Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)
1920-05-04 / nr. 3904
Wmt: fiifi'. ABONAMENTE OK AH s » i î I 80 LEI SASE LUNI I 4 i t 40 „ trei luk; j I I I ao . ADMINISTRAŢIA tesi» — esu iNiaF*«&s«ai If TEL » F'O W PU» 80© iS baiu auataalm Mt a '' mL mSrmii mAB POLITIC COTIDIAN, ...« MARTI MAI 1920 ANONOIURI m prims la AGENTIA Dl PUBLICITATE !. brAnisteanu — Str. Gft. Miair siSus«M If — Cone»Bronara excluzivă a publicîtățeiOn niniBF r«citilu 4 1*«*« Constinta maisei fl a conitatiHorilor — Menținerea ordin®* prin sensScssrea revendicarlior populara Vinţa noastră publică este astăzi caractericată prin impulsul curentelor noui către o transformare fundamentală de ordin social şi moral. Gradul de conştiinţă a maselor este o compensaţiune bine-venită în schimbul mizeriilor de tot felul şi deprimări sufleteşti pe care trei ani de război şi haos le au impus locuitorilor acestei ţări. Pentru marea mulţime a încetat cu desăvirşire orice posibilitate de dăinuire a sistemelor şi obiceiurilor de pînă acum. Alte nevoi şi alte aspiraţiuni îşi fac drum şi tind să se imple In viaţa de Stat. Masa poporul devine maleabilă şi se mişcă după impulsuri proprii, dotată cu un început de conştiinţă bine afirmată, treat rare de valori şi raportori noui. Intensitatea şi varietatea vieţii, cit fi nivelul cultural, sunt mai ridicate la braţe decit la sate. Şi atunci se înţelege de la sin© că, deşi ţărănimea dă şi ea dovadă de conştiinţă, personalism dinamic şi impuls propriu, totuşi populaţia orăşenească este aceia care sintetizează mai bine nouile transformări operate în inimi şi noul aspect al solidarizmului metodic, In lupta dt naassă. Desigur că mişcarea socialistă »un eitoreascâ este cea mai expresivă In a ceastă privinţă. Dar nu este singura. Diwrsele mişcări sociale ating şi chestiuni de o însemnătate în timp mult mai redusă, dar de o actualitate mai urgentă. Și lupta în societate se dă prin negheburi ad-hoc, cu ajutorul elementelor disparate însă unite pntru moment prin comunitatea unor interese trecătoare dar absolut reale. Exemple se pot găsi multe in chestiuni de alimentațiune publică sau edilitate comunală, de pildă. Deci, cu atît mai mult viaţa publică orăşănească la noi este astăzi vie, agitată, impulsivă şi lipsită de unitate. Este prima experienţă de conştiinţă cetăţenească şi iniţiativă cu adevărat populară, după jumătate secol de inerţie. Şi este o experienţă fragmentară nesigură timidă; abis, un început. E firesc dlar ca oscările să fie multiple, uneori exagerate şi poate char dezordonate.Dar aceasta este o particularitate a începutului, neprimejdioasă în fond şi crare va dispare treptat, în mod natural. Faţă de asemenea stare de lucruri, sunt persoane și grupări politice — cum ar fi de pilda partidul liberal g, care au fosrte mult de pierdut din punct de vedere al metodelor abuzive şi avantagiilor imorale care au caracterizat în trecut ditiguirea noastră social-politică. Privilegile nu dispar cu una, cu două, şi o transformare profundă cere timp şi lupte înteţite. Dar cei mai mulţi dintre privilegiaţii noştri vor să curme dintru început lupta şi să menţie intacte avantagiile Aceasta înseamnă a voi imposibilul. In acest nefiresc scop, elad momentul pare oportun, ce recurge la silnicie, la violenţă de guvernămînt, la provocări şi reprimări inutile. Şi, dimpotrivă, cînd oportunitatea este mai mică, se urmăreşte tulburarea spiritelor şi determinarea dmrsiunelor, prin insinuări şi calomnii, una mai meşteşugită decît alta. Dar astăzi puterea spiritului liber şi autoritatea morală a cuvântului adevărat şi drept, trag foarte mult la cumpănă. De aceia privilegiaţii noştri caută să şi atragă o publicitate favorabilă şi o aprobare a intectua ilor independenţi şi care nu sunt de vînzare. De aici, propăvăduirea principiului fără orice profreer© radicală înlăuntrul societăţilor omeneşti nu se îndepondeşte de eît prin „solidaritateaindisolubili a tuturor claselor şi Categoriilor sociale“ ! bici © mirare că nameţi, care cred că organizării» din trecut pot fi menţinute-astăzi, ea au o aseissenea teorie stranie. In contrazicere cu întreaga ştiinţă socială şi în ducere cu exemplele întregei Istorii ,*'& omenirei. Viaţa socială este ea ’însăşi o serie nesfîrşită de frămlntări şi transformări potriit intereselor şi năzuinţelor diferite ale oamenilor. Clasele se grupează în funcţie d© interes©, după contraritatea, carora clasele se află intri o permanentă luptă. Din frămîntări şi lupte, di© adversităţi naturale şi permanente, se înfăptuesc acele neîncetate dezagregări şi organizări noui care caracterizează progresul general al omenirei. Nesocotind sensul istoric şi realitatea ,socială, coaabătînd adversitatea naturală şi aspiraţiunile revoluţionare de casă, terorizînd mulţimea în numele unei ordine rău laţense şi meşteşugit teoretizate—aşa se înăspresc relaţiunile sociale şi aşa se produce adevărata deaerdine." Dovada de conştiinţă a masei peporului ar trebui să bucur© pe orie» iubitor de Beam. Şi dacă mişcările în massa ar putea determina o tulburare care ar fi bine si se evite, diriguitorii noştri au datoria să apsce calea singur logică de a a« «*ulta cu atenţie cuvîntul nea, abţinege revendicările şi ale satisfac©sît mai larg cu putinţă, cu abnegaţie şi fără regret. Dimpotrivă negînd adevărul, eram ponindu-te de un trecut n agenic şi utilizînd teroarea de guvernămlat, pregăteşti dezordini regretabile şi vara în cele din urmă nu vor mai putea fi infrînate. Se va şti atunci a mai este răspunderea. zgg. I fîvîtăţlî bărbăteşti, cu tot felul de unelte, ca ciocane!« care izbesc pa nicovală Şi făuresc bogăţiile lumei, iar asâturl o ursă de vor simboliza suveranitatea popo» raiul. In fine, talazul atsîlrşit al coanifestanţilor, grupaţi pe meserii şi orga- Wsaţiuni A impresionat cu deosebire seninătatea de spirit, ţinuta demnă şi mai ales ordinea desăvârşita in care poporul a ssanifestat. lass şi defigii speciali de ai abdicatelor au veghiiit cu un tact şi un ascces deplin la menţinerea liniştei şi ordine!. Făcând această observaţiune, nu ne putem reţine de a constata că toate mâinearie perseverente şi meşteşugite ale politicianilor, despre un pretins spirit dezordonat al maselor, s’au dovedit simple iavenţîuni şi calomnii rău intenţionate şi care tocmai ele seamănă neîncredere, teamă şi agitaţii în spiritul public. Sărbătorind munca poporul ş’a arătat mai arminte de cât stăpânii. RENOVATU5 INSEMNARI FLUVIUL CONŞTIINŢEI MASELOR Pentru Iaşul nostru, ziua de 1 Mai a avut caracterul unei adevărate şi măreţe sărbători a poporalei. Înfrăţiti de o idee, animaţi de un gând unitar, muncitorii şi uneacitoarele oraşului au înviorat străşne, afirssându-ş i prin: massa, crezul, voinţa şi puterea lor măritoare a bogăţiilor obşteşti. Nimic mai frumos ca acel imens cortegiu omeneşc, inundând străzile în căştirea adevărului, în propovăduirea păcii neamurilor, în cinstirea mancei şi în gioriflarea libertăţii. Pentru orice eta simer şi nestăpânit de paternă politică, manifesaţia muncitorească de 1 Mai a trebuit să însemne o dovadă îmbucurătoare de conştiinţă a maselor populare, o privelişte a vremurilor noui când mulţimea încetează ai o adunătură haoteă şi dezorientată, dovedindu-se —din potrivă — ca un organism viu care gândeşte, nădăjdueşte, se conduce, aspiră şi cere fără şovăire un aşezământ mai drept, mai boa şi universsiments proteguitor al tuturor fiilor părmântului. Privind imens© l fluviu omenesc pe uliţele laşului, aveai viziunea tuturor centrelor populate In care întâia zi de Mai făcea loc rjienumăratele fluvii coşii în drum către oceanul comun al Umanităţii care ?e afirmă începutul izbândirii Muncitorimea ieşană şi-a pus în frunte simbolul nobil al Priei. Un călăreţ alb purta admirabila pictură a lui Octav Buicl, un muncitor frângând sabia violenţei şi durerior. Apoi urmau carele alegorice. Ga plug condus de ţărani, ca cinstire pentru brazda ro^jicâ sub efortul răscolitorilor pământului. Un carai fetelor harnice, unele cusind la maşină, altele fabricinu tutunul şi ţigările, un roi vessl de albiae ale societăţii omeneşti. Apoi carai ae- are»* La o întrunire electorală în Fălticeni, faimosul domn Zdea-Codrianu a provocat, prin prezența sa, un enorm scandal urmat de betae. Fiind vorba de aplicarea practică a doctrinei Zellea - cuxitte, nu se poate spune că scandalul a fost în oferi de program. # Scandalagiul din Fălticeni fiind întrebat odată dacă se numeşte Zenea sau Zelinschi, a răspuns: —, Eu sunt rămân dintre Nistru si Tisa. Adică, an fel de vănturi-ţară. • In ziua scandalului de la Fălticeni garnistul Fanea Se afla la Iaşi. Insă în capitala Moldovei avea loc o grandioasă manifestaţie socialistă caracterizată printr'o ordine desăvârșită. Atâta ghinion pune în primejdie situația politică a-lui Penea. VIATA POLITICA Acelai politicianism — Guvernul în dragoste cu antisemiţii — — Popularitatea cu presiuni şi mitraliere - Privîni felul cum particul d-lui general Averescu se prezintă în alegeri el în faţă icoana fidelă a modului incoherent de constituire a acelei Ligi a Poporului devenită partidul poporului. In jurul steegului politic pe care i. general Averescu s’a crezut obligat să-l ridice atunci când împrejurări speciale l-au pus in fruntea statului, s’a adunat un mozaic fără coheziune şi fără un impuls al realităţilor sociale. Faţi de aspectele noui de viaţă, vechile partide politce, intraseră în dezagregare. Epavele acestor partide au crezut să şi afle scăpare în legenda evere înconjura pe general. Şi astfel Liga a luat proporţii. 1Dar partidul dlui general Averescu nu este un produs al intereselor de clasă, un reprezintant al aspiraţiunelor unei categorii cetăţeneşti, ci o înjghebare accidentală pornita din ambiţiunea unui om şi sprijinita de o sumedenie de mici ambiţiuni care nu-şi mai găseau satisfacere în cadrul vechilor înjghebări. Tastă tulburarea politică şi socială drurmitată de averescanism era şi est o faţă nouă a vechiului politicianism român. Persoanele care măresc anturajul generalului, cit şi atitudinea de guvernământ a partidului dovedesc cu prisosinţă ci ne aflăm în faţa unei reîntoarceri a trecutului, und himere care va pieri cam pier legendele. . * Un partid artificial intri — cum nu aste da mirare — intr’un mod haotic In lupta etectorală. In utiil© p8?fl, ca de pildă la Ilfov, Iteta guvernului conţine evrei; In alte părţi, ca la Suceava, Fllciu etc. averescanii se complac in tovărăşia celor mai paUmvtaţi antisemiţi» Tot aşa guvernul este în cartel pe localităţi, cu takişti, liberali, progresişti, iar in alte localităţi suportă lupte crincenă cu aceleaşi partide. • Un haos mai desăvârşit nici el se mai poate. * Colaborarea averescana antisemită a început să-şi ’"dea roatele Antisemit fără scandal ar echivala cu primăvara fără flori. Şi deci nici o mirare de cele ce a-au petrecut la Fălticeni. Prezenţa d-lui Zelea-Codreanu la o întrunire electorală a guvernului a determinat un enorm scandal, urmat de băiae. Administraţia d-lui general Averescu, strîns unită în sentimente cu antisemiţi»n a stat mult la alegere între persoana d lui Zellea de o parte, şi cetăţenii falticeneni de altă parte. S-a recurs foart© prompt la forţa armată şi la argumentul mitralierelor. Din dragoste pentru antiemiţi, partizanii d-lui general se decid uşor a înlocui popularitatea adevărată cu dragostea silită. Cu aceasttâ notă dovadă a incoherenţei partizanii d-lui general nu decid uşor a Înlocui popularitatea adevărată cu dragostea silită. Cu această nouă dovadă a incoherenţei partidului d-lui general, este de văzut cît timp aure©ia legendară de pe fruntea şefului va mai atrage o popularitate care începe să se clatine in faţa realiaţilor. . Domnul N. Radovici prim preşedinte la tribunalul Iaşi, şi Preşedintele biuroului Electoral Central al Circumscripţiei Judeţului Iaşi, încunoştiinţază că conform decretului No. 3903 din 10 Septembrie 1919 (M. Of. No. 1171 /9) declaraţiunile de candidatură pentru adunarea deputaţilor sau pentru Senat se vor face cel mai târziu cu 15 zile libere înainte de data alegerei pentru care se fac, adică până la 9 (noul) Mai 1920 inclusiv pentru adunarea deputaţilor şi până la 14 Mai 1920 inclusiv pentru Senat. Până la scoate date se va da şi consimţimântul candidaţilor de acceptarea candidaturilor, țări de care declaraţiunile de candidatură se vor considera nule şi neavenite. * • Se cunoaşte că noua lege a timbrului şi înregistrărei este opera biarocraţiei. In adevăr, singura taxă întreită ests aceia a petiţiilor care urmează a fi timbrate cu un leu în loc de 30 bani. Aceasta, din cauză că birocraţia noastră este plictisită de petiţii şi vrea să le reducă numărul. T. D-l C. B. Penescu, sosit astăzi în localitate, a comunicat direcţiei partidului liberal că a demisionat din partid. In urma îndărătniciei şi independenţei sovietelor averescane de la Vaslui, centrul a trimis pe d. general Popovici de la Roman ca să împace lucrurile. Luîndu-se avizul sovietelor comunale din cuprinsul judeţului, s-a fixat lista de candidaţi, făcîndu-se Centrului mica favoare de a i se pune la dispoziţie 2 locuri: anul pentru Cameră şi altul pentru Senat. Aşa au fost împăcate lucrurile, pentru momentul Kreefia II Regionali C. F. R. a reuşit să puie în circulaţie trenurile mixte zilnice pe toate liniile secundare, pe lângă trenurile accelerate, de persoane şi de marfă pe liniile principale. la Locţiitorii ce au trecut examenul de înaintare pe lor in seziunea de Decembrie 1919, sunt înştiinţaţi că în urma intervenţiei cercului, didactic, Ministerul nu a aprobat a le plăti sperat de leafă de la 1 Aprilie, ci de când prevede bugetul. Comisia interimară a fixat a doua şedință, pentru Vineri la ora 5 seara. ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE — Exposeul d-lui Mihai Negruzzi — Întâia şedinţa a Comisiei interimare, a avut loc Vineri, la ora 5 după prânz. Au luat parte la şedinţa, d-na Petrovici şi d-nii Gilibidache, fetita fiu, Tufiu Borcea, F. I. Radu, M. Wachtel, Lucian Roşu, Sigibund Diamant, Preotul Golan, Colonel Nădejde, Dr. Ziiberştiin, inginer Nazarie, Petrea şi Grigoriu. D. Mihai Negruzzi Preşedintele Comisiei interimare, zice că are toată convingerea, că dragostea pentru oraşul Iaşi, ne va însufleţi pie toţi, în dorinţa de a face totul pentru binele oraşului. Activitatea actualei administraţiuni a şi început. Mulţumită intervenţiei energice a d-lui Cilibidacţiu, greva podarilor a luat stârpit şi curăţirea oraşului a început. Deasemenea repararea stradelor, mulţumită concursului binevociat al armatei a şi început prin refacerea stradei Socola, antena principală a oraşului. Asemenea a început şi continuă repararea stradei ce duce la abator, şi care era impracticabilă. Şi vom merge treptat în această direcţiune. * D. Negruzzi face apoi o expunere a situaţiei financiare a Comunei, cât se poate de rea. Aproape întregul budget este sacrificat pentru Întreţinerea conductei de apă. Spre a se ajunge la o soluţionare, chestia financiră a fost dat în studiul unei Comisiuni compusă din d-nii Wachtel şi Grigoriu, cu care va lua în permanenţă, şi având concursul guvernului, speră să ajungă la o bună soluţionare. la aşteptare, d. Negruzzi, zice că a luat toate măsurile, pentru ca să recapete« Comun» sumele ce datoreşte statul. Pentru o repartizare a activităţei Comunale, d. Negruzzi arată diferite Comisiuni numite, pe care Comisia le aprobă. Asemenea se ratifica delegaţiile, date d-lor vice-preşedinţi Tuflî, Celebidache şi Borcea, precum şi aceia de ofiţer, al stărei civile, dată d-lui Grigoriu. * Se întră în ordinea zilei sporirea taxelor de gunoae, şi se votează cu oarecari modificări La o întrebare d. Mihai Negruzzi, arată situaţia serviciului de aprovizionare. Acest serviciu a dat rezultatele cele mai rele. Funcţionează de fapt în mod ilegal şi are ca rezultat un deficit de an milion. iau parte la discuţia cei mai mulţ Consilieri. Şi se adoptă. Co rti u n a înţelege a lăsa liber Comerciul dar în acelaşi timp a înlesni aprovizionarea populaţiei cu obiectele de prima necesitate ce vor fi distribuite tot prin Comercianţi. In consecinţa actualul serviciu se desfiinţează şi i se va da o organizare legala, în conformitate cu vederile exprimate. Funcţionarii licenţiaţi vor primi o despăgubire echivalentă cu salarul de o lună de zile. Comisia se ocupă apoi de cererea de despăgubire ce o formulează d. Tomescu, antreprenorul băilor comunale. D. Mihai Borcea, ajutor de primar, arată documentat neîntemeiarea acestei cereri. Chestia va mai fi discutată în şedinţa viitoare. D. dr. G. I Botez a fost numit secretar al facultăţii de medicină din localitate. Mercuri 5 Mai, ora 5 p. m. are loc adunarea generală a membrilor cercului didactic, fiind la ordiea zilei proectul de înfiinţare a cooperativei corpului didactic. De Mâine soseşte în localitate d. dr. Cazacu, directorul general al serviciului sanitar. 33. Se aduce la cunoştinţa publică că este vacant postul de bibliotecar-ajutor la Biblioteca Universităţii, plătit cu 720 de lei pe lună. Înscrierile se primesc la direcţiune până la 6 Maiu a. c, orele 11 a. m. M Direcţia regională a căilor ferate ne trimite următoarea înştiinţare: „Lucrătorii grevişti, cari se vor prezintă la lucru astăzi, vor fi primiţi, fără a li se plăti zilele de grevă. „Lipsa lor n’a fost aşa de simţită, după cum sperau unii. „Zilele acestea întră în vigoare ordinele de mobilizare ale celor de la Ateliere și Depouri.