Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)

1920-05-04 / nr. 3904

Wmt:­ fiifi'. ABONAMENTE OK AH s » i î I 80 LEI SASE LUNI I 4 i t 40 „ trei luk; j I I I ao . ADMINISTRAŢIA tesi» — esu iNiaF*«&s«ai If­­ TEL » F'O W PU» 80© iS baiu a­uataalm Mt a '' mL mSrmii mAB POLITIC COTIDIAN, ...«­ MARTI­­ MAI 1920 ANONOIURI m prims la AGENTIA Dl PUBLICITATE !. brAnisteanu — Str. Gft. M­iair siSus«M If — Cone»Bronara ex­cl­uzi­vă a publicîtăței­­On niniBF r«citilu 4 1*«*« Constinta maisei fl a conitatiHorilor — Menținerea ordin®* prin sen­sScssrea revendicarlior populara Vin­ţa noastră publică este astă­zi caractericată prin impulsul curente­lor noui către o transformare funda­mentală de ordin social şi moral. Gradul de conştiinţă a maselor este o compensaţiune bine-venită în­ schim­bul mizeriilor de tot felul şi depri­mări sufleteşti pe care trei ani de război şi ha­os le au impus locuito­rilor acestei ţări. Pentru marea mulţime a încetat cu desăvirşire ori­ce posibilitate de dăinuire a sistemelor şi obiceiurilor de pînă acum. Alte nevoi şi alte as­piraţiuni îşi fac drum şi tind să se imple In viaţa de Stat. Masa po­porul­­ devine maleabilă şi se mişcă după impulsuri proprii, dotată cu un început de conştiinţă bine afirmată, treat rare de­ valori şi raportori noui. Intensitatea şi varietatea vieţii, cit fi nivelul cultural, sunt mai ridicate la braţe decit la sate. Şi atunci se înţelege de la sin© că, deşi ţărăni­mea dă şi ea dovadă de conştiinţă, personalism dinamic şi impuls pro­priu, totuşi populaţia orăşenească este aceia care sintetizează mai bine nouile transformări operate în inimi şi noul aspect al solidarizmului me­­todic, In lupta dt naassă. Desigur că mişcarea socialistă »un eitoreascâ este cea mai expresivă In a ceastă privinţă. Dar nu este singura. Diwrsele mişcări sociale ating şi chestiuni de o însemnătate în timp mult mai redusă, dar de o actua­litate mai urgentă. Și lupta în so­cietate se dă prin negheburi ad-hoc, cu ajutorul elementelor disparate însă unite p­ntru moment prin comuni­tatea unor interese trecătoare dar absolut reale. Exemple se pot găsi multe in chestiuni de alimentațiune publică sau edilitate comunală, de pildă. Deci, cu atît mai mult viaţa publică orăşănească la noi este as­tă­zi vie, agitată, impulsivă şi lipsită de unitate. Este prima experienţă de conştiinţă cetăţenească şi iniţiativă cu adevă­rat populară, după­­ jumătate secol de inerţie. Şi este o experienţă frag­mentară nesigură timidă; abis, un început. E firesc dlar ca osc­­ările să fie multiple, uneori exagerate şi poate ch­ar dezordonate.­Dar aceasta este o particularitate a începutului, neprime­jdioasă în fond şi crare va dispare treptat, în mod natural. Faţă de asemenea stare de lucruri, sunt persoane și grupări politice — cum ar fi de pilda partidul liberal g, care au fosrte mult de pierdut din punct de vedere al metodelor abuzive şi avantagiilor imorale care au caracterizat în trecut ditiguirea noastră social-politică. Privileg­ile nu dispar cu una, cu două, şi o transformare profundă cere timp şi lupte înteţite. Dar cei mai mulţi dintre privilegiaţii noştri vor să curme dintru început lupta şi să menţie intacte a­van­tagi­ile Aceasta înseamnă a voi imposibilul. In acest nefiresc scop, elad mo­mentul pare oportun, ce recurge la silnicie, la violenţă de guvernămînt, la provocări şi reprimări inutile. Şi, dimpotrivă, cînd oportunitatea este mai mică, se urmăreşte tulburarea spiritelor şi determinarea dm­rsiu­­nelor, prin insinuări şi calomnii, u­­na mai meşteşugită decît alta. Dar astă­zi puterea spiritului liber şi autoritatea morală a cuvântului adevărat şi drept, trag foarte mult la cumpănă. De aceia privilegiaţii noştri caută să şi atragă o publi­citate favorabilă şi o aprobare a inte­­ctua ilor independenţi şi care nu sunt de vînzare. De aici, propă­­văduirea principiul­ui fără ori­ce pro­freer© radicală înlăuntrul societăţilor omeneşti nu se îndepondeşte de eît prin „solidaritatea­­indisolubili a tutu­ror claselor şi Categoriilor sociale“ ! bici © mirare că nameţi, care cred că organizării» din trecut pot fi menţinute­­-astăzi, ea au­ o aseisse­­nea teorie stranie. In contrazicere cu întreaga ştiinţă socială şi în du­cere cu exemplele întregei Istorii ,*'& omenirei. Viaţa socială este ea ’însăşi o se­rie nesfîrşită de frămlntări şi tran­sformări potri­it intereselor şi nă­zuinţelor diferite ale oamenilor. Cla­sele se grupează în funcţie d© inte­res©, după contraritatea, carora cla­sele se află intri o permanentă luptă. Din frămîntări şi lupte, di© adver­sităţi naturale şi permanente, se în­­făptuesc acele neîncetate dezagre­gări şi organizări noui care caracte­rizează progresul gen­eral al omenirei. Nesocotind sensul istoric şi reali­tatea ,socială, coaabătînd adversita­tea naturală şi aspiraţiunile revo­luţionare de c­asă, terorizînd mul­ţimea în numele unei ordine rău la­ţe­nse şi meşteşugit teoretizate—aşa se înăspresc relaţiun­ile sociale şi aşa se produce adevărata deaerdine." Dovada de conştiinţă a masei pe­porului ar trebui să bucur© pe orie» iubitor de Beam. Şi dacă mişcările în m­assa ar putea determina o tul­burare care ar fi bine si se evite, diriguitorii noştri au datoria să a­psce calea singur logică de a a« «*ulta cu atenţ­ie cuvîntul nea, a­­b­ţinege revendicările şi ale satisfac©­­sît mai larg cu putinţă, cu abnega­ţie şi fără regret. Dimpotrivă negînd adevărul, eram ponindu-te de un trecut n agenic şi utilizînd teroarea de guvernămlat, pregăteşti dezordini regretabile şi vara în cele din urmă nu vor mai putea fi infrînate. Se va şti atunci a mai este răs­punderea. zgg. I fîvîtăţlî bărbăteşti, cu tot felul de unelte,­­ ca ciocane!« care izbesc pa nicovală Şi făuresc bogăţiile lumei, iar asâturl o ur­să de vor simboliza suveranitatea popo» raiul. In fine, talazul atsîlrşit al coani­­festanţilor, grupaţi pe meserii şi orga- Wsaţiuni A impresionat cu deosebire seninăta­tea de spirit, ţinuta demnă şi mai ales ordinea desăvârşita in care poporul a ssanifestat. lass şi defigi­i speciali de ai abdicatelor au veghiiit cu un tact şi un ascce­s deplin la menţinerea liniştei şi ordine!. Făcând această observaţiune, nu ne putem reţine de a constata că toate m­­­­âineari­e perseverente şi meşteşugite ale politicianilor, despre un pretins spirit de­zordonat al maselor, s’au dovedit simple iavenţîuni şi calomnii rău intenţionate şi care tocmai ele seamănă neîncredere, teamă şi agitaţii în spiritul public. Săr­bătorind munca poporul ş’a arătat mai arminte de cât stăpânii. RENOVATU5 INSEMNARI FLUVIUL CONŞTIINŢEI MASELOR Pentru Iaşul nostru, ziua de 1 Mai a avut caracterul unei adevărate şi mă­reţe sărbători a poporalei. Înfrăţiti de o idee, animaţi de un gând unitar, muncitorii şi uneacitoarele oraşului au înviorat străşn­e, afirssân­­du-ş i prin: massa, crezul, voinţa şi pu­terea lor măritoare a bogăţiilor obşteşti. Nimic mai frumos ca acel imens cor­tegiu omeneşc, inundând străzile în căş­ti­rea adevărului, în propovăduirea păcii neamurilor, în cinstirea mancei şi în giorifl­area libertăţii. Pentru ori­ce eta simer şi nestăpânit de paternă politică, manifesaţia muncitorească de 1 Mai a trebuit să însemne o dovadă îmbucură­toare de conştiinţă a maselor populare, o privelişte a vremurilor noui când mul­ţimea încetează a­i o adunătură hao­­teă şi dezorientată, dovedindu-se —din potrivă — ca un organism viu care gândeşte, nădăjdueşte, se conduce, as­piră şi cere fără şovăire un aşezământ mai drept, mai boa şi universsiments proteguitor al tuturor fiilor părmântului. Privind imens© l fluviu omenesc pe u­­liţele laşului, aveai viziunea tuturor cen­trelor populate In care întâia zi de Mai făcea loc rjienumăratele fluvii coşii în drum către oceanul comun al Umanită­ţii care ?e­ afirmă începutul izbândirii Muncitorimea ieşană şi-a pus în frun­te simbolul nobil al Priei. Un călăreţ alb purta admirabila pictură a lui Oc­­tav Buic­­l, un muncitor frângând sa­bia violenţei şi durerior. Apoi urmau carele alegorice. Ga plug condus de ţărani, ca cinstire pentru brazda ro^jicâ sub efortul răscolitorilor pământului. Un car­ai fetelor harnice, unele cusind la maşină, altele fabricinu tutunul şi ţigările, un roi vessl de albi­­ae ale societăţii omeneşti. Apoi carai ae- are»* La o întrunire electorală în Fălticeni, faimo­sul domn Zdea-Codrianu a pro­vocat, prin prezența sa, un enorm scan­dal urmat de betae. Fiind vorba de aplicarea practică a doctrinei Zellea - cuxitte, nu se poate spune că scandalul a fost în of­eri de program. # Scandalagiul din Fălticeni fiind în­trebat odată dacă se numeşte Zen­ea sau Zelinschi, a răspuns: —, Eu sunt rămân dintre Nistru si Tisa. Adică, an fel de vănturi-ţară. •­­ In ziua scandalului de la Fălticeni garnistul Fane­a Se afla la Iaşi. Insă în capitala Moldovei avea loc o gran­dioasă manifestaţie socialistă caracte­rizată printr'o ordine desăvârșită. Atâta ghinion pune în primejdie si­tuația politică a­­-lui Pe­nea. VIATA POLITICA Acelai politicianism — Guvernul în dragoste cu antisemiţii — — Popularitatea cu presiuni şi mitraliere - Privîni felul cum particul d-lui ge­neral Averescu se prezintă în alegeri el în faţă icoana fidelă a modului in­coherent de constituire a acelei Ligi a Poporului devenită partidul poporului. In jurul steegului politic pe care i. general Averescu s’a crezut obligat să-l ridice atunci când împrejurări speciale l-au pus in fruntea statului, s’a adunat un mozaic fără coheziune şi fără un impuls al realităţilor sociale. Faţi de aspectele noui de viaţă, ve­chile partide politce, intraseră în dez­agregare. Epavele acestor partide au crezut să şi afle scăpare în legenda evere înconjura pe general. Şi ast­fel Liga a luat proporţii. 1Dar partidul d­lui general Averescu nu este un produs al intereselor de clasă, un reprezintant al aspiraţiunelor unei categorii cetăţeneşti, ci o înjghe­bare accidentală pornita din ambiţiunea unui om şi sprijinita de o sumedenie de mici ambiţiuni care nu-şi mai gă­seau satisfacere în cadrul vechilor în­jghebări. Tastă tulburarea politică şi socială dru­rmit­ată de averescanism era şi es­t o faţă nouă a vechiului politicianism român. Persoanele care măresc antura­jul generalului, cit şi atitudinea de gu­vernământ a partidului dovedesc cu pri­sosinţă ci ne aflăm în faţa unei reîn­toarceri a trecutului, und himere care va pieri cam pier legendele. . * Un partid artificial intri — cum nu aste da mirare — intr’un mod haotic In lupta etectorală. In utiil© p8?fl, ca de pildă la Ilfov, Iteta guvernului conţine evrei; In alte părţi, ca la Suc­e­ava, Fllciu etc. averescanii se complac in tovărăşia celor mai paUmvtaţi antisemiţi» Tot aşa guvernul este în cartel pe lo­calităţi, cu takişti, liberali, pro­gresişti, iar in alte localităţi su­portă lupte crincenă cu aceleaşi partide. • Un haos mai desăvârşit nici el se mai poate. * Colaborarea averescana antisemită a început să-şi ’"dea roatele Antise­mit fără scandal ar echivala cu pri­măvara fără flori. Şi deci nici o mi­rare de cele ce a-au petrecut la Făl­ticeni. Prezenţa d-lui Zel­­ea-Codreanu la o întrunire electorală a guvernului a determinat un enorm scandal, ur­mat de băiae. Administraţia d-lui general Averescu, strîns unită în­ sen­timente cu antisemiţi»­n a stat mult la alegere între persoana d lui Ze­llea de o parte, şi cetăţenii faltice­­neni de altă parte. S-a recurs foart© prompt la forţa armată şi la argumentul mitraliere­lor. Din dragoste pentru anti­emiţi, par­tizanii d-lui ge­neral se decid uşor a înlocui popularitatea adevărată cu dragostea silită. Cu aceasttâ notă dovadă a inco­herenţei partizanii d-lui general nu decid uşor a Înlocui popularitatea a­­devărată cu dragostea silită. Cu această nouă dovadă a inco­­herenţei partidului d-lui general, este de văzut cît timp aure©ia legendară de pe fruntea şefului va mai atrage o popularitate care începe să se cla­tine in faţa real­iaţilor. . Domnul N. Radovici prim preşe­dinte la tribunalul Iaşi, şi Preşedintele biuroului Electoral Central al Circum­scripţiei Judeţului Iaşi, încunoştiinţază că conform decretului No. 3903 din 10 Septembrie 1919 (M. Of. No. 117­1 /9) declaraţiunile de candidatură pentru a­­dunarea deputaţilor sau pentru Senat se vor face cel mai târziu cu 15 zile libere înainte de data alegerei pentru care se fac, adică până la 9 (noul) Mai 1920 inclusiv pentru adunarea de­putaţilor şi până la 14 Mai 1920 in­clusiv pentru Senat. Până la scoate date se va da şi con­­simţimântul candidaţilor de acceptarea candidaturilor, țări de care declaraţi­­unile de candidatură se vor considera nule şi neavenite. * • Se cunoaşte că noua lege a tim­brului şi înregistrărei este opera biaro­­craţiei. In adevăr, singura taxă întreită ests aceia a petiţiilor care urmează a fi timbrate cu un leu în loc de 30 bani. Aceasta, din cauză că bi­rocraţia noastră este plictisită de petiţii şi vrea să le reducă numărul. T­. D-l C. B. Penescu, sosit astăzi în localitate, a comunicat direcţiei partidu­lui liberal că a demisionat din partid. In urma îndărătniciei şi indepen­denţei sovietelor averescane de la Vaslui, centrul a trimis pe d. general Pop­ovici de la Roman ca să împace lucrurile. Luîndu-se avizul sovietelor comunale din cuprinsul judeţului, s-a fixat lista de candidaţi, făcîndu-se Centrului mica favoare de a i se pune la dispoziţie 2 locuri: anul pentru Cameră şi altul pen­tru Senat. Aşa au fost împăcate lucrurile, pen­tru momentu­l Kreefia II Regionali C. F. R. a reuşit să puie în circulaţie trenurile mixte zilnice pe toate liniile secundare, pe lângă trenurile accelerate, de per­soane şi de marfă pe liniile principale. la Locţiitorii ce au trecut examenul de înaintare pe lor in seziunea de De­cembrie 1919, sunt înştiinţaţi că în urma intervenţiei cercului, didactic, Ministerul nu a aprobat a le plăti sperat de leafă de la 1 Aprilie, ci de când prevede bu­getul.­­ Comisia interimară a fixat a doua şedință, pentru Vineri la ora 5 seara. ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE — Expo­seul d-lui Mihai Negruzzi — Întâia şedinţa a Comisiei interimare, a avut loc Vineri, la ora 5 după prânz. Au luat parte la şedinţa, d-na Petro­­vici şi d-nii Gilibidache, fetita fiu, Tu­fiu­ Borcea, F. I. Radu, M. Wachtel, Lucian Roşu, Sigibund Dia­mant, Preotul Go­lan, Colonel Nădejde, Dr. Ziiberştiin, inginer Nazarie, Petrea şi Grigoriu­. D. Mihai Negruzzi Preşedintele Co­misiei interimare, zice că are toată con­vingerea, că dragostea pentru oraşul Iaşi, ne va însufleţi pie toţi, în dorinţa de a face totul pentru binele oraşului. Activitatea actualei administraţiuni a şi început. Mulţumită intervenţiei energice a d-lui Cilibidacţiu, greva podarilor a luat stârpit şi curăţirea oraşului a în­ceput. Deasemenea repararea stradelor, mul­ţumită concursului bine­vociat al arma­tei a şi început prin refacerea stradei Socola, antena principală a oraşului. A­­semenea a început şi continuă repara­rea stradei ce duce la abator, şi care era impracticabilă. Şi vom merge trep­tat în această direcţiune. * D. Negruzzi face apoi o expunere a situaţiei financiare a Comunei, cât se poate de rea. Aproape întregul budget este sacrificat pentru Întreţinerea con­ductei de apă. Spre a se ajunge la o soluţionare, chestia financi­ră a fost dat în studi­ul unei Comisiuni compusă din d-nii Wachtel şi Grigoriu, cu care va lu­­a în per­­manenţă, şi având concursul guvernu­lui, speră să ajungă la o bună soluţio­nare. la aşteptare, d. Negruzzi, zic­e că a luat toate măsurile, pentru ca să reca­­pete« Comun» sumele ce­­ datoreşte statul. Pentru o repartizare a activităţei Co­munale, d. Negruzzi arată diferite Co­misiuni numite, pe car­e Comisia le a­­probă. Asemenea se ratifica delegaţiile, date d-lor vice-preşedinţi Tuflî, Celebidache şi Borcea, precum şi aceia de ofiţer, al stărei civile, dată d-lui Grigoriu. * Se întră în ordinea zilei sporirea taxelor de gunoae, şi se votează cu oare­cari modificări La o întrebare d. Mihai Negruzzi, a­­rată situaţia serviciului de aprovizionare. Acest serviciu a dat rezultatele cele mai rele. Funcţionează de fapt în mod ilegal şi are ca r­e­z­u­lt­a­t un deficit de an milion. iau parte la discuţia cei mai mulţ Consilieri. Şi se adoptă. C­o rti u n a înţe­lege a lăsa liber Comerciul dar în ace­laşi timp a înlesni aprovizionarea po­pulaţiei cu obiectele de prima necesitate ce vor fi distribuite tot prin Comercianţi. In consecinţa actualul serviciu se des­fiinţează şi i se va da o organizare le­gala, în conformitate cu vederile expri­mate. Funcţionarii licenţiaţi vor primi o des­păgubire echivalentă cu salarul de o lună de zile. Comisia se ocupă apoi de cererea de despăgubire ce o formulează d. Tomescu, antreprenorul băilor comunale. D. Mihai Borcea, ajutor de primar, arată documentat neîntemeiarea acestei cereri. Chestia va mai fi discutată în şe­dinţa viitoare.­­ D. dr. G. I Botez a fost numit se­cretar al facultăţii de medicină din loca­litate. Mercuri 5 Mai, ora 5 p. m. are loc adunarea generală a membrilor cercului didactic, fiind la ord­iea zilei proectul de înfiinţare a cooperativei corpului di­dactic. De Mâine soseşte în localitate d. dr. Cazacu, directorul general al serviciului sanitar. 33. Se aduce la cunoştinţa publică că este vacant postul de bibliotecar-ajutor la Biblioteca Universităţii, plătit cu 720 de lei pe lună. Înscrierile se primesc la direcţiune până la 6 Maiu a. c, orele 11 a. m. M Direcţia regională a căilor ferate ne trimite următoarea înştiinţare: „Lucrătorii grevişti, cari se vor pre­zintă la lucru astăzi, vor fi primiţi, fără a li se plăti zilele de grevă. „Lipsa lor n’a fost aşa de simţită, după cum sperau unii. „Zilele acestea întră în vigoare or­dinele de mobilizare ale celor de la A­­teliere și Depouri­.

Next