colaborat fără aici o teamă cu adversari politici, aşi dori să se găsească a doua persoană care să subscrie la aberaţia D tale. Iar în ce priveşte faptul, din prieina propiei D-tale negligenţe, că «’am găsit in posiţia neplăcută de ’a cu putea face numirea unui partizan politic al D*tale, nu-i vina mea dacă D-ta ai iscălit un raport „sans daigner de? le lim“. Căci daci nu raportul a fost cu pricina, de ce colegi şi prieteni şiD-tale, cari anunţase interpelăr , au muţit, şi ăpoi aşi dori să ştiu «rece actualul Ministri», puden politic al Dele, a întârziat şi el această numire, căruia, evitând drumul Senatului Universitar, i-ai mai trimes încă un report în spiljia. Iar prezumţiunea cu cart la rădici a vorbi de lucrările cele fii prea sigur că nu-mi face nici cald, nici vaca. ^Când instituţii şi autorităţi compstente din ţară şi străinătate s’au pronunţat, tastate da D-ta, fii prea sigur, Stimate Coleg, că oricât „n’aş avea merite speciala“ au mie ruşine, în orice caz a pune la balanţă publicaţiile şi bagajul meu ştiinţie fie cu acel al D-tale! Gând D-ta la catedră predici că decretele legi sunt monstruozităţi, iar ieiadist ce ţi s’a oferit la Minister nu te-ai putut stăpâni de a comită ca ştiinţă aseroenea monstruozităţi; când îa discuţii susţineai că un guvern trebua să iaşi din parlament ai consimţit să lab într’un guvern alcătuit pe portiţa de dia dos, când anul trscat cereai p«atra alegeri guvern imparţial de laacţioaan şi azi vei prezida alegeri făcut« de preoţi politici, de jandarmi şi banda a.«gajata şi susţinute din faduriia sacrata, câsid tu-ai alea capsa«!« g«a«raislai, când teată viaţa »’*i fost dacât îi o ««atinsă izbucnire de santimeate »am«atave, izvorite din Invidia «rabiţia, prazumţia şi mai ales din aaaărgenita încredere la personalitatea Dv, când argumentai« D tale suat ca de calibrai obieciMvităţd am arătat mai sus, când aşa axat lucrt-rile, crede-rea, Dasisila Coi*g, că km D ta eşti cel ch*mat a d* lecţii oamenilor noi. Căutând gunoi îa ochi şi altuia, bb ţi-ai văzut bănieia dia ochii d-tale. Dă-mi voe dar să-ţi spaa şi eu că răspuns iaacţiunea d-tale, că aieneasa apucâturi nu cadrează ca «a om al justiţiei şi mai a «a când ara şi pretenţiile d-ta Ie. Termin, ca şi d-te, rxgându-ta, stimata celeg, si primeşti asgararea distinsei mele consideraţia ei. 9. @ore«a i Pr«f«sor 1* Universi t*t** din laşi S. *• A* publicat scrisoarea de a mai susl după tom, la timp, am publicat «ritica d-lui M. B. Cantacuzino fapt pe «*i'e d. Boraaa omite să-i sublinieze. Nu ne pronunţăm şi lăsăm publicul să judeca da partea cui este dreptate, în această polemică dintre cei doi profesori universitari ieşeni. Nu putem însă să nu recunoaştem că d. U. B Cantacutino, care s’a făcut cenzorul de p® vremuri ale pretinselor acte ale d-lui torcea, se află în dezavantajoasa situaţie de a putea fi criticat, la rindul său pentru fapte ce i le imputase ministrului d® odinioară noreea, plică sistemul muzicei forţate cu o ssprispe îngrozitoare şi suprimă complecteracate dreptul de grevă. Inţeiegem grija Statului pentru buna fisiicţionare a serviciilor publice şi peatru pr* venirea grevelor—mai sles a celor «vegtuaî nejustificate. Dar rămân cumplit de xtranii măsorite pe care ie-a donsnui gheneral. Prin ele— pe lângâ cele mai depline înjosiri morale şi o infidrsisibilâ dispreţuire a vonicei şi libertăţii—se deschide drumul abuzurilor şi necondiţionatelorsiluiri ale omului pus la discreţia şi capriciul cavaleresc al putrei statului oligarh c Inchipuiţi-vă obligaţiunea muncei in ori ce condiţiuni, sub ameninţarea riglmiitslor cu puşti mitraliere, grauste, mitraliere, arme şi baionete. Pentru Dumnezeu, cine a inventat ca coniducator pe acest straniu domn general Averescu ? RENOVATU8 KW» 'AfcStvMM: rniTL IÍVX-1 m W». ri9»3 AB0N4M&NTR W"AW - i J 5 W "Taül '>*>.$& tűnj 5 I s': *8 'ül" Ltrtíí ä f -i ! » , /, Ţ)l\í rvî^Tsi/»T- A itsifl, - «Si», '§*ftvz«sß«tt 17 - *ss* S« í, #r. ** <» ÍV ?>» 20« - IS tes num&r&l 21A A POLITIC COTIDIAN. SAMBaTA 1 MAI 1920 A ;N ü N ü I lí K I Se gsrígMfösís te A0ENŢÎA DK PUBLICITATE 1. BRÄNISTEANU — sir» Mlmscu 17----S«Bio»si©u»rá *xclcu*.iv& a, publicitS^i 0» »n*»mr 'reo&tln í I»«*» JNSEMNAW Guvernarea d-lui general Când s’a anunţat Intenţiunea militarilor din guvern de a transforma armata într’un organ constructiv, am avut eroare îndoială atlt asupra intanţiei cât şi asupra rezultatului. In primul rând, e greu de conceput un rol constructiv pentru o armată. Această instituţie există, dimpotrivă, în vederea distrugere. Şi alcatuirea organică cât şi spiritul tradiţional al armatei nu pot permite o schirobşte de destinaţiune printr’un petec de hârtie. In al doilea rând, un domn general Aveescu, sau general Văleanu, sau general Râmniceanu sau etc, au o educaţiune profesională care nu se poşte nici pe departe împăca cu o mare operă de construcţiune socială, prin răsturnarea destinaţiurei armatei şi latr’un mediu liber, cu respectul cuvenit poporului suveran. Şi, in adevăr, iată că începuturile da legiferare a »armatei constructve* înseamnă o tâmpită reacţiune medievală , un îndrăzneţ atentat la libertatea individuală şi la spiritul secolului. Guvernul a militarizat pur şi simplu pe muncitorii din insituţiile statului, a La Chişiniu s’a ţinut an congres al partidului ţărănesc basarabean, partid care dăduse in guvernul central pe d-nii mintori I facutei şi O. Ciagureanu. In privinţa oamenilor care au reprezentat aceaşti nuanţi, ei n- au avut simpatia noastri şi te-am criticat deseori antele abuzive. Nu mai puţin adevărat este însă că partida! se arati mai sincer ca şefii şi are principii şi idei vrednice de toată lauda.A din ShSsSwlu marit! o d$ostrâ»it! luare* aminte, ©ud nu pimSfem admit® hotărârii® in eHastftm&a expropriere! prin care d&zdaimarea proprietarilor este aproape anihilată, in schimb recunoaștem ci criticele aduse gsavernSrei d-lui general âvsranu sunt foarte juste. CopilaU, î» chestiua«» reformei el*«ioral«, îaad«vâr Bacaraba, a foit nedreptățită. Peatru vechiul regat se peered« dreptul ca 41 000 alegători să dă an dapat&t, psclnd pentru Basarabia numărul alegătorilor este ridicat la 57, 001) pentru un deputat. Uiste este criteriul acestei distracţiuni făcute de garera.»« ştim. Deasemenea gareraul a iatredua sistemul brutal al unei centralizări absolute şi imediate, neglijind auaurile anei evoluţiaai treptate, prin aceasta aducând apă la moara acelor care agită temă aateaoaiei şi «are iu se împacă eu idola «iei uaităţi naţionale desâvîrşite. Tot aşa, d. gaaeral Averesem a numit persoaae din vechiul regat In demnităţi le administrative şi mai 0« seamă In funcţiile da prefecţi, prin această măsură iatrenind politica şi In administraţia Basarabiei,: * Activitatea de guvernămint a d-lui general Averescu, privitor la provincia de peste Prut, este prea puţin cuminte şi foarte mult crititabilă. Partidul ţărănesc întreprinde inmod jadicios această critică şi se pune in rindurile, deja numeroase, ale opoziţiei. Aşa stind lucrurile, e firesc ei reprezintanţi ai acestui partid nu mai pot figura in guvernal central. Congresul din Chişinau a invitat pe ministrul Basarabiei si se retragă. Altfel se explică de ce demisia d-lui I. Inculeţ s’a produs abia acum. © VIAŢA POLITICĂ Rezoluţiile congresului din Chişinâu 0 — Şefi răi, dar idei Bsune — — Critica guvernirei generalului Averaptu HFORN m Toisgramele din Capitali, primit# sl do Sa coraspo«id«ntufl nostra, si despre care vorbim in alti part® a gS&rutwi, cât si süt© ziar®, vorbesc despra oara car© treîattga Intra d. gasihirs* f^&rascu si conducătorii socialiști, tratetiva * are ar fi ad^sdup! sin® oara-care fmbsânri?i in privinţa militarizării şî m misirilor da s^ai. ătdavului «S ia profectura da poli|!a din iaşi nu s’a primit nici o ravanira nu c© priveşte măsurile pentru 1 M»î. In consacinfi această autoritate manfineza totul hotărârea luată da a nu permite procesiunea dacă organizatorii nu se supun dispoziţiei ca emblemele să fie cenzurate» D-l M. R. Cantacuzino actualul ministru de Justiţie, socotind că amnistia dată prin decretul de daună zi trebueşte considerată ca amnistie militară, a decis să aducă în discuţia guvernului şi în limitele posbile să realizeze pe ziua de 10 Mai un decret de amnistie civilă. Vor fi amnestiaţi toţi civili care pe zonele de front sau în zona internă au contravenit dispoziţiunilor special militare, bineînţeles afară de acele ce privesc, spionajul şi trădarea. Cu această amnistie se vor stinge iarăşi un mare număr de procese pendinte de Curtea Marţială. Esammnele particulare de eurie*eu»d*r, se vo r ţine la începere de la 9 Iunie. Se pare că subscripţiuniie pentru împrumutul intern se va închide pe ziua de 10 Mai. Până acum s’a subscris peste an miliard şi jumătate. X Se pare că ameninţarea cu împrumut forţat s -a produs efect. Asfel se anunţă că înultimele zile subscripţia la împrumut a mers foarte bine şi ci totalizarea subscripţilor de până acum, arată suma de un miliard şi jumătate. Dealmintrelea in intenţia guvernului a fost şi este, că dacă noul împrumut atinge cifra de un miliard şi jumătate să renunţe la intenţia unui împrumut forţat. O delegaţie a „Emanei sindicatelor comercial® şi industriale“, a discutat azi cu d. Tufli, ajutorde primar, modalitatea, unei aprovizionari mai sistematice a populaţiei cu peşte proaspăt. Păstrînd tradiţia, d. Mihai Negruţui, Preşedintele Comisiei interimare, a despus ca funcţionarii Comunali să ieie vacanţă, pentru ziua de 1 Mai. Examenus de Opacitate pentru limba franceză se vor ţine la Bucureşti cu începere de la Sasi, cel de geografie la î® Mai şîcel de germana la 29 Mai. sili ChesHunaa demansfoafiifo* do 1 «Mai.Prefectpra de poliţie, dezmintă sronul ce circulă prin er*ş, că ziua de 1 Mai a fost declarată prin decret lege, ca serbare oficială a mancei. Mu este însă mai puţin adevărat, „că din instrucţiiie date de guvern, dat fiind că ziua de 1 Mai a fost I* totdeauna pentru socialişti o zi de repaus şi de manifestaţie socialist , urmează ca această serbare să fie lasată liberă. Faţă cu aceasta, Prefectul de poliţie, roagă pe patroni să nu silească la lucru pe lucrătorii cari vor să se repauzeze în această zi. Mu sa bucură de repaus, acei dintre muncitori, cari au a îndeplini, un serviciu public, care nu comportă suspendare, cum ar fi poşta şi telegraful, căile ferate, iluminatul. In acela? timp, nu vor fi împedecaţi de la lucru acei dintre muncitori, cari de bună voe vor să lucreze. • Delegaţia socialistă care avea să aducă eri răspunsul, cu privire la condiţiunile, In care ar putea avta î*c manifestaţia de stradă, după in■tracţiunile, date de guvern^ nu s’au maiprezentat la Prefectul de Poliţie. .» La rîndul său 'Prefectura a hotărît a se conforma strict ordinelor primite şi a nu permite nici o manifestaţie, înainte de a se fi îndeplinit condiţiunile stipuate, afară de cazul cînd ordinele guvernului ar fi modificate, ceia ca pînă acuma nu sa întîmplat. 4. Sindicaliştii naţionalişti, ca protestare în potriva manifestaţiei socialiste, au convenit cu toţii să lucrese în ziua de 1 Mai. • E513 La 1 Mai a. c. va începe, Jt Şeoala normală „Vasile Lupu“ examenul de definitivat al învăţători or fi învăţătoarelor, cari nu a’au putut prezenta la Noembrie 1919 sau cari au fost respinşi la acel examen. De asemenea Maisterul instrucţiunii a aerobit ca to’ţi normal’ştii cari au obţinut diplomă în lunie 1916 şi cari n’au putut sâ şi ea lacuri în învăţământ, până la demobilizare, să aicâ dreptei a trece acum de* finitivatul. i ti Toţi şefii de lucrări, a istenţii şi preparatorii sunt rugaţi ca Sâmbătă, 1 Mai, să se adune la lab maiord ds „Ch - mie biologcă şi medicală“ din Strada. Sâdescu la ora 2 precis, In vederea excersiund l a viol D-lui D. Căderei. Au apărut decretul regal, prin care d. Dimitriu, Comisar de clasa a doua este avansat Comisar clasa 1 a şi 4. Gh. Diaconu, sub-Comisar, a fost înaintat şi numit Comisar de clasa noua în locul vacant. Ministrul de interne a trimis la Prefecture de polţie sporul de chirie din trecut pentru corpul de sergenţi. D. Eigen Petit, Prefect de poliţie, a dispus ca chiria să fie chiri azi obtribuită sergenţilor. D. Nagîţ, un simpatic artist, eliminat cu atâta nedreptate din testrul dn Iaşi, a obţinut un frumos angajament la Bucureşti. , « pre|«B exp ropriarelor. — Curtea de Apel din iocante, judecând apelul d-lui C. Codrescu în chestiunea expropriere! proprietăţii rurale, a disjuncţionat cercetarea modalităţii expropriere! de chestiunea fixărei preţurilor pământului. Şi astfel considerând că, în ce priveştexarea preţului"pe hectar a terenului expropriat, conform dispoziţiei ministeriale No. 2754 din 1920 şi art 66 din decretul-lege publiat în Monitoru! Oficial No. 16 din 29 April 1919, urmează ca această lucrare să se efectueze ulterior, Curtea a amânat pentru un alt termen fixarea preţului terenului expropriat. Examenele de înaintarea învăţătorilor şi conducătoarelor de grădini de copii, care urmau să aibă loc la 1 Mai. Se amână pentru ziua de 5 Mai curent. Minis Intinerirei partidelor. Pae în faţa cerinţelor partizanilor, cere certau loc pentru desk, pe lista candidaţilor, direcţia partidului liberal a studiat actele de stare eteric. Când s‘a constatat ei doi candidaţi na vrişti egali, s’a preferat pe ui care e mai tânăr în partid. Un nostim proces diunăzi. Fiul unui rabin d din judecată pentru acapararea de meneău de argint. In faţa judcăţei învinuitul a produs texte din cărţile sfinte, dupi cure, in vremuri critice, credincioşii trebuie si contri ide cu aur şi argint pentru înfrumeseţarea odăjdiilor. El a mai adus martori că in acest scop și ei au contribuit ca bani. Avocatul a pledat tema credinței, iar judecata a achitat. BLANZY «• wmm