Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-01 / nr. 4028
y A. ftOT, XVT W «*. 4028 ABONAMENTE UN AN . . . . 150 "LEI SA^E LUNI . . o . 80 „ TREI LUNI t 40 ADMINISTRAȚIA IAȘI. - Gh. Mfirsucu 17 li E F O W No. 200 — BffiU0fEcî; gHW/ERt^KT" 60 bani numărul «îar politic cotida**W # y T 1 0 / * PROTECTIONISM... Epopeea carageliană trebuia, după spumele marelui nostru critic naţional şi războinic Lovinescu Eugeniu, să moară de mult. Pentru că, încrezător în deminele fericite ale neamului românesc, ilustrul critic războinic vedea civilizaţia cuprinzîndu-se şi eroii lui conii Iancu trecând în lumea celor drepţi, odată cu societatea pe care o reprezentau Dar vezi dumn°a ta, că noi ne încănăţinim ca patrupedul lui Buridan, şi vrem neapărat să râmtnem la acea epocă a civilizaţiei cînd,Congresul Cooperativ român“ proclama lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva liber schimbismului şi se declara deci pentru protecţionismul naţional. Conducătorii ţării acesteia eminamente agricolă (pentrucă industria reprezintă tă armuzinele de la Reşiţa, T. R. D. P., Petrol-Block şi celelalte cîteva sute de fabrici de acţiuni nu poate schimba fizionomia Romîniei) se gîndesc zi şi noapte la marile ei interese. Pe cînd d. Take Ionescu sufere pentru Basarabia în cazinoul de la Aix-les-Bans şi d. Titulescu îşi poartă virilitatea de la Bruxelles la Londra, venerabilul domn Tăzlăoanu asudă numărându-şi milioanele. Totuşi, se găsesc oameni cari, nevoind să recunoască meritul acestor mari romîni, încalcă domeniul lor de activitate şi edictează ei măsurile salvatoare pentru patria romînă. Căci şi ar fi închipuit cineva că nu ministrul de industrie şi comerţ va lua primele măsuri pentru apărarea economiei noastre naţionale ? Ar fi crezut cineva că un poet va proclama din nou principiul protecţionist, inspirat din convingătoarele argumente ale congresiştilor lui Caragiale ? Ei bine, minunea aceasta a făcut o d. Victor Eftimiu, actualmente Dirator General al Teatrelor. In adevăr, domnia sa a dat ordine pentru protecţia... cocotei române. Printr’un ordin circular impune ca măcar un sfert din personalul „artistic“ al vrieteniilor să fie ce naţionalitate romînă. Acelaş domn Eftimiu care protesta cînd un scriitor greco român punea bazele unei societăţi a dramaturgilor „romîni prin orgine şi naţionalitate“, devine naţional şi pur sang peste noapte. Era şi fatal. 0 ndi interesele superioare ale neamului 0 cer, devii ori şi ce. Vasăzîcă, eu, domneaţi, x sau y, va trebui să ne resemnăm rînd la „Flora“ sau „Tanasachi“ dorul de a o vedea pe Getti sau Iona, nu va fi înşelat prin apariţia Vetei din Dealul Spirei sau Tătaraşi, şi când va fi din Podul Roşu i se va cere certficatul de ce-tăţenie, posbil ca la S. S. R. Inschimb însă, România va fi câştigat : opera protecţionismului naţional va fi dat roade, ideea unităţii noastre naţionale va fi cîştgat. Decât, un lucru rămâne nelămurit cum stăm cu protecţia minoritar lor, cu respectarea clauzelor adiţionale din tratatul de la Versailles. Dacă sfertul artistelor înlăturate se adresează Legei Naţiunilor, aşa că intrăm în conflict cu abaţii ? Avem însă încredere în puterea de convingere a d-lui Titulescu, care ne va salva şi de astădată. Asupra motivelorcari l-au îndemnat, pe dl. Victor Eftimiu să ia hotărârea, aceasta nu vrem să insistăm. Fără doar şi poate că n urma, unei intime şi asidue studieri a capactăţi „artistelor“ române de varieteu a dat pomenitul ordin circular. Noi îi suntem recunosători pentru opera dumisale de inovator şi nu ne putem decât bucura împreună cu protejatele duvaisale. Am vrea ca gestul să fie utitat de toţi aci cari deţin o părticică măcar din exercţiul suveranitâţei naţionale şi protecţionisigiii să cuprindă toate ramurile de activitate ale vieţii noastre. De pldă, cel puţ n un sfert din clienţii puşcării or să fie numai lemnii, sau c cel pu- ţ n un sfert din cambridorii dela N'Stru pîa’ la Tisa să fie de naţionalitate română. Şi atunci se va îndeplini cuvântul lui Caţavericu-ta’ăl, de pare purcele Eftimiu-fiul: Pînă cînd să n’avem şi noi faliţii |mştri ? G. Sjsîsîa I Universitate de căpătuială... Un zUr publică textul devV- | «iniei d-lui Ei g;n Melik diri ca- | i'atei de proîr«or-sup itor Ia | facultate« jar dlcS a Univers!- f făţtl din laşi. Interesul acestei I demiciani nu constă In ea Înşişi | sau tn persoana care o utilzează, ci în consideraţiunele pe care de Metik le înscrie I n petiţiunea adresată d-Li ministru al instrucţiei. D. Melik mărturiseşte categoric cS: „De vre-o 25 »ni nici un profesor n’a btr*t la facultatea de drept din Uşi pe calea dreaptâ ! a concursului.concursu uşile d?i- i rhlie şi ca public care «ă controlere nu atât pa candidaţi, cit pe profetori! examinatori*. Ca «ă fi profesor de drept ! Ia laşi — spune d. Me'k — f t'ebue aă dai n dor?d d» o mare competenţă în...lichelism. î D -că eşti „de-at rodrl“, când | vin« partid I la putere, ts nu- i meşte arhivar la primărie, sau | Intendent la cimitir, sau profesor la dre pt. ? Sistemul acesta al numirelor 1 făr ă con-uri, pe bara unul artl- ; co! 81, e»te și »st*rt în firare i sr t e «ert ment lor d-nul decan ‘ A. C. Cara. D-*a are o veche oroare de con'urunri ca aparența lor de ro""naraţiune — cela ce ? în publi istică erhivateară cu gi»tem"I re,nu două m'oane. Și ast’el U’tverst‘tea d- laşi este o prim* et»pă a cipămnelii de ra td un «tag'u de la colonie U m t^ndlă. D Mei k Icchea spunând :„nu s'lu să ur u cu Irpi,“. Apoi acesta e mare'e pa at al d-*a!e. I ard I-« foit partidul la govern, s’ r fi p tut tace șt rector. Dar n’a „urlat* as» cum au stlit alții să decidă pe gh nbalul Aver»sca a tre e p-*te o hotărî e recentă a ministerului de lastric»ț’e și a numi pe cineva acolo urtde"l-a numit. Dar td ae poate răpiră. D. Melk n’ere d»ât să se înarrte în partidul poporului și atunci e sigur că ar putea fi numit profesor de drept, sau de latină, de muriră, ori Inspector sanitar în Bnarabi», sau chiar vicar al Mitropoliei Moldovei.. RE 1093SIS INSEMNAPI I ■ —--------------------------- Profesorul E. Sicigaglia Astăzi se impl nesc 40 de zile de când moartea neîndapticată a secerat dintre cei vii pe cunoscutul profesor ieşan L. Sidinigglia. Acum căteva zile Morcan săUr mă de la ţară unde mi-am petrecut vacanţa, mi s’a comunicat despre moartea lui, iar cu prilejul parastasului ce se oficiază astăzi la catedrala catolică şi la cimitirul din localitte o datorie mă face să mă opresc o clipă din mersul preocupărilor zilnice şi să rostesc un cuf vânt numai, o Inchirare pioasă membrii aceluia care mi-a propovăduit de pe catedră, decursul celor 8 ani de şcoală, atâtea învăţături frumoase. Şi nu-mi vine a crede, mie pare un vis ce mă imredează.... Omul care în viaţa lui n’a ştiut , ce’i boala şi odihna, omul ce a’a consacrat o viaţă muncind fără prigrt. Nu ştii dacă se cunosc împrejrciie cărora se doreşte mortea. Cu ocazia gevei dela poştă profesorul Sinlgigia a oferitierviciile sale şi atunci puţinele momente libere de care mai depunea şi le a pus în slujba ţarei în modul cel mai dezinteresat. Dar vlăstari tondiţiunile proaste în care a trebuit să servească, l-au răpus într’un timp aşa de scurt. In paranteză , fie zis, cu această ocazie, s’ar fi cuvenit familiei acestui om, o recompensă bănească ca o slabă atenţie faţă de sacrificiul făcut. Să vorbesc de calităţi nu găsesc necesar; l-a cunoscut o lume, l-au apreciat atâtea gene- ] raţii de tineri cari s’au ridicat sub mâna hiL ! Şi totuşi, în vălmăşagul vremurilor de astăzi, acest dureros eveniment s’a strecurat aşa, pe nesimţite, aproape neobervet, ca ori ce amănunt, la rubrica fapteior diverse". Dacă profesorul Sinigaglia a muri nera Iul va trăi di apararea. El ne-a lăsat un însemnat număr de cărţi didactice şi dicţionare in mai multe limbi, Cărţi ştiinţifice, critice, etc. etc. „Şi acum, bătrânule profesor, „dormi cu frutea senină, acolo „în lumea Eternităţilor, si liniştit fie cugetul tău, căci ţi-a „îndeplinit mai mult decât datoria", fill. C. m ţm®# I Vă «pun că am rele mal puternice motive să fiu na crâncen ’ dver.ar al actra‘ulul guvern. Și ând zic ar fallal govern înței g o^rro na gen»ralital prim ministru, a eia care nn origin* ■Ingei .ne’e nenoro IrF. De scnma în int* nu mă volu raal ÎP'hin-’ U actele s?re de g^verni mă vom mal extizla în faţ* măsurilor sale de „asigurare« ordine», cin«t*! si lega- Ht t t* si nu voiu mal aphuda ta Cărăbuş revf*teTe în care îl se cârtă vtrtnttle, ^sh virtuţile genrulufol... Hotărât,, srful guvernului poate să-*l I» nădejd*» cs va mai avea sau ră m*l are în mine în ă unul din acei c* tlţ°ni, iubitori îndrăc'ţi d* ţară şi patrioţi idem, naivi IndlvlH c»nu rrel ci t-'boe să sacrifice toată puterea lor de munca, tot dora! lor de m*i bine pe altarul acestei nefericite ţări... * Doamne, ^cum aş fi visat şi eu zile mal bune. Un bagatel de 85 bani la flecare mică Lwow) n’ar f sărăcit el «totul dacă m'aş fi p’ncopsit şi eu cu citeva mi’ioane. Cu câtă bucurie mi-aş fi luat eu locul la Chateaubriand sau chiar alt local mal modest, alături d« vrednicii ma’ori de Intendenţă şi Imaculaţii şefi de birouri d»la ministerul lui Tăzlăoanu. Şi înaintea mea, s’ar fi prosternat amabil chelnerii în soking şl cravată alb*, iarClol*c — ţiganul —„numai pentru m'ne* ar fl învârtit una din arcuş de să I meargă vestea, iar M'Inson — b'ânda şi diafana Mielson — ar fi cîntat şl cu m ne cu Imn de înălţare şi mărire imaculatei Venus. Doamn», pe tot întinsa! şosetele hipagl şi maşini (sper că voi aţi trecut de vremea anticei civilizaţii, când maşinilor II si i spune, antomobâ^ ar fi fost mărturie pentru toată lumea de cum ştie să răsplătească ţara pe fii el conştienţi de însemnitatea vremurilor prla care trecem, lup- tător! împotriva anarhel şi bol- ; ș'ismilul, public ce aplaudă la Cârfbiş » revistele Ini Tanase. i Împreună cu onoraţii mei tova- răşl — maiori de Intendenţă şl şefi de birouri în mini&trial Iul Tătăoaa.i — nu mă indoes'* că și Dv. fApreon# cn m’ne av*țl convl-gîfja ră ac'ştia *u rămas cel mai onorsbD s' clintiți locul tori ai^ț’rM — aş fi fost ori '•ând gr»t să pun serviciile mele în maUeU pufecel exe-utive ca sf du-em* fa'olaltă lepta. Imptacsblâ lopiă »mnotflva InstrXinaț'kr şi vg-dnților Rrel. D’r aș ! A$a cum şeful guvernu’ul fr d'sprețn! ori cărei rsțiuni de stat si pe spinaces b'etcl si nefericite! populaţiuni bassisbene—abia ră m| st*pân»sc o 'lacrimă— negiUdîndr-se la cetate v* 'sp”n" strHnăuit«*» de no'—a fixat cursul de schimb roustline o sfruntată sfidare la ad'esa se*«tel înedelacgjj răbdătoare țări, sfidar pe cari cînsfltH cetătenLcn dor pentru țărişoara lor iubită,—aici abia că-mi stăpânesc o a doua lacrimă — n’o vor ligi să se consume... Căci e în afară d* odee discuție că nu ne vom lă*a până ce guvernă na va^ fixa cel puțin cursul de an ka pentru rubla Lwof, măcar pentru vechii f r*g*t. Basarsbenii—na sta o nici o clipă la îndoială — vor prDepe în îu.fta lor feţelepelan» patriotică —-ă nu e bine să facă greutltl tă'el pe sceadă neîasemna tă temă, ş' se vor mnîţămi şl ca a» cest curs o care statal—nn via Iu!soIliUdhe p»ntru populaţia de peste Prut—l a fixat spre binele for. iar de vor îndrăzni să se întrebe de ce II se despoaie avuţii pe nedrep vom aplica măsudie P” c»rî un ase menea act le reclamă : încă 10 curţî marţiale şi mântuitoarea cenzură. * Dar e în zadar: MIeîcşon e tristă ş' amărâtă, maiorii de Intendenţă $ Imaculaţii şefi de birouri permisionari de-»i Ini Tărlăoanu se plictisesc. Cioac rîntă pentru toată lumea ş' un cdăţian işi da liniştd şi cuminte ca mine e nevoit să ae supere pe guvern. Pertru numele Iul Dumnezeu, Gir nenle preschimbă canal rublei Lwof la ua leu, P. Cornel FANTA2H DE ACTUALITATE M'am ars cu rublele... CÂTE VA NOTE Padişahul comisiei locale a sindicatelor G. Gh. Tanase, publică următorul edict — stilul este al autorului: „Orice intervenţiuni în afară sindicatelor G. Locale Iaşi, şi orice sfaturi se vor cere tov. Gh. Tanase, depunându-se in scris în cutia rezervată acestor cereri. Răspunsul se va da în fiecare Sâmbătă în orele 9—12“. Şi în minte via versurile lui Bolintineanu Padişahul vostru, nu mă îndoiesc. Vrea să facă ţara un pământ turcesc * „Iaşul Socialist“ publică următoarele care nu mai cer nici un comentar : „Comisiunea de arbitri a pedepsit pe tov. Elias Wachel pentru calomnie la adresa membrilor mișcărei cu suspendarea pe timp de trei luni din calitate de membru al partidului socialist“. BL&NZY a «r,,....., ,■‚* ÉVIMER 1 OCTOMBRIE -----------------------------------------------------------------««ecasmKmMtoatt VNCIURI primes« ea B PUBLICITATE 3TEASU 17 — — * excesivă a publicitățoi — «»** res»!*-*«« J«w — v Ol, Mihai Negrulzl m fle**l let ce i a stei In putința, pentru a mo««va îndepărtarea O-iwi T**»li pe «hsstia Hart. O sa a mar* stat da departe lacăt ssowwea *S nu numeii O?. Tvfll a un necinstit, dar o?i cine f„*«Q cauză comună cu dr. Tufli 'este'șl el necinstit. Gf. T««ll a plecat. Trei luni după a«si®, Hart capââl aato??za?'a necesarii, vom w«?,daa Sa timp, din textul convetlun®i *«cîi'**®t9 Intre npimlrl* și Har«, tism au fost apSr@t© i^terestra comunei lași. Pewîrw m©ws©»it, ramâs®® stabifit ca e*aee a test necinstit «â»d era «o»*»a d* di. Tuf8î, s devenit perfect cinstit când & worsa da m. sj^grMtzl. i« legiferă cu o&f4nerea autorizației, c»r@m si se Bimuimssel următoarele puncte : a) când a revanît Marteu noua sa propunere si carer a da autorizaţie o) cina a csruft coniultația juridici a d lui Lascar Rassetl. in desvoltarea c® o vom fac® în areasti privinfi sa va vedea însemnătatea chestiei. W Eri în sala paşilor perduţi a tribunalului s, III s’a născut un viu Incident, din cauza polemicei urmate, între domnii D. Dimitriu şi St. Georgescu, avocaţi. W Familia defunctului C. Dobrogeanu-Gherea a cedat editurei „ Vetrf*Româneşti“ Impnmamarea operilor marelui nostru critic, pentru suma de 250.000 lei. O parte din operile lui Dobrogeanu Gherta se vor imprima la Bucureşti, parte la Iaşi. Intre alte condituni familia a pus td’t'tfel pe acela ca overile să fie rât molemne pentru a fi la îndemână tuturor. In atelierele din Iaşi se lucceeză lor editarea broşurei: „Podul târănimei: Gh. Coşbuc*’ lor la Bucureşti s’a pus in lacra „Noiobâgla". A Un ziar anunţă că ar fi vorba ca dl. Sigmunt Diamant, de la moara nadia să fie silit a demisiona din comisia interimară întrucât este IncomnatibllaU trfre rolul de furnizor al comunei şl acel de consilier co monah Nu ştim dacă fatal se va adeveri Noi însă am susţinut acest la ru din prima zi a numirii d Iul Diamant, şl am fl mulţumiţi dacă lucrul s’ar întâmpla ht r ceva mal târziu de cât ar fl trebuit. w D l Mlh l Ntgruzzi face pe victima. Mol, mal că este dispus a contesta că a propus combiei Melmare schimbarea’ numelui pieţei Badaren. Practicele bizantine nu mai înşeală pe niminea. Nu numai că a făcut aceasta P’opunere, dar venind vorba de alegerea delegaţilor comunei in comitetele şcolare şi auzind ”ce este vorba si de școala A’exandru A Badarert d-sa a (X'binot cu o ciocoiască și dezgustătoare ținută: — „Dar ce, există în rost o școală A’exonim Bodorean?". Membrii Comisiei interimare au comentat far tu' cu vădita nemuțumire.Este cieva care n’a avut nimic de rep'icat și acela e d.V Radu. Un grup de industriaşi au hotărît înfiinţarea în localitate a unei mari fabrici de produse farmaceutice. I®) Este iminentă o nouă grevă la C. F. R. şi R. M. S. din aşi. Asta din cauza că repetatele cereri ale lucrătorilor n’au fost luate în seamă de direcţiile respective. 0) Suntem informaţi că ministrul Basarabiei a dat consimţimîntul său pentru numirea d-lui V. C Nicolau, fost director al Prefecturei de judeţ, ca Prefect în Basarabia. Felicităm pe d. Nicolu, dar regretăm plecarea d sale dintre noi, deoarece atîta timp cît a fost la Prefectură, a dat dovezi de bun şi priceput funţionar. Intr’o stradă principală din Cluj, se poate vede o tăbliţă cu inscripţia: Doctor Verecz, pantofar. Acest doctor pe timpul cînd Clujul aparţinea Ungurilor era un advocat foarte căutat. Fiind însă un şovinist încarnat n’a voit să jure credinţă legilor noastre şi atunci a fost şters din barou. Doctorul nostru s’a pus sa înveţe ciobotâria pe care o cunoaşte la perieţe numai după o practică de 6 luni. In Cluj Verecze astăzi cizmarul de elită şi ghetele ce esă din cizmăria lui sunt foarte preţuite. Avem astfel la Cluj un avocat cismar şi laIaşi pe Colonelul rus Kagan... birjar de uliţă.nvăţămîntul medical la Iaşi.In urma reformei învăţămaîntului medical, se hotărâse pentru studenţii medicilişti ieşeni, un program de tranziţie pentru ca anii lor de studiu să fie egalaţi cu ai celora din Bucureşti Urma ca şi vechii studenţi să beneficieze de cinci ani de studii. Aflm că acest program de tranzite, n’a fost aprobat de consiliul facultăţilor de medicină din Bucureşti, aşa că urmează ca fiecare student să repete anul pe care l a mai făcut. Astăzi are loc la Bucureşti o nouă şedinţă, a consiliului comun, la care va asista şi o delegaţie de medicinişti ieşeni. Hotârîrile acum luate vor fi definitive. „ Agitaţia în ce priveşte cursul presclîimarei rublelor e foarte vie atât la Basarabia cât şi Moldova. Se caută explicaţionea cursului scăzut fixat de guvern şi se vorbeşte mereu că măsura a fost dictată de dorinţa guvernului de a înfrâna opera speculatorilor de ruble. Adevărul este altul şi foarte smplu. Este vechea chestie de: muntenim şi moldovenism. Muntenii acaparaseră cormanele trebuia deci curs urcat; rublele erau în Moldova veche şi cea nouă, nici o frică de a impune un curs scăzut, căci doar Moldova a fost, este şi va fi mersa menită să fie tratată în colonie. De altfel nu muntenii sunt de vină ci moldovenii. D. Nano, "numit ministru al României pe lingi guvernul german, va pieda săptămâna viitoare la Berlin pentni a-si lua postul in primire.