Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)

1920-06-10 / nr. 3932

mm, xvMe» io, am ^AQNAltitaTK rK m * ! i 8 . 190 LSI ȘASE LUKI * j I í feO s n«i luki í i I 1 40 , ADMINISTRAȚIA Iași.— «h. tarsas««» sy - - W_ E li BIE © K 'Mo a»*1 60 bani m­m&ml Guvernul ia lucru! fti» fHtam— ■msrim« Cotvtandamantul mal presus Utlsgi. — Consaelataî® conflictului. — guvernul avizat — •A Comandamentul militar de lasi , ci nestoroelraa da ir, cl»*m*t©gr*»iil a|Prl«volj»»ie Mir* ce!«48 f«st dttstul efe m«ra 1 Sl «Ofei­ttui si crusta Ci mS| «illsîu^sc »ram arMa fn cars ar* . »»ta e «ta mai prasus do legi. atastfal da a g ntfi ai comen* damentului militar tsian m dat 1 I« um grav confiUt dvnio­­msfitiar la lasi cooft et,t a cirul d»z!*a ga*a va urma s’o daa mi* I m­atard­o da intorno și rSzboi. O l Se știe că in"«r­ dial de la cine­ma to rafal .Mircea“, pe lîngă pa­ji­n­ill­e cauzate Creditului Urban şi I­­nstalaţiunelor „ Vieţii Banalişti“, a păgubit şi naica prăvălie de la poarta Creditului unde se afla ins­talată prav­­ia d-lui Ionescu. Comandam­ntul militar s a hotă­­rît ca nu numai în ciuda sentimen­tului public să reclădească cinema­tograful, dar să reclădească şi magfi­­xioara d-lui Ionescu. Primăria a refuzat autorizaţia în ce priveşte cinematog­aful, pentru motive de siguranţă publică. Iar în ce priveşte cazul I­lescu, a numit o comisiune de arhitecţi sub preşi­dinţia d-lui Ţinţa, arhitect regional, care a epiarat că Întru­cit nu e vorbe de un monm­amt istoric se impune respectarea legai, şi fiind Turba de zona I-a a oraşului, nu se poate o construcţie decit de cel puţin dom­­etr­e. La aceasta, coman­damentul a răs­puns că va lucra fără autorizaţie, lucru ce a şi Început ieri după a­­maiază. * Ajutorul de primar M. Borcea, cons­tatînd Infracţiunea, a intervenit perso­nal şi a cerut prefecturei de poliţie să ia măsuri la a se împiedeca lu rarea. La aceasta, comandamentul a rusp , instituind plontoane şi amer­­­ţînd că la nevoe se vor aduce companii întregi pentru a se face posibilă lucrarea de reperaţiune. Ceva mai mult, însuşi d. general Lu­­pescu l-a chemat pe ajutorul de pri­mar Borcea şi i-a vestit că ţine morţiş să se facă lucrarea şi că ea se va face cu orice preţ, la aceasta ajutorul de pri­mar a răspuns că el nu este decit ser­vitorii legei şi că pentru el legea este sfinţi Astăzi dimineaţă prefe­rura de poliţie prin comisarul respectiv, pentru a evita o luptă între reprezintanţii autorităţilor civile şi aeo al autorităţlor militare, a încheiat un pro­es verbal constatind re­fuzul autorităţii militare de­­a continua aparat­urile neautorizate, şi­ a înaintat lucrările ministerului de interne ca sa decidă. Deasemenea a făcut cunoscuti parche­­tului intrat, ţiunea­­ autorităţilor militare cert­e urmărirea lor judi­cară. Pe de altă parte, ajutorul de primar a vestit pe primarul Negruzzi, care se află în Capitală, de cele întîmplate şi a adus cazul la cunoştinţa ministerelor de interne şi război. Nu ştim temeiurile comanda* martului când procedeezî ast* f*l şi nesocotaşt« litera lagai şi autoritatea «ivită, singura în drept a dispună. Silm Insă că aceasti autoritate «»la Hoţităţi a-fi apara cu îndârjire drep­turile şi ci ataş«! laşului sunt cu desăvârşire da partea auto­rităţilor civica. In cazul când conflictul nu va căpăta o soluţiuna potrivită dreptuţli şi literei legel, ches­tiunea va fi adusă m­ain tea Pasr-­ lamentului. In primele zile, pe­­ cara­da interpelară, m D Scutaru, directorul regio­nal, pleacă mîine dimineaţa, în ins­pectarea podului de la Cosmeşti, în vederea punerei în funcţiune a tre- EM lui accelerat Iaşi-Bucureşti, via Te­uci.­­ Lucratorii de la depoul c. f. r. din Pa­şea ai s’au prezin­tat ieri dimineaţă la lucru in corpore şi ca drapelul munci­toresc io fronte Constatând iasă că repartizarea orelor de Io ru a fost sch­ibata — bine înţe­les Insă că fără a fi fost majorat tim­pul m­uncei — lucrătorii au refuzat re­luarea lucratei, pâ ă nu se va reveni la orarul de mai nainte. Numărul st­denţilor, cari vor pu­tea urma cursurile de vacanţe d- la Grenobli, a fo­t redus întru cât minis­terul de Instrucţie a redus subvenţia pentru acest scop. & In a­venarsa generală cî a avut loc Duminică 6 Iunie la sindicatul Na­­ţonal C. F. R. s’a procedat la ac-g­rea noului comit t­oe . »tegoili mocsiticâa­­du-«e tot­odf*tă sl statutul. P e}' dintele i­ndicatului Dl. Bu­tă a f*cut o dare de seamă a activității ge­nerale la Bucurrșt! relatârd convorbirii aj­ute cu Dl. Ministru Argetolcou ș­i*. Mach directo d gm^ral al C F. R., în sensul »porului de 4o la satta. Dl. Macr, spune u s* *’a de 1^rat cu totul nemulţumit de coinţele funcţ­onarilor de alt-fel drepte, — decLriad că Giver­­nul în starea precară în .Vfare se găsesc finanţe e statului du poate satisface a­­ceste cerinţe. l e alt fel Dl. M*crl a pronrs tot concursul D-sale. j» Membri filialei din laşi a soietăţe Cru ea Roş! sunt convocaţi In aduna­rea generală D­n mun că 13 Iunie a c. or. 6 p. m. In localul filialei din strada Tom­a Cozma 5 F I id a doua convocare, adunarea se va ţ nea cu numărul mem­brilor prezenţi. ISJ D. dr. Cazacu, direct rul general al serv­iciului san tar, d­upa câteva zile de şedere In localitate s’a înapoiat azi la Capitală. ■ Directorii Ş'os'elor primare, au fost din nou con­ocaţi pentru Joi, In localul ş ea­lei Asa­hi, pentru repartizarea ele­vilor pregătiţi In particular. r^n In urma anchetei d-lul comisar regii maio' pasco, făcuţi ieri Ia Inch!' soarea Gal'ta, grev a foamei declarată dedirată de social'ştii basarabeni, s’a ap'anat. S’au luat măsuri ca să se Indulească moralmente şi mafirtelmente, r­iimul deţinuţlor. & Pe ca’e telegrafici a sosit astăzi numita d­­­i­n Dimitriu ca director al prefect­iei de porţie.­­..cel b­e nu­m ri in poliţia leşană ver sosi p n poşte. Urmînd a se fsce revieuirea in­vaziilor de R zboi, Ia resedinp Cerca­­hii d­­ecr tere In lor a'al Rrg mentutei 53 infanterie, cu începere dete 18 Iunie a. c. se aduce la cunoştinţa celor Inte­res fi urmitoareie : 1) S- vor pr renta toţi inva!Hi de război cere din dihnte motive n’au fost d­esafi de vrt-o comisie Me­u e-Mil­tară. 2) Toţi reformat'! temporari feubil­­s albastre) al căror termen de revizuire s’a inplicit, precum şi cei reformaţi tem­perări In Octombrie şi Decembre 1919. 3) Toţi r forma­ţi definitiv, cu d­ept de ajutoare al căror termen de 1 ani s’a împlinit. 4) Toţi oameni clasaţi ca bani pentru serviciul auxilier de diferite comisii Me­dico Militare care vor fi trimişi­­ cor­purile respective cu propunerile de a fi revizui­ţi. „ . . . 5) Toţi oamenii clasaţi în cursul ani­lor 1916 şi 1917 pânâ la data de 16 Februarie 1918. Invalizii se vor prezenta pe oraş şi plăşi în zilele următoare: Plasa Copou în zilele de 18—19 Iunie Plasa Cod­u în zilele de 20—21 Iunie Pl­asa B­ului în Zilele de 23-23 Iunie Plasa T­na în zilele de 24—26 Iunie Plasa Câr 1 în zi­­le de 25—27 Iunie­­ Circumscripţia în z­i­le de 28—29 Iunie u 11 in zilele de 30 I li­­­e III în zilele de 2-3 IuHe IV în z­­t­le de 4 5 Iulie I­V în zilele de 6—7 Iulie. B La fa­bric» de săpun sde la Abator s’a declarst astâzi greva. Conform ordonanţe or în vigoare, pre­fectura poliţiei a in»tt»a t o corn iune de arbitri pentru ap­ar­area cont­­­tuiul. Gu­vernul va numi un supra-arbitru. _ * — In ce condiţiuni a fost Suveraul are majorităţi man va. Ar puea daci să se puie pe lucru. Itimîne de văzut dacă va lucra şi dacă se va constitui definitiv ast­fel, în cît să-şi sporeasâ forţa crerttorie. Teiul depinde de ceea ce va şti să impute actualmente generalul Ave­­rescu,­­i dacă ceea ce va impun» va corespunde intereselor generale bina chibzuite Curios ceea ce s’a petrecut n a­­aeastâ țară în ultimii doi ani. Avem guvern Avere «iu, n­u pentru­ ci l’a vrut d. Ionel Brăteanu acum două luni, — ci fiind că­­ ful partid lui liberal l'a pregătit din Decembrie 1818. Dacă ceea ea a f&c­ut atuncea­­ a depăşit gândul şi dorinţa , dacă acum două luni a voit un guvrn Ave­­rascu fiind-că nu mai p­­­a alt­ceva — aceste sunt lucruri secundare. Fapt necontestat este ca avem gu­vernul Averes­u, fond-că d. Ionel Brătianu, conştient sau inconstiant, da voie sau de nevo­ie, a f*cut tot ea­­ a stat cu putinţă, timp de doi ani ea «a ajungem la rezultatul de asti­zi. Acelora care «’ar îndoi d® ae«st lucru le-am cere puie puţin în­­ Mişcare fantezia şi să vază ca ar fi font dacă d. Io­el Brăteanu ar fi pro­cedat alt­fel, d* cum a procedat, dia aiomentul aemaărat al mi­titiului. Inchipuiască şi­­ pe d. Brăteanu lipsit de prep­ar­aţiu ca­ unui exclu­sivism politic, lipsit de dorinţa­ de a semna singur tratatul, dispus a împărţi ca d. Take Ionescu gloria anei pici, clştigată prin jer­fa în­tregului neam. Un guvern Brăteanu Take Ionescu, potera­n prin triumful cauzei îOrnî­­af*ti, enorm de întărit prin presti­giul măr rei pesta așteptare a t­rei, un ast­fel de guvern, fecîad alegerile la începutul lui 1919 — unde ar mai fi fost opoz­ţia, cine ar mai fi știut da fetişul Averésem eine a fi bă­­nuit macar țârănisau! ? Roajtni* Mare ar fi cunoscut oare veleităţi sie teritoriilor elibe­ate şi lupte po­litice cu cei reveniţi la patria mumă ? U­a guvern Bratianu-Ta­k« Ionesi­cu ar fi avut majorităţi compacte, a­proape unanimităţi, iar regimul d­e­­cretelor-regi înmormîntat pentru dea­­pururea, ţata ar fi cunoscut o operă legislativă, care ar fi purtat paceta iniţiativei unor chema­ţi şi pregătiţi şi ar fi dat Romlaiei Man­e noua rînduială, bazată pe realităţi şi îz­­vorb­ă din competinţă. Un g .vero Brătianu Take lonesom — şi ţara ar fi „cunoscut o legiferare temeinica, serioasă, ferită de influ­enţele nocive ale demagogiamului şi ar te eimos­ut epoca de refacere, fe­rită de zăpăceală, nehotărâre» şi ne­încrederea de astă­zi, care pot aduce după sine consecinţi at­­ de funeste ! Este desigur curios ca o acţiune individuală să adecă aşa profunde sch­mbân­du mersul unui stat— is­te­­a este însă plină de cazuri care confirmă faptul şi arată r­ăul impor­tant al acţiunei individualităţilor în mersul şi schimbarea cursului eveni­mentelor. Cite ar fi fost alt­fel dacă d. Io­nel Brătianu, secundat de veri­a su­premă, n'ar fi judecat şi propesuit în chipul cum a făcut-o în iarna lui 1919 ? Nu cercetam o ac? ar fi feat mai bine s u r ai rău. Constatam numai ea ceea ce s’a Int mplat a fost urmare ineluctabilă a v­iaţei şi ac­ţiunea d lui B­ătianu. Guv. n­u! de astă­zi, alegerile de as^-zi, rezulta­tul lor cu cei şapte liberali în ca­meră şi nici unul la Senat, toate sunt | RSfttro, — Ca vi producă — «mări fatale al felului cum a era­­zut d. Brătiaan să facă p© itie*. Acent fel poate fi ro/»aaat Ia ea« vini la personalism și eeckărisau excesiv, fobii coatinue. Despre aciistea ia numărul de mline. Criticus 0 marfă lugubră Europa are fi ea de ofrrit ceva A­­mericii şi anune: cadavre. S- sunetă le adevăr că alin porturile Atlanticului pleacă zilnic coa 'dlari d* vapoare ca ră­­iăş tele tineretului american Jertfit pe cî­mp’ile Franţei. In ţările industriale se import* wa­ter!! prime car« asnt tranaformata la m­â­ fari de militate mai mere, şi rutri­­rain* apoi î* ţara de or'gin*. in «szul de faţă, circuitul tr­a«portuM este.idea­tic. Aiaerica a trimis ee’daţi (wateria primii,) care »u aaportst pro «dea ciu­date de febricaţiune (războiul)- Marfa se relatoarce In țara de origină eub o forată nouă care poartă marca ci­v iliza­­ţ?»i contemporane Utbitit*a acestor ca­­davre-mrrfă este îacoateitebilă pentru censnia si pi­triotismului oson­­ial. S‘. di* awst «sottv entuziasaui pios. Ia faţa KHOt a etneaea măreţ« convolsri feae­­rare rgadao iatinire tuturor p*trioţilor ca ochii înfipţi la demnităţi confortabile şi an misa Im.licită ia băairitul de eroic» j provenienţă. 1 Flăcăii Amsrîcei sa luat drumel la vel I vechi intr'o importa­ntă »»isiune. El au avet să resolve nrlnţelegerile dorsnilor ca lanţ de sur, privitor la mine, ateliere, i santivre ţi case de colaart. Sos­ii la Io* j cui I'focatei discuţii a frontului, «sde ! poporul din cenilos făcea serviciul de a­­t vecat din oficiu al împricinaţilor dia pa­­[ lat», el aa vâzat, s’a» abrob'zat şi aa ! murit . Astăzi America ia parte ca cinste Ia | c*a mii p ră giot­e artuatfită, dar nu­­ posedă m'jlocui material prin care să înlocuiascâ durerea dia inimile celor vă­duviţi, prin do­irul pstrieiistanlai pios. Ia Franţa şi Bdgia lucru' este tser, Acol® sint cimîtire impozant de latinse şi mal­­ cu seamă vaste taine. Acolo se araajaa­­' zu lesne serbarea cu şcolari, 'preoţi, ar- E mată, curioşi şi ofbcisihate. Preşedintele î repu­blicd înfige o decoraţie pe e pernă­­ şi un do®a primar ceteşte o cuvântare [ scrisă de fiică 8«, elevă in claaa patra­­ primară. Prin aceasta, zidirile dărlpt­ i nate gISsaes: a imn tricolor In ioc de­­ b­estem ai barbariei şl ruşine], iar mor*­­­ţii zburdă a eroism. \ America n’are norocul "ruinelor şi ci­­­­mitireior de răiboi Şi atunci se aduce i la s bi­­b­ţă apă de prop.gandă naţional- I războinica din Eorop». Numai la acest «cop coavoinicie de vapoare tran»p­­tă lugilose reaturi omenesti. Căci, in ade­văr, prea p­.­ţini Is vor găsi mortul scump d a groapa comună, ia r lacrimile a’*a fost «ă curgă acum â d se întorc cei morţi, ci trebuiau să isvorască a­­tunci când au plecat cei vîi. Şi totuşi aer si vicleim de morţi ar putea ni s* ră­­b­unc, luminând conştilen­ţa iame. Renovatul mmmomotjemmmscmmmm De obieciii meat­tea precede descom­­punerea. Cu partidele noastre politici vechi s’a întâmplat contrarul. Mit si au descom­pus fi apoi au murit. Se auunfi ci d. Mihalaihi e bolnav, de o boală tare justif că un prot­ostil fatal B. Mihalsche suferă de boala şefiei. * Se anunţi o mare criză financiari. Parizitianul nostru social este grav ameninţat. « I-a fost scris și d-nul Metel B. Con­ta­cuzino sâ aibă ocazia să optrze pen­tru un joc, din domi lu care a fost ates. Și desigur că d Motel Canteruzino ar opta pentru grăiinupi de la Copou. BLăNZT OAăo^rs» mm** INFORMAT IUHI X Piaţa aste Sn p­iei alarmS, şl conseciuțeifl i»ot fi Min­tele m«l grava. Tretim printr’o criză, pentru mulți neexpiitafeili, cura ura repercuțilin cala mal variata. in fund Insă criza asta dato­rită lipsei aa numerar sl nu aste «ia loc vorba da scadara da prafuri. Deși valuta aste Intru 1.A4-va inbunati tlfâ — lira sterling i a ajwns 170 lai si do­larul 39 Isi — nu mai puţin str«!fiit«*tsa indică graturita mărfur­ica fiarta ferme cu urcări Însemnele. Asupra cauzator crizei ș' cum s’a produs lipsa de’ numerar vom publica In numărul da mâine un foarte Interesant ar­ticol. sv Eri au fost arestaţi şi expediaţi la Chiş­nău sub escortă fraţii Drevici, studenţi ai Universităţii din Iaşi. Este de remarcat, ci numai unul dintre fraţii Derevici este membru al partidului socialist,­şi daci-i aceasta e vina, celălalt n­­me, care nu face po­litică, pare exclus din afacere! ... Ori, poate, dacă cineva dintr’o fa­milie e sub acuzare,—t­re bac să fie a­­restată întreaga familie ? Studenţii Derevici au fo­t conduşi la gară de n mare număr de studenţi, care au făcut manifestaţie de simpatie arestaţilor.­­§. Acuma, în senzorul verei, foarte mic.­la lume din Iaşi piesei în vi­e­­giatură la Dorna şi în genere la stat­uiile colmaterice din Buco­v­in». Fenta uşurarea tcălătorilor cre­deai că ar fi nimerit s­ă se ataşeze U­n agea direct Dorna macar de 2­0 ori pe săptă«t­ână, spre ia­re evita astfel nesfirşitele transburdari cu co­pii şi bagaje. Supunem cazul la apreciarea d­lui director regional al c. f. r. , Teroarea In Basarabia.­ Peste câteva zile se va deschide par­lamentul. Vor veni în Bucureşti aleşii guvern­lui şi ai opoziţiei Se vor aduna la un loc reprezentanţi ai tuturor ţinu­turilor locuire de români, î­şi vor da pe faţă păcatele noastre de pretutin­deni. Se va vorbi, desigur, şi despre cam­pania electorală din Basarabia. Peste Prut d. Averesc­u a trimis prefecţi tineri din ţară, care au pus un pro­­iec, acolo vechile procedee elec­torale de aici. O teroare des­tă fată a stăpânit B­­arabia citeva săptămâni. Prefectul de Soroca şi, ni se spune, chiar cel de Tighina, au ameninţat pe Evrei, ii l va arunca în Nistru dacă nu vor vota lista cu stei în frunte. Ca doi­ţi au fost arestaţi şi duşi între puşti, prin sate fiindcă făceau propaganda electorală împotriva guver­nului. Din pricina acestei terori, elementele dubioase, — exploatând spiritul de ne­mulţumire al mase­lor,— făceau propa­ganda pur­ şi­ simplu, pentru Rusia. Ni se semnalează faptul că chiar egenţi de-ai guvernului vrând cu ori­e preţ să obţină voturi, spune ţăranilor, c­aCinei­ cu Ra­ia, să voteze steaua­­“ Dar mai teroarea, nici minciunile, nici făgăduel­­e fantastice n’au rătăcit capul ţărănimei basrabene, care a în­ţeles mai bine situaţia decât ţărănimea din Regat. Ua lucra e sigur, nu printr’o astfel de campanie electorală şi nu­­ prin în­cercări de procese contra aşa zişilor ibolşevici" se gâşiigă sufletul unei p­o­­vincii care, sub străinii, a avut zile mai bune decât sub fraţi. Membrii c­tniei interimară au fost convocaţi de­rgenţă, la şedinţă extraordinară pentru mline, la ora 8 după prânz, pentru a lua acti­­tud­ne faţă de com­flictul născut între adm­inistraţia Comunală şi ard­ată, în chestia reconstruirelor, în urma incendiului de la cinema „Princip I­pele Mircea“. - JOI 10 TUNIE1920 â H Ü N 0 i 1 I , ma BrftBias« sa AGRHTXA DE PUBLICITATE Î. BRANISTEANU -------Site :§H. E4aS'3i©Sfiö ti — — Coacesion&ri exciatură a publicității Cî* ■«k|WP TMklU 4 &©»

Next