Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)
1920-09-19 / nr. 4018
ANUL XVI-lea Wo. 4018 ABONAMENTE UN AN 0 p , .'150 SAFE LUNI .... TUll LUNI I I I 1 40 ADMINISTRATIA IASI. — Gh. Mârzascu 17 W B«Xi ® P O «s* *sp 60 bani numărul INIA «R POUTIC COTIDIAN. / DUMINICA 19 Septembrie 1P%Q ANUNOIDEI Sa primesc la AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — fir. SIS?. Nfirsascu W - J — Concesionară exclusiva a pollieUând — Uffi nam&r veeWu 1 leu « D. Tike Ion io Éiooe — Totul pentru aliați. —Sentimentalism războinie.— Mistere» — Fllo»mashfarlsin şl a«is«&y|garlsits D. Take lonescu a plecat în străinătate în misiunea diplomatică și prima d-sale grijă a fost să acorde vre -o cîteva interviewuri. Cel mai caracteristic interview al ministrului nostru de externe este, desigur, acel acordat marelui ziar parizian „Excelsor“. D. Tiko Ionescu a abordat chestiunea de actualitate a „Micei Antante“, privind lucrurile din punct de vedere european. Dună tonul declaraţiunelor superficial făcute — adică diplomaţiceşte — se vede bine că d. Take Ionescu nu prea este încîntat de Alianţa Iugoslavă, Romînă, Cehoslovacă. Este o alcătuire prea restrânsă, prea modestă, şi se cunoaşte predilecţia d lui Ionescu pentru lucruri complicate şi vaste. D sa consideră, „Mica Antantă“ ca ceva provizor, ca un simplu început al unei alcătuiri mult mai mari la care să participe şi Polonia şi — dacă se poate — şi Ungaria. Bulgaria este încă privită cu duşmănie. Pentru ce această deosebire de tratament între cele două state foste duşmane, n'am putea preciza. Observăm cel mult coincidenţa filo-maghiarismului d-lui Ionescu, cu noua prietenie ungaro-france^ft. Mai rămîne un ce misterios, cum împacă d. Take Ionescu participarea Poloniei şi Ungariei la această „Mică Antantă“ pe care sîrbii şi cehii au imaginat-o tocmai împotriva revanşei ungureşti şi în dezacord cu agresivitatea Poloniei reacţionare împotriva bolşevicilor, astăzi,şi — desigur —împotriva altor vecini, mîne. Ne pretindem să descoperim misterul, dar observăm iarăşi că vastitatea concepţiei europenişti a ministerului nostru de externe cadrează de minune cu interesul imperialismului Francez proaspăt aliat cu Polonia războinică şi Ungaria lui Horty. De altfel însuşi d. Take Ionescu şi-a prezintat croelile sale diplomaţia de drept cea mai nemerită politică în interesul...Franţei. Primul nostru diplomat a ţinut cu îngrijire să-şi depue prinosul de admiraţiune pe altarul nesecatei surse de atitudine europeană care se rezumă în cuvintele: „marii noştri aliaţi*. D-sa a mărturisit cu bravură că România a fost şi mai este gata să intre oricând şi cu oricine în război, dacă aliaţii o vor cere. D. Take Ionescu s-a cufundat în partea poetică a chestiunei, spre deosebire de guvern care se îngreşte şi de partea practică. D. general Averescu a şi oprit vînzarea în ţară a exemplarului din „Excelsior“ cu pricina şi a luat măsuri ca lucrul să nu pătrundă în presa din ţară. Guvernul ştia că închirierea în alb a sângelui acestui popor va entuziasma foarte puţin opinia publică românească. Lucrul s’a „aflat totuşi şi ne mîngâem cel puţin cu faptul că d. Ionescu a putut entuziasma Europa. Dar partea mai proastă a războismului sentimental al ministrului de externe stă în aceia că are calitatea să angajeze efectiv ţara. Destăinuiri ale presei străine, declaraţiuni ale oamenilor noştri politici arată că visuri zgomotoase ale dlui Take Ionescu erau cit pe ce să devie realitate. Chiar acumde curând, cu prilejul nouei oferte de pace a Rusiei, consiliul de miniştri a recunoscut iscălitura în alb a d lui Take Ionescu, condiţionând răspunsul de permisiunea marilor noştri aliaţi. Şi aceşti mari aliaţi deocamdată ne-au încurcat cu domnul general Wranghel de prin Crimeia. Ştiind că în eventualitatea unui război nu vom fi miniştri de externe ci vom suporta greul mizeriilor, parcă ne-ar fi mai simpatic d. Take Ionescu în ţară decât în misiune şi parcă l-am dori mai curând în opoziţie decât la guvern. . R. Ghiulea ÎNDEMNĂRI Securitate naţională Fortul şef al fostei republici comuniste ungureşc l, Bella Kha, afla t la vll.R)»tari la Moscova, a ficat şi dânsul râtev* declaration!, bine laţele«. In cercul preocupărilor sale de predilecţie , revoluţia. Bella Kohn şi-a manifestat convingerea că revoluţia bolşevică se va întinde în toată lumea, ca excepţia României care nu este susceptibilă de nici o revnlore. Trebue să constatăm că acest Kuba ne cunoaşte blne ţara ; la noi nici un fel de revoluţie nu este posibilă. Şi c■ ând zicem „revoluţi*- na pe glndlai,doamne fereşt*, Ia bombe, baricade, asasinat şi drugeri, cimedifim la asigurarea economică a populaţiei , şi la încetarea acestui regim de ruşine $ jaf. Intrarea la ominte, caviinţă şi legitate ar inirmna pentru România cea mai extremist rosbă revoluţie. Dar blajinul nostru popor ne acomodează de minune ca cele mal ticălos«« situa'ionl. El ae s'mte necăjit şi pote fi nemulţimit, oftrază, murmură, dar suferă şi nu ae mişcă. Tot ce-I doare de la ciocoi, vine de la Domn-zn şi deapre o schimbare a lucrărilor, prin acţiunea lui directă, n'ci ras car nu visează. Fără îndoială ci la noi nu se va InfiptH nic' odat* vre-o revoluție. Dacă n’ar exista poliia de siguranță și dacă oligarhii n'ar avea din când in când Intere« al Inventeze cîte an „comp'ot, «pol ’nici nu a’ar pomeni macar cuvântul de „revoluţie. Bell« K' hn are dreptat*. Toţi samsarii politicăriei noastre pot rimâne ciniști. In scarapa noastră patrie, rgimu’ depozitelor Incendiata « ai permiselor va dăinui până la sfârșitul lamei. Renovatul« Cetiți In pagina II-a ultimele știri telegrafice și telefonice. Preţul triumfului — 9. Take ionescu i reuşit. — Nu vom face pase cu Rusia.— Consssinf*** — Operaţiile oculte. — Despre activitatea pe care o desfăşoară tn străinătate d. Take Ionescu se papă primul nostru articol de astăzi la cele ce urmează aci voim să subHulăm acţiunea guvernului. Influenţată de sugestiile primite de la d. Take Ionescu, după ce acesta a convorbit cu marii conducători ai Occidentului. Această acţiune poate fi socotită ca triumful politicei a lui Teke Ionescu, triumful acelei politici care însamnă că Rmănia înţelege să fie în funcţie de Antanta — citeşte, in unincrsal Franţa — în ce priveşte adele ei externe. Intradevăr acest stubl are deriziunea luată de guvern în ce priveşte pacea cu Rusia. * Pus în imposibilitate de a mai continua multă vreme cu tergiversările — aceasta întrucît Cicerin începuse să trimită note prin care guvernul nostru era dovedit că face afirmaţîuni alăturea de adevăr — guvernul a dat în fine un răspuns hotârît. Acest răspuns înseamnă ca nu va încheia pacea cu Rusia decît la masa comună cu ceilalţi aliaţi. Astfel politica d lui Take Ionescu a triumfat cu preţul păcei. Anticipind hotărârea consiliului de miniştri d. Take Ionescu a spus că situaţia Romînîei este ideală : nici nu încheie pace, dar nici nu face războiu Rusiei. Este desigur o bizară concepţie a unui om de stat de a considera această stare de incertitudine şi nelămurire ca un lucru ideal. In orice caz d. Take Ionescu putea să şi permităîn străinătate luxul unor astfel de afirmaţiuni. Aci în ţară n’ar fi putut’o face, fiindcă poporul ştie ce înseamnă starea actuală de lucruri. El ştie că aceasta însamnă să stăm cu arma la picior, însamnă mobilizări, cheltuieli imense dintr’o visterie secătuită, însamnă ligi excepţionale, armata pe picior de războiu. El ştie că starea aceasta de lucruri insamnă cel mai grav atentat la progresul vieţei economice şi la restaurarea ţarei, atât de grav atinsă prin grozăviile rfizboiului. Acest lucru îl ştie poporul, îl ştie bine şi d. Take Ionescu. Dar lucrul nu importă pentru d-sa, din moment ce aşa cer interesele aliaţilor iar ministrul nostru de externe concepe Antanta înaintea României. «l unei politici CÂTEVA NOTE Pe doi din membrii de la «Casa Noastră» din Basarabia ii chiami Buruiana şi Miciuna. Nimic mai natural dar ca întreaga reformă agrară de acolo să fie minciună şi ca toată administraţia a zisei case să aducă după sine că buruiana se întinde tot mai mult pe mănoasele holde ale Basarabiei. * Guvernul sovietelor se încumetă să dovedească că guvernul Averesou şi în special ministrul de externe Take Ionescu au afirmat neexactităţi. Dovadă era necesară doar pentru străinătate. Aci în ţară dovadă e de mult făcută. * Socoteala de acasă nu se potriveşte cu acea din oraș. De aceia, se vede, d. mouletz a pornit de acasă cu expropiere, pentru ca să devie proprietar în vechiul regat. OLANZY Dar dovada cea mal vie că nu este vorba da po* Iftica Row&niel d' de acea a Antantei este lap* tul celor ce se petrec în rsport Seu generalul Wranghel. Ins3.fl ziarele franceza recunosc c3 noi ajutorăm opera acestuia. Pentru ce I In ce scop I. Pe când celelalte stata mici victorioase Isl fac un titlu din leala si complecta lor neutralitate, noi care pretindem cl avem o perfectă Identitate de Interese ca ele fefelegem să ne amestecăm In luata InternS e Rusiei estâ zi fSrămîţită, dar mâine cu siguranfS unită şi foarte puternică. Dar ce importanfS are pentru d. Take Ionescu suferinfele de astăzi şi primejdite de mâine, din moment ce vede triumful politico! sale f intru cât fl încurcă pe actualul ministru de externe ră preţui politicei in funcţie de Antanta «i plătim cu sacrificarea pS a cel actuaie şi înmulţirea primejdiilor vilteare! Intru tât — din moment ce pentru d-sa există mai întâi Antanta şi apoi România până acum deşi erau prevăzute de Învăţământ totuşi nu funcţionam. Mă țara aceasta pasă !n'practică ca Insistenţă va face aă se meritle şl,să se comnlecteze cunojdinţele copiilor absolvenţi a 4 cUae primare, pe lângă că vor fi impedicaţi a Intra la dlfcrire mes*rii «an ocupiţlunl la vrlstă prea trsg*dJL Inflhţarea şcoalelor da adalfi va forma una din preocupările importante aîe conducătorilor îavătăn"ân'tuiul. Iniţiativele particulare in această direcHune n’au dat rezoltat*ie dorite, fiind numai temporar făcute și numai de mântuia’ă. Intr’o ţară ca a noiatră unde analfabeţii dau an număr îngrozitor de mare—pare-ae că din acest punct de vedere stăm In fruntea statelor dinEuropa. Înfiinţarea şcoalelor de adulţi, bine ografzate se Impane cu multă stăr-lnţă. O măsură care ar fi nimerit de luat, pentru a Impane şcolile de adulţi, este ca ele să funcţioneze pe lângă fiecare cazarmă. Inviţământul să facă parte integrantă din programul de Instrucţie militară.* Organizarea învăţământului normal probabil cine va menţine la 6 ani de studiu, motivânduse această măsură că 6 ani de studiu sunt suficiente pentru pregătirea învăţătorului, procura şe da faptul că este o mare lipsă de dascali. Reorganizarea învăţămîntului din România — Câteva Indicafiunl lămuritoare — Pare că m’uUttrul de Instruc-Île Intenţioneaei s* se oprească a urmaiosre'e reforme In celac* priveşte unificarea şi organizarea faviţamântului primar, a şcoslelor de adulţi şi a Invfiţământulul normal. Şcolile primara se vor menţine la cele puti clase compiectâadu-se ca 3 ani cari vor forma şcoalele complimentare cari VIATA POETICA Această lipsă pare a ae ridica la*loc 15,oop de învăţători. Şcolile secondare. Deşi părerile sunt împărţite probabil că Învăţământul ae va redce la 7 clase un loc de 8 clase. De asemenea ae va renunţa la siatemul trifarcaţiei lăsându-se spre specializare ultima clase de liceu, învăţământul technic. Se prevede o reorganizare şi sistematizare a tuturor şcoalelor tecnice şi in special o preocupare mare pentru şcolle inferioare de meserii şl comerţ. In ce "priveşte compledarea golurilor ce •« 'observă In tnvăţăncânt. Ministerul se va ocupa de rezolvarea problemei profesorilor suplinitori de 10—15 ani, lii învăţământ şi se vor utiliza practicanţii fiologii din Ardeal. Se vor aduce inbuniclţbl corpului didactic pentru a decide elementele bune să Intre la la* vlţământ. INFORMATION! Este vorba ca zilele aceste d. general Avere* * cu *3 plece teatru vizitarea Basarabiei. Nu ne îndoim că vizita primului ministru va fi făcută cu tot fastul necesar unei atari călătorii *1 că diriganţii actuali al provinciei de dincolo de Prut vor face tot ca le va sta in putinţă pentru a convinge pa d. Averescu că Basarabia este cea mai fericită din cele mai fericite regiuni. Adevărul este Insă că tot ce se petrece acolo a creat o imensă nenorocire şi că strigătul durere! pătrundă tot mal mult întreg văzduhul. Vom avea un curât ocazia să publicăm unora note culese de un colaborator al nostru de curând revenit de peste Prut. Pentru moment putem spune d-lui general Avereseu că ceea ce a afirmat când va punctul principali &l programului d-sale — legalitatea — așa ceva ne cunoaște Basarabia. lainal putem spune că exproaterea s’a transformat pur și simplu intr’o operă de jaf, Iar lucrările de expropriere și împroprietărire intro operă de furt calificat. Aceasta este realitatea—nu caea ce i se va pune la cale ca să vază. Iar aceasta realitate — face provincia, care a cunoscut nenorocirile războiului ji grozăviile revoluţiei, să fie transformată intr’un pământ al ’durere! care pătrunde tot mai mult intrag văzduhul. Scrisori particulare sosite din Viena semnalează faptul că în ţoată Austria domneşte o puternică agitaţie la sinul muncitorimei. Este teamă de o iminentă izbucnire a revoluţiei sociale. Duminică se va celebra la Botoşani, căsătoria d-rei Eufrosina Tabacaru, fiica d-lui Gh. Tabacaru, mare proprietar, cu d. Paul Gîrjovanu mare financiar din Brăila. In transacţiunele particulare, cursul rablei Romănoff a scăzut aseară la 87 de bani. If InBasarabia se petrece astăzi fenomenul care s’a petrecut la noi In timpul războiului. Din pricina stărei de asediu populaţia n’are voe să poarte arme. Şi se întîmplă faptul că în judeţele Bălţi şi Soroca banda de rău făcători operează în plină zi, ceasuri întregi, iar populaţia nu se poate apăra, nefiind înarmată. Prefecturile de judeţ au cerut comandamentului de est permisiunea de a da ele autorizaţia portului de arme, pentru persoanele cunoscute ca oameni de treabă. Pinâ acum însă comandamentul a refinat această cerere. Proprietarii din jud. Soroca expropriaţi de pămîntul le lor, încă n’au primit conform legei preţul arendei, cu toate că Casa Noastră a Încasat sumele de la ţarani. Proprietarii s£au adresat telegrafic Suveranului, solicitându i înalta sa protecţie pentru asigurarea plăţei, întrucât mulţi mari proprietari, odinioară organizatori ai marelui export, astăzi sunt muritori de foame. f1 Cursurile la Conservatorul de muzici şi declamaţii încep la n Sept. H Curtea marţială din localitate a început de eri judecarea celor 36 tineri basarabeni printre care două studente, acuzaţi de bolşevism. Acuzaţii au fost aduşi sub o puternică escortă. Curtea se compune din d-nii Colonel Velescu, preşedinte, Maior Clemenţi şi Munteanu, căpitanii Strat şi Tarnoschi, membri. Acuzarea e susţinută de d. căpitan Rudeanu, Comisar regal. Apararea e reprezentată prin d-nii Herovanu, Demostene Botez, Schreiber, Hai, Ştefănescu etc. Ziua întâia a trecut cu cetirea ordonanţei şi ascultarea, primilor inculpaţi. Dezbaterile continue azi.Şi în urma propunerei făcute de d. Eugen Petit, Prefectde Poliţie, autorităţile au convenit de a se adopta şi pentru oraș orarul gărei. ft O măsură nedreaptă. —Pentru ca sâ se vad« cam și-au perdut canal cel de sus este d*«tal s« amintim cazai ca clasele paralele. Intr’adevăr am întâlnit mulți pSrinți pu'-gândanl-ae de modal corn M'n’steml a rezoMt această chestiune. Se știe că Misterul a înfiinţat clasele paralele in scop ca toti copiii doritori de invltatură să se poată adăpa de la acest Izvor! Dar, felul cum Ministerul a rezolvat această problemă dovedeşte că cel de sus nu numai că n’au cercetat problema in toată complexitatea ei, dar ne indritneşte a crede că aceste clase nici nu vor putea lua macar fiinţă. C«ci pe clnd elevii din celelalte clase nu vor plăti decît o taxă de 3oo—4oo lei anual cd din clasele paralele va trebui sft plătească o taxă de 75o lei. Fl-va oare in stare să plătească această sumă imensă majoritatea populaţiei, care se ştie cu câtă greaţate îşi agoniseşte tu aceste vremuri grele, cele nececesare existenţii ? Iată o problemă pe care o supunem Mintateredul Instrucţiunii spre a o cerceta şi a-i da o soluţie favorabilă Învăţămlatului nostru.