Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)

1920-09-01 / nr. 4001 (nr. 4002)

V ANUL XVI-lea No. ABONAMENTE UN AN . . , . 150 LEI SASE LUNI . 8 . . 80 , TEE1 LUNI ( I I I 40 , ADMINISTRAŢIA IAŞI. — Ah. Marzescu 17 - »TELEFON N©t-3#0 » r­ r * 4. i t Armatele bolșevice In descompunere!... - Regimul atins. — Cauzele subiective persists.— Ce trebue de făcut — Tot­ mai mult se accentuiază dezastrul desăvîrșit al trupe­lor bolșevice. De fapt războ­iul ruso polonez trebue soco­tit sfîrș't. Nu există încă pa­cea, dar nici războiu nu mai este. Legea seriei îşi face şi ea apariţia. Descompunerea ar­matei bolşevice nu are loc numai în faţa polonezi­or, ci şi în faţa trupelor lui Wran­­ghel şi în Turkestan şi în Per­sia. Domnia lui Lenin se cla­tină, căci nicărirea descom­punerea armatei nu este şi nu a fost atît de sinonimă cu dis­pariţia regimului însă şi, ca sub domnia poncifului comu­nist, al cărui regim de „liber taté® se confunda în totul cu dictatura în sine a armatelor roşii. Se clatină regimul bolşevic. Şi dacă e greu să proroceşti unde-i va fi mormîntul, este uşor să­­ vezi geneza morţei. Avînd de bază o himeră, nu putea să nu trăiască viaţa unei năluci. Născut din asa­sinarea primei constituante a Rusiei libere, bolşevismul purta de la început plumbul în aripă, plumb provenit din crima comisă contra dongii de libertate cu adevărat, a unui popor însetat de viaţă lipsită de sclăvie. Cuvântul lui Max Weber, cu privire la Ţarism, se aplică perfect de bine şi bolşevismului: „Este cel mai teribil instrument de aservire a oamenilor şi po­poarelor“. Iar în ziua cînd primele raze vor face să se împrăştie în­tunericul dătător de moarte a Rus­iei de astă­zi, întuneric care ameninţă să învăluie Eu­ropa întreaga, istoricul va putea înregistra nenorocirele acestei „Ombre qui passe“, amit mai mari de sigur de­cît nenorocirile nefericitului polet al mizeriei umane, din cintecul cu acel­aş nume. Dar dacă regimul bolşevist este grav atins, dacă speran­ţele Intr’ni a lui apropiat sfîrşit sunt justificate, nu este mai puţin adevărat că în E­­uropa întreagă, şi ca o con­secinţă fatală a marelui răz­boiu, perzistă cauzele subiec­ţive ale unei apropiate re­voluţii. Dacă motivele obiective, întrerâzute de Marx( pentru o ast­fel de revoluţie, nu s’au afirmat ast­fel încît să jus­­tifice o resturnare acum a or­­dinei actuale, motivele su­biective există în abundenţă. Teoria „miturilor“, expusă de Sorel în ale sale „Reflexions sur la Violence“— teoria re­­zumată cu mult talent de că­tre d. dr. Slătineanu în ul­timul număr al „Vieţei Ro­­mineşti“­­ este de o actuali­tate îngrijitoare. Dorul spre mai bine, ura în potriva stă­­pînitorilor, duşmănia contra ordinei actuale, iată cauze su­biective care fac pe munci­tori să vadă în grevaa generală „mitul® revoluţiei de acum, după cum „mitul“ revoluţiei franceze a fost „libertatea, egalitatea şi fraternitate®. In faţa acestor elemente „su­biective®, evident mai puţin primejdioase decît cele „o­­biective®, se impune o acţiune, complexă dar unitară, pentru ameliorarea situaţiei celor ne­voiaşi, pentru nivelarea as­perităţilor, pentru astuparea prâpăstiilor. De vom fi în stare să fa­cem­ acest lucru — ordinea ac­­tuală va fi salvată pentru un timp oare­care. Şi opera ar fi cu atît mai uşoară,,Ja^noî, cu cit, în ce "priveşte problema ţără­nească, ea poat* fi socotită re­­zolvită, spre mulţumirea lu­­mei muncitoare de la sate. De nu vom fi în stare să facem cele impuse de cerin­ţele vremurilor şi de elemen­tara cuminţenia, vom purta răspunderea neliniştei, şi, în noi şi nu în alţii, vom tre­bui să căutăm pe vinovaţii şi tulburătorii. C. Sorin CĂTE­VA NOTE Administraţia comunali actuală fi luetizată : D. Mihai Negrurd, primar. Lung­ la trup, barbă ţi vorbă. Ramai de nu i-ar fi scurtă primăria! D. Mihai Borcea, ajutor. Gentileţi, floarea ţi fata. Numai de nu l’ar ajunge deziluziile! D. Major Cilibidachi, ajutor. Patriot ţi iubitor de frumos : Basarabia şi bă­­sărăbencele. BĂTRÎNA Vlada nu-i mai spune nimica! D. Baiu, ajutor. Aprovizionarea-un roi de albine. Şi vin albinele multe la prinărie, dar vin şi trântorii.... parti­dului. Un roi care, nu ştim de a aduna miere, dar brânză multă desigur că nu va face. BLANZY ÎNSEMNĂRI Politica somnului Ziarele anunţă că la an ultim consiliu de miniştri, d. general Averescu a dormit In toată îrgea Dl8CntlHe an continuat în şoaptă $1 la nrml miniştrii a’ao retras ca discreţie pentru a na tulbura fericirea comandantului. Se vede că generalul nostru are stofa lui Kutasov. Vestitul m'H­­tar ros ştia ci gloata se com­portă după puterile ei Intrinseci şi după raporturile fireşti ale vlefei. Şefii nu creiază ci prezi­dează înfăptuirile necesare; de acela planurile şefilor prezintă nici o realiste. Se cunoaşte ce­lebrul consiliu de război raiesc, în ajunul lantei de la Austerlitz, pe care Kolo’sov l-a prezidat... dormind. Întocmai ca an general Averescu. De buna seamă că generalui nostru are dreptate. • Consiliile ministri’or sânt for­malităţi ireale și Inutile. Ţara e»ts cum este și se va reface^ în m’sura in rare poporul va mun­ci. Conducătorii nu ajută la ni­mic, nn afară bine înţeles de ceia ce strigă. Şi atunci consi­liile de miniştri nu se pot mai bine prezida decât dormind. Ast­fel boerii vor avea ocazia să in­­curce cit mai puţin lucrurile. Dacă toţi boerii noştri ar dor­mi la posturile de onoare, stanei ţara român*ască nu s*ar putea p’ânge de nen°ror*. Munca crea­toare a norodului n’ar mal fi împiedicată şl furată. Din neferi­cire înti bovii sânt veşnic treji, ca h IhTfzul, dlsrntă, încurcă şl operează cu o d b*He şi poftă de pomină. In ich’mb, poporul nwncşte dormind somnul de piatră, somnul de moarte pentru care tata Averescu a improvizat părintescul omagiu al unei nevi­novate şi scurte aţipeli... Renovatul ,ied 1)S­ixtaoAnil Ministerul a fost complectat ! — F9rS d. Cantacuzîno, dar ... Pericitul d. K­raceanu. — Aici Dragomirescu, nici Petrovici — Complectarea cabinetului a fost efectuată Sâmbătă. D. D. A. Greceanu a luat, interimatul ministerului de Justiție. E sigur că dacă complecta­­rea, ast­fel făcută, ar trebui so­cotită ca definitivâ, opinia pub­lică, dar mai cu seamă d. Matei Cantacuzino, ar fi îndrituit să facă amare reflecţiuni asupra condiţiilor in care se substituie la noi valorile. In fond, insă, din felul cum s’a rezolvat problema, rezultă că este vorba de o soluţie de moment şi că chestiunea rema­­nierei cabinetului rămâne în­treaga, şi câtă a avea o soluţie complectă la revenirea din con­cediu a primului ministru jri cel mai târziu în ajunul redes­chiderel camerelor. Atuncea se va vedea dacă ge­neralul Averescu s’a hotărât să se despartă de cel mai strălucit al său aghiotant, sau, din con­tra, a cedat argumentelor sale, şi, odată cu satisfacerea cerin­ţelor d-lul Cantacuzino, l’a rea­dus un guvern. Atuncea se va vedea — căci niminea nu va fi doar atât de naiv în­cât să socotească apre­cierile ultimului număr al Ugea Poporului din Iaşi la adresa d-lui Cantacuzino, ca având vr’o greutate şi semnificând de­finitiva despărţire dintre d-sa şi partidul poporului. • Fericitul d. Greceanu ! D*sa este as*i-zi de trei ori ministru : la lucrări publice, ad-interim la externe, ad-interim la rostirie. Ar fi să-l dep’âegem pen­tru munca istovitoare ce-l aşteaptă, dacă n’am şti că la ministerul lu­crărilor publice nu se lucrează actualmente nimic, iar la ministe­rele ad-interim de fapt nu lu­crează de cât secretarii generali. Nu este însă mai puţin ade­vărat că vorbind astă­zi de d. Greceanu, na ie post« să nu­­ as­­pare şi „fericitul“. Puţini oameni politici au avut atâta noro­ ! Atât Insă nu-i d'ajuns. Se a­­sigură că tot d. Greceanu va fi fusăr­inat şi cu interimatul pre­­şedentiei consiliului de miniştrii, la plecarea d-lui general Ave­resen. Dacă o fi ast­fd, nu se va hsai pu­tea spune numai „fericit­ă Greceanu“ ci şi, fericită ţară românească, întregită şi mărită ! * Deşi din izvor dubios, unii au luat drept veridic zvonul, care a circulat ieri, că­i Dra­­gomirescu a fost numit mi­nistru de justiţie. Şi ast­fel, din rândurile a­vereacanilor ieşeni, nu avem ca ministeriabil numai pe d. Petrodoi, ei şi pe d. Drago­­mirescu. Ministeriabil de o zi, mi­nisteriabili pe temei de zvon, dar ministeriabili! Cred unii naivi şi mai cu seamă cred ei, care nu sunt naivi. Şi cred aceasta pe temeiul că sunt ieşeni, moldoveni, nu pe bază de merite ! Vremea produce schimbări esenţiale. Odinioară am avut miniştri moldoveni pe bază de virtuţi negative. Erau slabi, mediocri, dar erau miniştri, fiind­că trebuia moldoveni şi nu se găseau alţii. Acum se crede că pot fi miniştri, chiar acei fără virtuţi nega­tive, dar care sunt moldoveni şi fac parte din partid. Se crede, cred naivii, dar mai cu seamă cred de al­de d­nii Petrovici şi Dragomi­­rescu. Şi la urma urmei de ce n’ar crede ? Ce nu este oare posibil în ţara româ­nească ? Preschimbarea Coroanelor Se atrage atenţiunea publica­­lai că preschimbarea Coroanelor se face între 1—10 Sent. a. c. la locul unde s’a înscris dec­laraţia. Cu ocazia depunerii coroane­lor, depunătorii vor avea a face justificarea identităţii care se va nota chiar pe declaraţie. Bancnotele vor trebui să fie împachetate în banderole pe fe­luri de bilete 1,2, 10, 20, 50, loo looo, Io,o^o coroane, câte o sută bilete la paket sau mai puţ'ne In cazui când nu a­re a complec­ta suta. Pe banderolă se va nota vizi­bil numărul bucâţ'Ior şi felul bi­etelor cum şi numărul sub care s’a înscris declaraţia, numele cu adresa depunătorului. Toate bietele vor fi aşezate cn partea pe care poartă tim­­brat spe ial (stampila româneas­că) în acs, şi se vor întinde cu Ingrij­re. Se atrage atenţiunea asupra art. 4 din legea de retragerea din circulaţie a coroanele care sună astfel : „Acei care vor contraveni sau încerca a contraveni in orice mod la vre-una din dispoziţianile ce se vor lua cu privire l la pres­chimbarea acestor monezi, se vor pedepsi cu amenzi de la 5ooo la 5oooo lei iar moneda care face obiectul delictului se va con­fisca în interesul statului“. Şi se face cunorect că oricine ar ceda sau ar încerca si ce­deze declaraţiunea, sau să facă uz în favoarea altei persoane, sau s’ar dovedi că a făcut de­­claraţiuni­­«exacte, sau Ifi 2 sau mai multe oficii, este pasibil de pedeapsă. La Banca Natională din loca­litate schimbul Coroanelor se va face In zilele de MO Septem­brie, Intre orele 2—6 d’­pS a­­mează a fiecărei o Fe, iar în Du­minica ce cade­ în interiorul a­­cestui termen, de la ora 8—12 dimineața. C­O­TI­D­I­A­N. .VIAȚA POLITICĂ Cam a fost primită demisia d-lui Cantiano București.—Sâmbătă, la ora 4,­­ general Averescu, s’a pus în contact prin telegraf, cu d. Matei Cantacuzino. Primul ministru a rugat pe d. Matei Cantacuzino sî-și retragă demisia, promițând o largă re­­manțare d­e Sânul partidu­lui Poporului. D. Matei Cantacuzino, a răs­puns la ora 8, că d-sa nu face parte din Partidul Poporului, şi îşi menţine demisia. Ca aceasta tratativele erau ter­minate şi la ora 8 seara, ziarul „Epoca“ în măsură de a­stl, a a­­nunţat primirea demisiei şi în­sărcinarea d-lui Greceanu cu “in­terimatul justiţiei. Progresiştii se reorganizează Bucureşti. —O nouă cons­fătuire, sub preşidenţia d-lui Al. Marghiloman, a avut loc la clubul progresist. , S’a examinat cu deamă­­nuntul situaţia internă şi s’a discutat mijloacele indicate pentru reorganizarea parti­dului. NERCURI 1 Septembrie 1920 '"IJl '' ........... "■",l '■»■MINI 1 .^1 ANONCIDSI Se primesc is AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU ------ Sir.­­Sfii. Mârsescu 11 - -— Concesionară exclusivă a publicităței — Um irnnsâr veebSm 4 Eem — INFORM­ ­­­S3 Atît comunicaţiile pe­­ erita ferate cft şi cele te­­legrafo-poştale cu Polo­nia au fost reluate. Lembergul este și el as­­tă­zi liber de invaziune bolşevică. ffl In ultimele două zile a circulat zvonul cu demisia d-lui Matei Cantacuzino a fost pri­mită și că d Petre Dragomi­­rescu a fost numit ministru de justiţie. Ştirea era, evident, mincinoasă. In ce priveşte demisia d- ul Matei Cantacuzino pare că ea a fost primită numai temporar şi până la înfăptuirea unei largi remunei a cabinetului. Acesta ar fi rezultatul obținut de d. Costache Negruzzi, trimis special al generalului Averescu la Iaşi, care împreună cu d. Mihai Negruzzi a stăruit Vineri pe lângă d. Cantacuzino să re­­vie as ttpra demisiei. Vineri seara d. Costache Ne­gruzzi s’a înapoiat la Bucureşti cu o scrisoare de la d. Can­tacuzino. Din ele înţelese de către a­­mfrii d-lui Cantarazino de la Jokey Club, rezultă că d sa va reveni dacă îi vor fi în parte satisfăcute dorinţele. wr5 îr anunţă că la o instituţie publică din Iaşi s’a constatat oare­care nereguli. Vom avea ocazia să revenim în curând cu ceva date. Ni se comu­nică din Ro­man că ieri a trecut prin gara de acolo un nou transport de tmpe uirathiene cu destinaţia Galofi, de unde vor fi trecute în Crimera la armata lui Wringhet. Soldaţii au un aspect table­ii­an declarat­­că sunt grupaţi de către emisari francezi află­tori în Galiţia. " Intr’un interview adre­sat unu! "ziarist din Cluj d. Aristide Blank a declarat că până cînd nu se va cunoaşte exact numărul coroanelor, ru­blelor şi biletelor Banca Ge­nerală, care urmează a fi pres­chimbat, este imposibil să se fixeze cursul schimbului. In orice caz însă acest curs nu va fi ast­fel cum şi au închipuit unii optimişti. Despre o criză economică însă, din cauza monedelor de schimbat, nu poate fi vorba.­­ In vederea Congresului »tudenţesc, care v» a*'ea Ion la Cluj In zlm de 72 Septembrie a. n., d-l. Ministru al Comnni­­e»ţiilor a acordat gratuitatea pe Căi'e ferate *tu dentHor care vor p»rticipa la Congrea. D-nul Studenti înscris­ pentru conom s sunt rugaţi a trece pe la Central Studenţ­te pentru a primi cărţile de agtt­maţie, care se vor diatribui între orele 11-1 în fiecare zi. Plecarea din Iaşi va fi la 9 Sept. dimineaţa. S3 Examenul de admitere la şcoala normală de învăţători „Vasile Lupu“ va începe la 15 Septembrie c. X Se face cunoscut locuitorilor cărora li s’a dat vite cornuite cu plată sau în schimbul bonului de Rechiz­ite în prevederile ord. No. 352 din 14­­­4 920 al Minis­terului de Război că rămân de­finitiv proprietari ai vitelor. Şi primitorii de vite cornuite date în mod gratuit în prevede­rile ord. No. 6019 din 18­1­2- 1­920 ai Ministerului de Risbol­­j (orfani vădu­ve și invalizi de Război) devin proprietarii lor nu­mai după 2 ani de la primire.­­ O întrunire socialistă a avut fac­eri la orele 4 p. m. în strada Ciur­.h­. , I D. Petrică Dragomi rescu a sosit a*tăzi d­m’neața în locali­tate, veilnd dl» Capitală. Hi ServHul Veterinar al ora­șului In vederea iazurilor de antrax (da'ac) preda*e la vite în oraș, fsce cunoscut, că t*e­­rea vitelor prin corțî, luarea sla­goiul, este oprită și că pentru a impedica boala, singurul m­jloc este vaccinarea vitelor sănătoase. Vineri 29 crt. a avut loc adunarea generală a acţionarilor fabrice­ de făină „Dacia“ toti fraţii Dliraant, care a câştigat anul acesta tută în sută. S’a dat descărc­are consiliului de administraţie de gestiunea sa pe anul trecut s' s’a re alea vechii censori, afară de d TafH, în al cărui foc a fost ales d. Călinescu din București. A mai fost ales d. M. H. Go’dner censor «npl­ant. S’a fixat distribuirea is­imul dividend de 30 la sută fi suma de S0,000 lei a se distribui lucră­­torilor. D Dobrescu președintele Con­siliului şi-a expr’mat mulţumirile sale şi al întregului consiliu pen­tru activitatea conştiinciozita­tea ce au depus în conducerea fabriei. Sat’sfacţia d-lui Dobrescu ests legitimă, rând se st'e că la o întreprindere ev»li»tă la 1 jam, milioane, s’a câşt'gat 2 milioane brutto și 1 jam. milioane netto. » D. Vâs­le D’m’trl«. judecă­tor Ia o'nlul S'pote (iași) a fost permutat In același calitate Ia Podul­ I'oae D. Mircea Cichersehl, a Mor da ju dec*tor al ocoînM T'gă­­nașl (1»rî) a fost înaintat jude­cător si permutat în Basarabia« In focul d-«ale a fost numit d. Andrei R dnicnic. f\ Vasile î*a*t'a ajutor de judecător la Bîra (Roman) a fost «rrmutat în aceia«! cali'ate la judecătoria ocolului II rural IIs*. D. Vas'le Pano, ajutor 'de ju­decător la ocolul I rural I*sl, a fost numit suplesnt la tribuna­lul Neamț. In local d-ia!e a fost normutat d. Ion Comîrzan de la Vaslui, * D. Garoftid despre situaţia agrară.— D Const. Garoftid, ministru de stat şi pre­­şed'nte al comitetulu! agrar, a făcut următoarele declaraţiuni u­­nui redactor al agenţiei „Cu­­rtenul*. „Situaţia de astăzi a agricul­ture! este Inferioară cn 3o I» s^tă celei dinainte de război. Siste­mul de exploatare este extensiv. „Recolta anului sest* este excelentă. Se vor putea exporta 2oo,ooo vagoane de cereale. Și se va intea fă*a desăvârș!t* NI- b-rt'te a exportului. Această po­litică o preconizez. „Stadiul actual al lucrărilor de împroprietărire este foarte ina­­int*t. Sperăm ca peste o lună să începem cu împroprietărirea In­dividuală“. D. Const. Negruzil a fost numit inspector administrativ In Basarabia. 'ff Adunarea generală a mem­brilor cercului cult­ural „Modern“ a decis schimbarea numelui în „Cercul cultural Deşteptarea“. Hi In legătură cu Informaţia apărută în numărul nostru de Vineri şi privitoare la cond dli­­nele in care d. Solomon, preşe­dintele Trib. Iaşi secţia III, a fost avansat consilier la Temişoara, dn sa ne roagă să rectificăm lu senzul că această avansare s’a făcut pe baza cerere! d-sale. „ Trupele bolşevice care ope­rează în regiunea Lembergului sunt comandite de generalul Ia­­kir. După cum anunţă „Sfatul Ţării“ acest general este In vr*»tă de 26 ani, student al universităţii din O­lesa şi fiu al d-lui dr. Iakir din Chşinău. Hf Autorităţile poliţieneşti au dresat acte de darea în­­­decată a mai multor come­cianţi şi băr­bieri, pentru nerespectarea re­pausului duminicali ATIHUN

Next