Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)
1920-07-01 / nr. 3951
ANUL XVI-îsa no. âî. Bl Uîi Î SA3X hmi 5 TRXi LI mi î fttSL — I*»« v.hb. boi? w» «o® 150 LSI 60 13»! numărul JOI 1 Iulie 1920 111 SH 0 1111 AGENTIA Bl PUBLICITATE I. BRANISTEANU — Ut?® *§gss M&rsmm lî~ Goaccaioaara exclusivă e publicităței ID'ss sfcssssiffls? vseMsa f tLssst «AR POLITIC C O T 3 D1A M« "ju _ip \\j\w_ r rmirr-rT^Trir^;-;T_Trrit,;"HnT,,'n^"^^',,,*a*,1^”*,^^Tc^-',g**ai*ma^gT^ ^%wiTnrniniiTiriirfr¥n1nwnr^^ i ruso-polon — S?t®*va constal!?! înfes’ssaest® Sub titlul extrem de tare „O nouă crimă a Ententii“, i. Andre Merre publică în ziarul parizian „Clarté* an articol relativ la războiul ruso-polonez, în cere ne expun dedesubturile acestui război şi se face un istoric al faptelor. De oare ce chestiunea polonă ne interesează şi pe noi în cel mai înalt grad — mai cu seamă de ce ni s’au făcut cunoscutele iidervenţiaţii pentru Intrarea României în război alături de Polonia — nu credem lipsit de interes a reproduce în parte acest artişti. Iatâ-l: „Polonia este o ţară foarte nenofrocită. Subjugată, la sfrţitul veacului al XVIII de către trei suverani, eliberată, îa 1917—1918 de efitr® revoluţiile rusă, germană şi austriacă, ra nu şi a întrevăzut independenţa decît ca într'un fulger... pentru a reer dea mai greu ca oriînd sub jugul marii ei puteri occidentale, şi ca particular al Franţei. Polonia militară şi clericală este aversa Franţei ,blocului naţional“. Marele nostru Stat Major şi le Quai d’Orsay s’au aşezat ca stăpâni la Varşovia, şi mareşalul Tilsutski ca şi preşedintele consiliului, sunt ţinuţi să asculte de injoncţiunile de la Paris. In locuL marei Rusii lihnite, diplomaţii noştri înţeleg să substitue In viitor o mare Polonie, pentru a păzi drumurile răsăritului contra Germaniei. Impotriva Rusiei bolşeviste de astăzi, ei au ridicat bariera poloneză, şi polonezii, mntindri de trecutul lor cavaleresc, îşi amintesc urcând garda civilizaţiei contra barbariei bolşevice, că strămoşul lor Ion Sobiifki a oprit pe turci sub zidurile Vienei. Cînd se studiază actele Poloniei; “din ziua cînd a fost — aşa zis — proclamată independentă, trebue totdeauna să se reamintească faptul că ea nu este decit un „aîu“ în marele joc dplomatic european, şi că este împinsă pe tabla de şah cînd la dreapta, cîndla stînga, după voia intereselor comuna sau a rivalităţilor dintre Psria şi Londra. Polonezii n’au guvernământul pe care îl vor. Ei şi-au dat un guvern socatist a doua zi după revoluţiunea germană. Antsuta a oprit mersul lucrurilor. Fa a redus print fossae ministerul Moraczewrski şi a impus pe Paderewski. Astăzi, cabinetul este prezidat da d. SkuLkî. (Ulterior imprmăr*i acestui articol, o noul schimbări de guvern s’a produs la Varșovia, în ura* înfrîngerilor poloneze în Ukraina N. R.) In persoana d lui Skulskijse află la putere mica burghezie reacționară. Desigur, burghezia poloneză a primit cu o extremă complezenţă nona •i servitudine. Dacă ea şi a creat o armată , de 700. 000 oameni,* aceasta n’a făcut numai pentru a salva occidentul de invazia comunişti, ci şi pentru a-şi apăra propriile ei interese de clasă“. Miorul continuă prin a expune actele de duplicitate ale diplomeţiei poloneze , arată cum, din îndemnul Franţei, şi a produs ofensiva polonă în Ukraina. Face apoi o expunere militară, împreună cu unde preziceri strategice care au fost confirmate ulterior de mersul războiului, şi inches cu următoarele constatări care prezintă şi pentru RomUia o deosebită importanţi: am spus la fitsepwl, rss* punctarea acestui rizfeei tratări» cid, dlnfr© doua popoare slave, «ai© mai ales asupra Franţei şi Assguel. Utrsde va dus© agest răifesi ? La siluirea Poieni©!, in mijlocul celor trei «s* ci&l duşeninesi, ruşi, gsrsnani şi «®hs»slowafi. Dacă bolșevismul va fi sau nu durabil, pufîn imperii ! Rusia de mîne, ca și aceia de astăzi, nu sta jerta Poloniei de a fi intrat în m®w la 7 Mai 1920“. ^jes&cssBsnm In legătură cu întâmplările înregistrate în Opinia sub titlul „Ghinionul unor Amsrezsii“, se asigură că soţul, un negustor apreciat, luând cano ştiinţa de cele petrecute, a spus : —„ Dacă marfa-i bună pentru aţii, fi bună şi pentru mine. Un lătrător, pe cale de a face un angajament, pretinde un salar de SOQ lei lunar. — E enorm spune stăpânul. — De loc. Sunt doar lucrător manual și nu unul intelectual. * Când d. procuror Iorga se duce la berer, Azuga îi spune sergentului din piața fiinei. —„Dacă caută cineva pe procurorul Iorga, sunt la berăria Azuga“. Când întră în berărie se duce la casa și spune: —„Dacă caută cineva pe procurorul Iorga, spune chelnerilor că sunt la masa de colou. lor când vine la cinematograf pune să sune clopoțelul electric în mod continue. —„Publicul să știe că procurorul Iorga e mor. BLANZT m DEMOCRAŢIA BUNULUI DESPOT Disciplina parlamentarilor lasă de dorit. Alegii naţiune! fetierup, vociferează, protestează şi chiar recurg la argumentul pumnului. Nesocotind autoritatea generalului, deputaţii nu se mulţumesc numai a vorbi în front. Ei fie şi acte de rebeliune, cerînd de pildă dosarele din 1907. Generalul s’a arătat dispus a admite în politică spiritul modern al libertăţi şi autonomiei pe care vremurile Ii cer şi înarmaţi Dar cu deputaţi noştri si cotspote disciplina şi treaba nu mai merge. Hotărât, nu merge! Sistă că generalul Înclină către o soluie radicală : dizolvarea Parlamentului. Pentru a trece nu ştim ce proecte da legi urgente, comandantul guvernului s’a gândt st o ceară inamicului din opoziţie an armisiblu de opt zile. Dacă opoziţia nu va acorda acest răgaz, generalul va proceda la distragerea inamicu- Iui prin dizolvare şi va guverna prin paradeai decretelor-Ifgi. Lucrul este foarte simplu. Naţiunea şi-a ales reprezintanţii şi aşa a fost alcătuit un Parament care nu se adecvează cu actuala formaţiune de guvern. Şi apoi deputaţii opoziţienişti, desemnaţi da alegători printr o eroică rezistenţă îa presiunile administrative. Înţeleg a-şi valorifica mandatul, exercitând un control ••ai In Kumsis poporului. De aici dificultăţile parlamentare ala unui guvern instituit după vechile metode turceşti. Dar d. general vrea să guverneze ordonând şi fără discuţie. Concepţia d-sale este : „voi lucra mai bine şi voi guverna mai democratic pe calea decrerlor*legi". Scurt şi cuprinzător , fists de presupus că sforțsrea comună a intelectului d-ior Averescu, Argeteanu şi Taziaoanu-Permis va pune mâna pe cheia, binelor mai lesne decât străduinţa câtorva sita de deputaţi şi senatori. „Mai binsîe" s’a încuibat fireşte, în tigva generalului, prin revelaţie divină. In ce priveşte democrata, generalul a descoperit, la sfârşit, că sistemul parlamentar şi garanţiile com.tesţionale sânt o patentă dovadă de reacţionarism. Adevărata democraţie înseamnă încredinţarea soartei ţărilor şi popoarelor în mina unui fetiş sau a une oligarhii care să guverneze pi la decrete-legi (ucazuri). Bolşevicii ruşi, care au „răsturnat regimul ucazurilor, sânt cei mai odioşi reacţionari. De aceia democraţia română simte tentaţia a sprijin pe fraţii polonezi împotriva reacţionei roşii. Averescanizisuî actualizează şi pene rji ÎNSEMNĂRI pecetea adevărului la vechea teorie abunului despot" pe care nu o admisese omenirea. România Mare reabilitează trecutul şi transmite posterităţii filosofia democraţiei despotica a fetmulul soldăţesc. Renovatus ___ Mâne seară, Mercur! 30 iunie, are loc la Teatrul Naţional festivalul artistic organizat de elevii clasei de declamaţie. Se vor interpreta piesa „Greva Fierarilor", „Jean-Marie" precum şi o frumoasă comedie. Se prevede o frumoasă reuşită. ConsSr&siPa logică. — Elementul neprevăzutului. — Situaţia generalisl «nistarea extremista. — ’ Un amic Intim al d-lui Const. Stere care l’a văzut puţin după intrarea aceauia în ţară, a redat o mica parte din totalul problemelor discutate cu acest de seamă om po.itia al ţârei. Redăm în cele ce urmează constatările făcute de d. Stere şi anume acele care pot fi actualmente date publicităţei. * Vorbind despre situaţia politici generală de la noi, d. Stere a spus :• —„Din pamţful d© veder© al constructiunei logis© este evident cam ţara românească rmenii simt pasibile d© cât trei partid«, acel al dreptei, compus din împreunarea tuturor rămijiţelor oligarhice, altul radical, raprezastând ţărănimealinii»«, partidei socialist reprezentând muncitorimea de la oraşe. Tot pa baza aceleiaşi construcţiuni logic© ar urma ca foarte curând să vedem o apropiere Sntr© d-nîi Brăteanu, Tsske lonescu $3 Marghiloman, după cum ar urma si se constituie partidul ţărănist,îlar nu pa baze revoluţionare, ci pa baza democratica şi mestţtwâtoar© da ordine, aşa cum ,răzuiţi din firea şi concepţia Individualişti, în materia de proprietate, a ţăranului român“. * La observaţiunea prietenului că în poliţic construcţiile logice suferă de multe ori de pe urma intervenţiunei neprevăzutului, care schimbă multe, d. Stere a răspuns: Cum apreciază :„ Desigur că nu se poate tăgădui importanţă acestui element. Dar nu trebuie uitat că aceasta a noastră viitoare configuraţie politică va fi în mod decisiv influenţată de cele ce se petrec în lumea înconjurătoare. Să nu uităm că se petrec fenomene care numai pe necunoscători îi surprind. Să ne gândim la succesul de pretutindenea a nuanţelor extremiste. Până şi în Elveţia au reuşit într’o regiune comuniştii. Reacţiunea trebuie să se producă. Ea trebuie să însemne în ce ne priveşte, contopirea elementelor dreptei deoparte şi afirmaţiunea unei democraţii ţărăneşti sănătoase, de alta care care să ţie piept valului furios şi trecător al mişcărei comuniste“. * Vorbind despre actuala combinaţie trinisteristă, d. Stere a zis : —„ Intrarea d lui Take Ionescu în guvern însamnă că sistemul în fiinţă în timpul defunctului rege Carol este păzit cu sfinţenie. In orce minister de pe vremuri regele Carol avea miniştri prin care se putea lesne provoca o criză ministeriali, imperechlarea averesconotoristă constituie un mijloc sigu pentru suveran de a avea, ori când ar dori o atare criză". VIATA POLITICA d. Sfere sifiafia politică IBP . Imediat după ce se va termina cu procesul pendinte la Cartea Marţială şi privitor la oameni politici, d. Const. Stere îşi va da demisia din profesoratul universităţei. Cum am mai spus, d. Const. Stere va reintra în viaţa politică şi-şi va ocupa locul in publicistica ţarei. Dacă împrejurările nu vor fi priincioase în senzul ca să se stabilească definitiv la Bucureşti este probabil că d-sa se va stabili la Chişinău. §§1 Cooperativele orăşeneşti.— Se ştie că la congresul cooperatist de la 6 şi 7 Iunie c. s’a ales o comisiune In care laşul este reprezintat prin d nil V. I. Radu şi N. Luchian. Această comisiune, împreună cu membrii consiliului cooperaţiei orăşeneşti şi cu o comisiune special instituită de ministerul muncii, va participa la o consfătuire generală şi va desemna o delegaţiune unică compusă din 7 persoana care să procedeze la modificarea legilor pe baza cărora funcţionează cooperativele orăşeneşti. Delegaţiunea unică va avea atribuţiunea de a stringa şi pregăti materialul necesar; a culege informaţiile şi datele necesare, dispunând facerea de anchete cooperative; a însărcina pe unii din membri cu studiarea chestiunelor speciale; a stabli punctele comune de legiferat cu comisia similară pentru cooperaţia sătească ; a convoca planul comisiunelor şi a redacta anteproectul de lege. Se nădăjdueşte că în acest mod »3 va lucra cu succes la normalizarea economică a ţarei. A TIU HI Comisiunea pentru export a terminat lucrările de fixare a cotelor acordate fiecărui exportator a cărei cerere a fost admisă. In cursul acestei săptămâni se vor elilera autorizaţiile de export respective. • •• Vasile Grigoriu a fost numit agent tehnic la Inspectoratul Iaşi al Casei Centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi sateliiei. La acelaş inspectorat a fost numit impiegat d. Ion Constantin, iar d. Aurel Goga camerist. Ggg D. Const. Georgesc a fost numit grefier-contabil al inchisorei centrale Iaşi în locul d-lui I. Dimitriu transferat la Bucureşti. $j£ Mersuri 30 Iunie ora 5 juro, are loc obişnuita şedinţă plenară a cercului didactic din localitate, la ordinea zVt), intervenind diferite chestiuni de ordin profesional. V& Mişsare in poliţie.— In poliţia ieşană a fost făcută următoarea mişcare : •. Nsculai Forescu a fost avansat subcomisar ci. I-a în locul defunctului Aurel CoLeag. % D. Al. Stătescu, fost sergent major în armîtă, a fost numit sibcom'sar cl. 111 a. a. Gh. Danila a fost avansat subcomîsar ci. I-a, în focul d-lui Diaconu avansat comisar. D. N. Ciuceanu, fost plutonier în armată, a fost numit subcomisar cL Iil-a. D. Th. Vartolomăi a fost avansat subcomisar cl. 11-a. D. Coșbaru, sergent-ajutor, a fost avansat sergent-major. ^ In chestiunea furtului de 6o,ooo Iei comis in dauna d-lui Rechter, ancheta a stabilit ci furtul n’a fost făcut prin efracție, ci prin ctitizare de chei false. Sânt bănuiți niște foști servitori al d-lui Rechter. Cercetările c®ntlauâ. & O SCRISOARE— Deşi am declarat închisă polemica, îa chestia de onoare despre care vorbeşte scrisoarea de mai jos, dăm publicităţei rândurile de mal la val?, semnate de d. Vaslie Florian, avocat pentru că cuprinde lucruri care ne pun pe’noi, cîştia de la Opinia, direct în cauză. • lată textul scrisoarei în chestiune : ’ „Cu toate că aţi declarat închisă polemica în afacerea de onoare cu Dl. R. Demetrescu îmi permit „totuş’, a vă adesa din nou ’spre publicare această scrisoare, pentru a face citeva observaţual, de astădată hotărft ,dtmite, rit şi pentru a vă atrage atenţia asupra anul fapt, pe care Dv. probabil l-aţi trecut cu vederea. „Eu şi martorii mei n’am polemizat cu iavalnirâblul Dn. Radu Dimetrescu, nu ne era permis s’o facem. Am dat, doar, miteva lămuriri, care se impuneau. Aceasta am făcut’o însă, menţînându-ne la discuţia obiectivă a faptelor şi cu o perfectă urbanitate. Nu place să ne respectăm pa noi şi mai ales opinia publică. In schimb am foat înjuraţi ca la uşa cortului, adică ca în coloanele „Unirii", in ceea ce priveşte ingrimalirea lui Radu Demetrescu asupra chestiunii da fapt eie sunt neadevăruri sfruntate. Cele spuse de noi rămân în picoare, nici o dovadă, de nici un fel, n’a fost şi nu putea fi adusă în combaterea lor. Atacării d ‘furibunde ale glumeţului Dn, explică dreptatea cauzei sale şi educaţia lui cavalerească. „Şi acum pentru a încheerea definitivă să vă indic faptul, pe care Dv. am spus mai sus, probabil, nu l-aţi observat: Aceeas scrisoarea d-lui Radu Demetrescu pa care Dv. aţi pubiicat-o în No. trecut al „Opiniei" în unitutea dreptului de apărare, este publicată în acelaşi zi îa „Unirea" cu o adisare Injurioasă la adresa Dv. („Opinia* e calificată „fiţuică jidovească“). Sunt sigur că scrisoarea adresată Dv. nu conţinea această Insultă, căci atunci n'ar fi fost publicaţi. Procedeul arată odată mai rauit ieana credinţă şiîndrăzneala acestui huligan, naţional, creştin etc“. Fie sigur corespondentul nostru că dacă zisul domn er fi îndrăsmit să ne aducă o «crisoare ’cuprinzând o astfel de frază ar fi fost tratat îa consecință. Cit despre faptul In sine, ei zugrăvește omul și calificativele ssnt depisos' ^ Cercurile de gospodine. — In ziua de 27 tuni® 1120 constituit comitetele : regional şi judeţean al „Cercurilor de gospodine" S’au luat cunoştinţă de stejur. S’au făcut dări de seamă asupra cercurilor înfiinţate şi asupra „Dispensarului" de la Socola. S’a discutat asupra mijloacelor pentru întreţinerea dispensărilor căci se intenţionează a se înfiinţa tot mai multe. Se decide asupra sigiliilor ambelor comtete. Se hotâreşte ca aceaş birou să lucreze pentru ambele comitete şi se constitue biuroul după cum urmează : Preşedintă, d-sa Laura Zaharia, secretară, d-ra Semirsmis Clusitriu, cassiera, d-ra A. Vârlăneacu. Comitetul regional compus din : Doamnele : Oîga Popovici, Paris Petrea, Eu?. Vânătoru, Maria I. Petrovici, A. Vârs ăptscu, L. Zehariad*regate ale Asociaţifei Femenlcie, Maria Zihârescu delegata socîetăţei Ortodoxe, Joas, A. Harstemb, dna E. Lohan reprezentanta şcolei normale. D-nii: VSIcovici reprezentantul Ministerului Instrucţiei, A. Cord*, reprezentantul Domenilor, Pogonat reprezentantul Internelor. Apoi reprezentanţii ministeriului muncii, Casei Centrale de Corporaţie,Serviciului Sanitar, Casei Naţionale. Comitetul judeţean compus din : Domnule : Elena E. Petit, Simiramis Dimirie, Laura Zaharia, A. Vârlănescu, Z. Popescu delegate ale Asociaţiei femeniste, Un delegri al Prefecture!, Median primar dr. Grigoriu, Medicul veterinar dr. Iliescu, Protoereul judeţului, Consilierul agricol, dna Alex. Gavrilescu directoara şcoaîai Profesionale, d-sia L. Costin, d-na Mitra profesor de pedagogie, d-ra Severin diractoara şcoa’ei normale, d-na Todirescu directorul şcoa’ei normale. Ministerul de război a decis ca orfanilor şi văduvelor celor t morţi în război să li se puie gratuit la dispoziţie cărere şi eiessente de căruţe de la comandamente. Celor nevoiaşi li se vor da acestea cu preţuri reduse, iar restul se va vinde prinlicitaţie publici. Deasemenea sânt înştiinţaţi urmaşii celor morţi la câmpul de luptă că vor fi trecuţi pe tablourile de pensiuni fără nici o greutate, numai pe baza unui simplu certificat eliberat la primărie. Banca „Uniunea Română‘ și-a mutat birourile ei in strada Sefan cel Mare No. 5M (vis-a-vis de Banca Noională) in etaj.