Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)

1920-05-01 / nr. 3903

VA ! Către d. Matei B. Cantacuzino . «Ministrul Coalifiei Dom­inik­ Coleg, In luna Februarie, pe când eu eram miaistru al Instrucţiune!, mi-au adresa­t pria publicitate, ziarele »Mişcarea®. »În­drept rea", o scrisoare pin care d-ta, om exponent in ale politicei ~ ca unul ce ai perindat toate partidele, pentru * fini cu tonica de fog­angist,— te socotiai în drept de a adresa observaţiuni şi * da regiuni necerate un d­om »nou nouţ“ după propria d­­ le expresie. Fiindcă toate observările cu care va­ni şi îi acea scrisoare nu meran de cât produsul imaginaţiei ,ci tate prestimţioase, a‘am­ răspuns şi eram hotărât a tăcea,— dacă culmea ironiei, n’aşi fi văzut ci tocmai ceea ce ai încercat sâ-mi o­­biectezi mie, sânt fapte patronate de d-ta azi» Vom lua elecţiunile punct cu punct, ca oricine să­ poată judeca cu valoare şi poate pune pe vorbele şi suitul d-tele, dacă cele ce spuneai atunci erau obser­vări obiective, sau insinuări izvwftte din patima politică. 1) Îmi atribuiai ca înainte de a face parte din gruparea politică căreia apar­ţin, am făcut parte din alta. Cer să do­vediţi aşa ceva.­­ 2) Că am pătruns în parlament prin zăpicei la si­golul produs de sb*tenţiu­­nea dv. şi aci nu eşti in nota justă. D* vei cerceta, dosarul alegerilor din Ba­cău, vei constata că dacă în «cel judeţ au fost şi abstenţiuni, nu­­ mai mai pu­­­ţin adevărat că am întrunit cei mssi mare număr de voturi. Mai bine te gândeşte la d ta, care nu te-ar fi ales de «u »­­rar omul sau umbra cuiva, de n’ar fi fost adevărata zăpăceală produsă de un idol, în numeie căruia atâţia alţii a­ţi profitat căci nu crezi nici d-ta ci ni­­bleţa (Mate, sau calităţile marcante ce le regi altora au contribuit cu esva ca să fii alesul poporului! 3) Mi-ai obiectat că eu aş fi abuzat de trenu­ri speciale Pentru restabilirea adevărului, ţin să se ştie că în calitate de Ministru al Cultelor şi instrucţiune­, aveam însărcinare din partea guv­ernu­lui şi a M. S. Regelui de a instala in ziua de Crăciun pe arhiepiscopul Basa­raibiei, iar a patra zi pe I. P. S. Mitro­politul Bucovinei La Chişinău sosia şi o misiune fran­ceză pe lângă care avem un rol, aşa că neapărat urma să fim acolo împreu­nă cu arhiepiscopul şi alte autorităţi la 24 Decem­­brii. Insă sosind la Iaşi, cu trenul ordinar la 24 D­cembrie, cemţ pe atunci trenu­rile l­a Chişinau nu circulau decit din trei în trei zile, şi urma deci, din acea­stă cauză să fim la Chişinău a treia zi de Crăciun, just Cind trebuia să fiu şi la Cernăuţi, s’a făcut in adevăr un tren special, cerut de altfel şi de alte auto­rităţi. A­menea abuz (!) orice om cu scaun la cap, afară de d-ta, nu l’ar fi pomenit. Dar f­indcă ai vorbit de „privilegiu a­­buziv de trenuri speciale* te întreb pe d-ta, onorate Ministru al Dreptăţei, cum ’ se face că tocmai D-ta, nefiind încă ministru te-ai dus la Bucureşti cu va­gon special. Dar cu abuzul revoltător de a aranja trenuri şi va­goane speciale ca să care la Bucureşti pe toţi aderenţii politici, ia briciul avereşean dela 16 A­­pr­lie ? Intr’un timp dind nu se găsesc vagoane p­etru transportat­­seminţe, in­strumente agricole şi alimente s’au gă­sit cu prsoiinţă* pentru interesul d-v politic! Şi mai zici d ta în acea scri­soare câ trebue­­ o dreapta şi egală mă­sură pentru toţi“. Las că n'aţi pus va­goane la dispoziţia celorlalte partide. Ca ras car în pat­a abuzivă să fiţi drepţi Ziceai în acea scrisoare că: „am par­ticipat la reproducerea procedeului în­­ve­lit al împărţirei funcţiilor administra­tive in satr­ap­i politice n mite ţârânteţe, aiteie naţionaliste“. Afirmare absolut gra­tu­­ă, dar pe care d-ta azi o practici cu mult zel, căci­ o lună şi jumătate te-ai sbâtet tu­ nedumerirea de a da laşul pe mina unei satrapii takiste sau rigiste. Vezi cum, wiit de pasiuna politică, îţi izvorau atunci din suflet propriile d-taie apucături. : 5) Ai afirmat că în resortul departa­mentului meu, am aplicat sistemul din vr*­a c­h­ii. ceia mai uricioase ale veche! oligarhii (din care ni fcvent parte şi D-ta) Gând sunt s­ugurul care n’ara făcut nici o schimbare la Minister, care, susţinând necesitatea atabilitaţei şi neurmărind de­cât dreptatea, am colaborat fără aici o teamă cu adversari politici, aşi dori să se găsească a doua persoană care să subscrie la aberaţia D tale. Iar în ce priveşte faptul, din prieina propiei D-tale negligenţe, că «’am gă­sit in posiţia neplăcută de ’a cu putea face numirea unui partizan politic al D*tale, nu-i vina mea dacă D-ta ai is­călit un raport „sans daigner de? le lim“. Căci daci nu raportul a fost cu pricina, de ce colegi şi prieteni şi­­D-tale, cari anunţase interpelăr , au muţit, şi ăpoi aşi dori să ştiu «rece actualul Ministri», pu­den politic al D­­ele, a întârziat şi el această numire, căruia, evitând dru­mul Senatului Universitar, i-ai mai tri­mes încă un report în spiljia. Iar prezumţiunea cu cart la rădici a vorbi de lucrările c­ele fii prea sigur că nu-mi face nici cald, nici vaca. ^Când instituţii şi autorităţi compstente din ţară şi străinătate s’au pronunţat, tastate da D-ta, fii prea sigur, Stimate Coleg, că oricât „n’aş avea merite speciala“ au mi­e ruşine, în orice caz a pune la ba­lanţă publicaţiile şi bagajul meu ştiinţie fie cu acel al D-tale! Gând D-ta la catedră predici că de­cretele legi sunt monstruozităţi, iar ieia­­dist ce ţi s’a oferit la Minister nu te-ai putut stăpâni de a comită ca ştiinţă a­­seroenea monstruozităţi; când îa discuţii susţineai că un guvern trebua să iaşi din parlament ai consimţit să lab­ într’un guvern alcătuit pe portiţa de dia dos, când anul trscat cereai p«atra ale­geri guvern imparţial de laacţioaan şi azi vei prezida alegeri făcut« de preoţi politici, de jandarmi şi banda a.«gajata şi susţinute din f­aduriia sacrata, câsid tu-ai alea ca­psa«!« g«a«raislai, când te­ată viaţa »’*i fost dacât îi o ««atinsă izbucnire de santimeate »am«atav­e, iz­­vorite din Invidia «rabiţia, prazumţia şi mai ales din aaaărgenita încredere la personalitatea Dv, când argumentai« D tale suat ca de calibrai obieciMvităţd am arătat mai sus, când aşa axat lu­­crt-rile, crede-rea, Dasisila Coi*g, că km D ta eşti cel ch*mat a d* lecţii oame­nilor noi. Căutând gunoi îa ochi şi altuia, bb ţi-ai văzut bănieia dia ochii d-tale. Dă-mi voe dar să-ţi spaa şi eu că răs­puns ia­­acţiunea d-tale, că aieneasa a­­pucâturi nu cadrează ca «a om al jus­­tiţiei şi mai a «a când ara şi pretenţiile d-ta Ie. Termin, ca şi d-te, rxgându-ta, stimata celeg, si primeşti asgararea distinsei mele consideraţia ei. 9. @ore«a i Pr«f«sor 1* Universi t*t** din laşi S. *• A* publicat scrisoarea de a mai susl după tom, la timp, am publicat «ritica d-lui M. B. Cantacuzino fapt pe «*i'e d. Boraaa omite să-i sublinieze. Nu ne pronunţăm şi lăsăm publicul să ju­deca da partea cui este dreptate, în această polemică dintre cei doi profesori u­­niversitari ieşeni. Nu putem însă să nu re­cunoaştem că d. U. B Cantacutino, care s’a făcut cenzorul de p® vremuri ale pretin­selor acte ale d-lui torcea, se află în deza­vantajoasa situaţie de a putea fi criticat, la rindul său pentru fapte ce i le imputase mi­nistrului d® odinioară n­oreea, plică sistemul muzicei forţate cu o ss­­prispe îngrozitoare şi suprimă complec­­teracate dreptul de grevă. Inţeiegem­ grija Statului pentru buna fisiicţionare a serviciilor publice şi pea­­tru pr* venirea grevelor—mai sles a ce­lor «vegtuaî nejustificate. Dar rămân cumplit de xtranii măsorite pe care ie-a donsnui gheneral. Prin ele— pe lângâ cele mai depline înjosiri morale şi o infidrsisibilâ dispreţuire a vonicei şi libertăţii—se deschide drum­ul abuzurilor şi necondiţionatelor­­siluiri ale omului pus la discreţia şi capriciul cavaleresc al pu­trei statului oligarh c Inchipuiţi-vă obligaţiunea muncei in ori ce condiţiuni, sub ameninţarea rigl­­mii­tslor cu puşti mitraliere, grauste, mitraliere, arme şi baionete. Pentru Dumnezeu, cine a inventat ca coniducator pe acest straniu domn gene­ral Averescu­­ ? RENOVATU8 KW» 'AfcStvMM: rniTL IÍVX-1 m W». ri9»3 AB0N4M&NTR W"AW - i J 5 W "Taül '>*>.$& tűnj 5 I s': *8 'ül" Ltrtíí ä f -i ! » , /, Ţ)l\í rvî^Tsi/»T- A itsifl, - «Si», '§*ftvz«sß«tt 17 - *ss* S« í, #r. ** <» ÍV ?>» 20« - IS tes num&r&l 21A A POLITIC COTIDIAN. SAMBaTA 1 MAI 1920 A ;N ü N ü I lí K I Se gsrígMfösís te A0ENŢÎA DK PUBLICITATE 1. BRÄNISTEANU — sir» Mlmscu 17----­S«Bio»si©u»rá *xclcu*.iv& a, publicitS^i 0» »n*»mr 'reo&tln í I»«*» JNSEMNAW Guvernarea d-lui general Când s’a anunţat Intenţiunea militari­lor din guvern de a transforma armata într’un organ constructiv, am avut e­roare îndoială atlt asupra intanţiei cât şi asu­pra rezultatului. In primul rând, e greu de conceput un rol constructiv pentru o armată. Această instituţie există, dimpotrivă, în vederea distrugere­. Şi alcatuirea organică cât şi spiritul tradiţional al armatei nu pot permite o schirobşte de destinaţiune prin­­tr’un petec de hârtie. In al doilea rând, un domn general Ave­escu, sau general Văleanu, sau ge­neral Râmniceanu sau etc, au o educa­­ţiune profesională care nu se poşte nici pe departe împăca cu o mare operă de construcţiune socială, prin răsturnarea destinaţiurei armatei şi latr’un mediu li­­ber, cu respectul cuvenit poporului su­veran. Şi, in adevăr, iată că începuturile da legiferare a »armatei constructve* în­seamnă o tâmpi­tă reacţiune medievală ,­ un îndrăzneţ atentat la libertatea in­dividuală şi la spiritul secolului. Guvernul a militarizat pur şi simplu pe muncitorii din insituţiile s­tatu­lui, a­ La Chişiniu s’a ţinut an congres al partidului ţărănesc basarabean, partid care dăduse in guvernul central pe d-nii mintori I facutei şi O. Ciagu­reanu. In privinţa oamenilor care au repre­zentat aceaşti nuanţi, ei n- au avut sim­patia no­astri şi te-am criticat deseori antele abuzive. Nu mai puţin adevărat este însă că partida! se arati mai sincer ca şefii şi are principii şi idei vrednice de toată lauda.A din ShSsSwlu ma­rit! o d$ostrâ»it! luare* aminte, ©ud nu pimSfem admit® hotărâ­rii® in eHastftm&a expropriere! prin care d&zdaimarea propri­etarilor este aproape anihilată, in schimb recunoaștem ci cri­ticele aduse gsavernSrei d-lui general âvsranu sunt foarte juste. CopilaU, î» chestiua«» reformei e­­l*«ioral«, îaad«vâr Bacara­ba, a foit nedreptățită. Peatru vechiul regat se peered« dreptul ca 41 000 alegă­tori să dă an dapat&t, psclnd pentru Basarabia numărul alegătorilor este ridicat la 57, 001) pentru un deputat. Uiste este criteriul acestei distrac­ţiuni făcute de garera.»« ştim. Deasemenea gareraul a iatredua sistemul brutal al unei centralizări absolute şi imediate, neglijind auau­rile anei evoluţiaai treptate, prin a­­ceasta aducând apă la moara acelor care agită temă aateaoaiei şi «are iu se împacă eu idola «iei uaităţi naţionale desâvîrşite. Tot aşa, d. gaaeral Averesem a numit persoaae din vechiul regat In demnit­ăţi le a­dministra­tive şi mai 0« seamă In funcţiile da prefecţi, prin această măsură iatrenind politica şi In administraţia Basarab­iei,: * Activitatea de guvernă­mint a d-lui general Averescu, privitor la provincia de peste Prut, este prea puţin cuminte şi foarte mult crititabilă. Partidul ţă­rănesc întreprinde in­­mod jadicios a­­ceastă critică şi se pune in rindurile, deja numeroase, ale opoziţiei. Aşa stind lucrurile, e firesc ei re­­prezintanţi ai acestui partid nu mai pot figura in guvernal central. Con­gresul din Chişinau a invitat pe mi­nistrul Basarabiei si se retragă. Altfel se explică de ce demisia d-lui I. Inculeţ s’a produs abia acum. © VIAŢA POLITICĂ Rezoluţiile congresului din Chişinâu 0 — Şefi răi, dar idei Bsune — — Critica gu­vernirei generalului Averaptu HFORN m Toisgramele din Capitali, primit# sl do Sa coraspo«id«ntufl nostra, si despre care vorbim in alti part® a gS&rutwi, cât si süt© ziar®, vorbesc despra oara car© treîattga Intra d. ga­­sihirs* f^&rascu si conducătorii socialiști, tratetiva * are ar fi ad^s­­dup! sin® oara-care fm­­bsânri?i in privinţa militariză­rii şî m misirilor da­­ s^ai. ătdavului «S ia profectura da poli|!a din iaşi nu s’a pri­mit nici o ravanira nu c© priveş­te măsurile pentru 1 M»î. In consacinfi această autori­tate manfine­za totul hotărârea luată da a nu permite proce­siunea dacă organizatorii nu se supun dispoziţiei ca embleme­le să fie cenzurate» D-l M. R. Cantacuzino actualul ministru de Justiţie, socotind că amnis­tia dată prin decretul de daună zi tre­­bueşte considerată ca amnistie militară, a decis să aducă în discuţia guvernului şi în limitele pos­bile să realizeze pe ziua de 10 Mai un decret de amnistie civilă. Vor fi amnestiaţi toţi civili care pe zonele de front sau în zona internă au contravenit dispoziţiunilor special mi­litare, bine­înţeles af­ară de acele ce privesc, spionajul şi trădarea. Cu această amnistie se vor stinge iarăşi un mare număr de procese pen­dinte de Curtea Marţială. Esammnele particulare de euri­e*eu»d*r, se vo r ţine la începere de la 9 Iunie.­­ Se pare că subscripţiuniie pentru împrumutul intern se va închide pe ziua de 10 Mai. Până acum s’a subscris peste an mi­liard şi jumătate. X Se pare că ameninţarea cu împru­mut forţat s -a produs efect. A­sf­el se anunţă că în­­ultimele zile subscripţia la împrumut a mers foarte bine şi ci totalizarea subscripţilor de până acum, arată suma de un miliard şi jumătate. Dealmintrelea in intenţia guvernului a fost şi este, că dacă noul împrumut atinge cifra de un miliard şi jumătate să renunţe la intenţia unui împrumut forţat. O delegaţie a „Em­anei sin­dicatelor comercial® şi industriale“, a discutat azi cu d. Tuf­li, a­jutor­de primar, modalitatea, unei apro­vizionari mai sistematice a popula­ţiei cu peşte proaspăt. Păstrînd tradiţia, d. Mihai Ne­­gruţui, Preşedintele Comisiei inte­rimare, a despus ca funcţionarii Co­munali să ieie vacanţă, pentru ziua de 1 Mai.­­ Examenu­s de Opacitate pentru limba franceză se vor ţine la Bucureşti cu începere de la S­asi, cel de geo­grafie la î® Mai şî­­cel de germana la 29 Mai. sili ChesHunaa demansfoafiifo* do 1 «Mai.P­refectpra de poliţie, dezmintă sronul ce circulă prin er*ş, că ziua de 1 Mai a fost de­clarată prin decret lege, ca serbare oficială a mancei. Mu este însă mai puţin adevărat, „că din instrucţiiie date de guvern, dat fiind că ziua de 1 Mai a fost I* totdeauna pentru socialişti o zi de repaus şi de manifestaţie socialist , urmează ca această serbare să fie lasată liberă. Faţă cu aceasta, Prefectul de po­liţie, roagă pe patroni să nu silea­scă la lucr­u pe lucrătorii cari vor să se repauzeze în această zi. Mu sa bucură de repaus, acei dintre muncitori, cari au a înde­plini, un serviciu public, care nu comportă suspendare, cum ar fi poşta şi telegraful, căile ferate, ilu­minatul. In acela? timp, nu vor fi împe­­decaţi de la lucru acei dintre mun­citori, cari de bună voe vor să lu­creze. • Delegaţia socialistă care avea să aducă eri răspunsul, cu privire la condiţiunile, In care ar putea avta î*c manifestaţia de stradă, după in­­■tracţiunile, date de guvern^ nu s’au mai­­prezentat la Prefectul de Po­li­ţie. .» La rîndul său 'Prefectura a hotă­­rît a se conforma strict ordinelor primite şi a nu permite nici o ma­nifestaţie, înainte de a se fi înde­plinit condiţiunile stipu­ate, afară de cazul cînd ordinele guvernului ar fi modificate, ceia ca pînă acu­ma nu sa întîmplat. 4. Sindicaliştii naţionalişti, ca pro­testare în potriva manifestaţiei so­­­cialiste, au convenit cu to­ţii să lu­­crese în ziua de 1 Mai. • E513 La 1 Mai a. c. va începe, Jt Şeoala normală „Vasile Lupu“ exame­nul de definitivat al învăţători or fi în­văţătoarelor, cari nu a’au putut prezenta la Noembrie 1919 sau cari au fost res­pinşi la acel examen. De asemenea M­­­aisterul instrucţiunii a aerobit ca to’ţi normal’ştii cari au obţinut diplomă în lunie 1916 şi cari n’au putut sâ şi ea lacuri în învăţământ, până la demobili­zare, să aicâ dreptei a trece acum de* finitivatul. i ti Toţi şefii de lucrări, a istenţii şi preparatorii sunt rugaţi ca Sâmbătă, 1 Mai, să se adune la lab maiord ds „Ch - mie biolog­că şi medicală“ din Strada. Sâd­escu la ora 2 precis, In vederea excersiund l a viol D-lui D. Cădere­­i. Au apărut decretul regal, prin care d. Dimitriu, Comisar de clasa a doua este avansat Comisar clasa 1 a şi 4. Gh. Diaconu, sub-Comisar, a fost înaintat şi numit Comisar de clasa noua în locul vacant.­­ Ministrul de interne a trimis la Prefecture­ de polţie sporul de chirie din trecut pentru corpul de sergenţi. D. Ei­gen Petit, Prefect de poliţie, a dispus ca chiria să fie chiri azi ob­tri­­buită sergenţilor. D. Nagîţ, un simpatic artist, eli­minat cu atâta nedreptate din testrul dn Iaşi, a obţinut un frumos angaja­ment la Bucureşti. , « pre|«B exp ropriarelor. — Curtea de Apel din iocan­t­­e, judecând apelul d-lui C. Codrescu în chestiunea expropriere! proprietăţii rurale, a dis­­juncţionat­ cercetarea modalităţii expro­priere! de chestiunea fixărei preţu­rilor pământului. Şi astfel considerând că, în ce pri­veşte­­xarea preţu­lui"pe hectar a tere­nului expropriat, conform dispoziţiei mi­nisteriale No. 2754 din 1920 şi art 66 din decretul-lege publi­at în Monitoru! Oficial No. 16 din 29 April 1919, ur­mează ca această lucrare să se efectueze ulterior, Curtea a amânat pentru un alt termen fixarea preţului terenului expro­pria­t. Examenele de înaintare­­a în­văţă­­torilor şi conducătoarelor de grădini de copii, care urmau să aibă loc la 1 Mai. Se amână pentru ziua de 5 Mai curent. Minis Intinerirei partidelor. Pae în faţa cerinţelor partizanilor, cere certau loc pentru d­esk­, pe lista candidaţilor, direcţia partidului liberal a studiat actele de stare eteric. Când s‘a co­nstatat ei doi candidaţi na vrişti egali, s’a preferat pe ui care e mai tânăr în partid. Un nostim proces diună­zi. Fiul unui rabin d d­in judecată pen­tru acapararea de meneău de argint. In faţa jud­căţei învinuitul a produs texte din cărţile sfinte, du­pi cure, in vremuri critice, credincioşii trebuie si contri ide cu aur şi argint pentru în­frumeseţarea odăjdiilor. El a mai adus martori că in acest scop și ei au con­tribuit ca bani. Avocatul a pledat tema credinței, iar judecata a achitat. BLANZY «• wmm

Next