Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)
1920-11-01 / nr. 4052
% c# *77/ / *0, 405S AV0L X’ ABONAMENTE UMAN . . . I SO'"LEJ 8A8K LUN' . . . . 80 * TREI,LURI I I I: #: * ADK I^ISTSA?* wsa:*- «H» -M* ^ U'. «r SU»A %\B «« * H^L ■ 109 - -bt&r0WSSS^ Estil foarte ușor de scris subt cenzură înainte, îţi spărgeai capul — prin haosul de subîecte—neştiind cum să le alegi. Astăzi însă, după ce l-ai urmărit, cu pași de agent secret, pe domnul Cenzor — pe aleile albe ale ziarelor, la eflrsitul unei sâprâsruni de supraveghere de aproape... ii stabileşti o normă fixă la scris. Nu-i voe, astfel, să vorbeşti de guvern, armată, cler, grevă, audenţe, burse SCO are, etc. In schimb însă sunt magnific permise comentariile asupra furturilor si asasinatelor. (Se știe că d. Pogonat, în cariera d-sale de avocat, avea predilecție pentru procesele penale). In aceste condițiuni,— cum nu ne putem sehiaiba meseria de gazetar după decretele de întinare și ridicare a cenzurii, — vom «^rîe si doi despre fiorosul asasinat din Strada Coronu rezervîfidu- ne pentru «nul din numere1© viitoare dreptul de a discuta cambriolagiul da la d. Scortsson. » Noi care sîntem adversarii diplomaţiei secrete şi credem cfc tratativfetii de pace, cs şi declaraţiile de rfiaboiu, trebue să se producă în public, după o discuţie prealabilă între acei care se vor bura sau se vor scîrbi, — noi salutăm cu bucurie principiul cercetărilor publice în materie de asasinat Intr'adevăr, curiozitate® mulţimii d’» fost întru nimic contrariată cu ocuzA cercetărilor din Strada Coronu. Fiecare domnişoară de pension sau elev-seminanst, fie care pensionar, slujbaş sau profesionist liber — au fost veşnli în curent cu „mersul cercetărilor“. Da două ori pa zi publicul afla ce gtndeşte d. proctuor cutare despre „infamul asasin“ — sau d judecător de instrucţia, ori d. şef al aiguranţii. Şt am cînd parchetul a căutat In bobi sau în cafea, şi cînd va arest® pe un servitor, pe 4un student, pe o doamnă din e ită... Asasinul ceteşte, dergcit, cu foarte mult interes dările de scamă asupra instrucţiei şi îşi ia toate măsurile de apărare.—Aceasta însă. .numai îa’cazul cînd asasinul nu-i arestat. In Anglia, dr. Krippen, care îşi neveie nevata, a fost supraveghiat de poiţie o lună de zile, plnând, în cele din urmă, a şi izbutit să fugă,— dar nimeni, fără o probi materială împotriva lui, n’a cutezat s* -l arestez«3. La noi se procedează mai bns. Intr’un asemenea caz, se arestează persoanele care au fost mai aproape de vidlimă — deci rudele, Incepînd cu copiii, şi servitorii. Rudie ar fi astfel „scutite de emoţiile Înmormîntării, iar servitorii scapă de surmenajul manual, provocat de împrejurările funebre. Idealul ar fi : să se aresteze şi vecinii,—ba char toţi locuitorii oraşului. Arestaţi ar fi cercetaţi de d. procuror Iorga, «I« pilda, pisă cînd—In faţ» retoricei persuasive a înaltului domnitor al parchetului — vinovatul ar mărturisi, cu ochii în pamlet, „oribila tu,o faptă*, in modal «ceata, — viaţa concetăţenilor n.tri ar fi mai în siguranţă, M* S*v*sS@s ÎNSEMNĂRI SUB CENZURĂ Sunt aproape două veacuri de cînd a rămas stabilit că toată lumea laolaltă are mai multă dreptate decât domnul Voltaire. Şi iată că în vremea noastră de prefaceri catastrofale s’a năruit şi această mică constatare Marele război şi-a luat rolul să lămurească faptul că, în România, fie mică, fie mare, tot d. Voltaire e mai deştept decât toată lumea. Acest Voltaire a luat diferite îmfăţişări şi a pompat din diverse slujbe. Dar cel mai naţional Voltaire modern a fost întruchipat, desigur, în persoana cenzorului publicaţiunelor periodice. Se crezuse la un moment dat că intelectualitatea secolului şi propăşirea civilizaţiei erau un rezultat al procesului vital alcătuit de sforţarea comună şi concentrică a omenirei. Era însă o eroare, cel puţin în ce priveşte sistemele şi feţele gânditei omeneşti Realitatea este românească şi în prezent se arată ca un calapod intelectual de ordine şi generalmente imperativ. E macar nepractic, dacă nu subversiv, ca fiece popândău să aibă şi să exprime idei. Cine vrea să se ocupe , chestiuni spirituale are deschis drumul comod al cugetărei oficiale cu tivate de d. Voltaire, adică de cenzor, special plătit ca să fie mai deştept decât toată lumea. Versiunea oficială a intelectualităţii general imperative este la tactul oricui, fiindcă este mai din timp şi lapidar alcătuită de consecvenţe şi înalte spirite ale ordinei naţionale. Putem cita proza semi-antisemită şi violent-antilibertară a excelenţilor confraţi Victor Iamandi şi C. Săteanu, dezinteresaţii gânditori care nu dau prin Ghica-Vodă fiindcă îşi fac interesele prin alte măhălăli. Şi dacă e ordin ca d. Voltaire să fie mai deştept decât toată lumea, şi încă în limitele tradiţiei ticăloase naţional-liberale, atunci găsim inutil, şi poate chiar imposibil, a scris iarăşi sub cenzură. fNENOTATUS IMJURUL UNEI CRIME hstv • .«• ®» «tn CÂTEVA MOTE Spaet&torii piesei «G’aiar»» au putut vedea personajul Achilla, jucat de d. Dumoitrescu, oh?l t»s actul înt&i şi purtând un prea frumos păr aur la actul al doilea. Explicaţia e foarte simplă, ca toate acestea. In antract Achilla, respectiv d. Dumitreacu, a’a una ou pomade Csillag. Opera unui mucalit Adrisin n-ae unui prietin fi apune : — «Hai la ramaşag că o să torn o Stăleată cu apă peste D-ta și n’e aă te ud. — «Imposibil—fu replica. .— Ramaşag pe zece lei. — Poftim. Și se procedează la apt.Bine Înțeles că l'a udat p&nă la piele. — «Vezi că m’ai facut leoarcă. — «Adevărat ? răspunse mucalitul. Atunci am pierdut ramașagul. BLANKY ---------------------------------" Greva minierilor engleiî Bucureşti.— Greva modei lor din Anglia marge spre aplan »re Guvernul întreţine permanent« convorbiri cu delegaţi greviştilor. Sö éé M 'uj’ll''1' * ?\! S3' “’: 'A1 ■r’* I,''yjh vfrí$ií^ÍEí£3.,Vs intimoVHor am aglstat aseară la o extern if interesantă fsdint$din materh is asistenţă socialâ. Cele se am auzit co nVl le lucrări atst de import mie, încP, mum mal ales, cînd se agio. I idein meî Uniuni a azistenţei sociale, se impune să comunicăm o tUodior norfr o parte cel ruţin din rele discutate. Şedinţa ln care mă refer a fot ţinută de secţia Iaşi a lul Joht Distribution Comite, m ocazia prezenţei in oraşul nstru a d’M Landesco, driguitorul acestei însemnate Indiaţianl. In paranteză fie spus, pentru lămurirea publicului, Instituţia în chist'usse, cutrop eminamente filantropic, îşi are obărşia în Statele Unite şi activitatea el priveşte în special agitarea evreilor, victimele războiului din orientul Europei Or, felul de a lucra şi opera reînfătuişte zilnic este incontetabil din forma obicinuită a filantropiei. Si invim a fi subliniată** la «mvlstsrn» *a, d. Landisco a ptw !» vedere «copal urmărit: »jutorare*, îa primul lo«, a invalid lor, orfanlor și va.-nuve^or 4® războia. \e«asî» ajutorare 'însă n* ar2S»*a«ă fi fi f&cută ...seb form® 4« sumi d rit ribrite la nevoiași. Joint distribution Comitere*al imtitutiunî d» ajutorare, i» educare, de sprijin în formare de carieră. Programul e «implu. Oamenii Muncitori şi «oferi! să fie ajutaţi. Acei care acau sprijin p&rissţiMe, orfanii, sa fie crescuţi în instituţii anfeoc. Văduvele c*r® pot mimai ®S fi« #»stin«te in pro* fesiunea lor pentru a-ţi putea purta grija de copii. Ca exemple d® sprijinire da instituţiuni avem suma d* 800.000 iei daţi căminului studenţaas din capitală şi o stuma !»«*ortaoti dată pentru orfelinatul d® copii din Iaşi. Ca pildă de ajutorare vom cita c& aetufilment# se afli la Galati gata la*gazin&to 5000 lăai lapte condensat a câte 48 path d® tie-06 ladă.* Jointul este preocupat de soarta meseriaşilor. Astfel se anunța, şi numai ca început, că au sosit 260 de maşini de cusut, care vor fi distribuite femeilor şi fetelor meseriaşe. Se mai anunţă sosire de unelte, pe categorii de muncă, care vor fi puse la dispoziţia meseriaşilor. Se va încerca chiar formare de cooperaţii muncitoreşti şi în Iaşi se va face aceasta în special pentru stoleri, căci se ştie că aci a fost până înainte de război, o splendidă industrie de mobile, industrie astăzi aproape dispărută. • S« «or inffgnta too»» rtf vs Oa erat i*l su câni* «ai «Sa 200 OOO i®» si »Ini fim «as mu t o luni va lua filați I« Oucu'asil o con* trmi a J«s»tuiul, «ara va da*« hid® cm «ff ia coopar.vtnfi»? ain provincia, cu dohAadi mici, p*wtru ca to rândul lor, cooparativ@la si sprijin» munca cinstitl, cu doofiftzi mici. Capsialul cam tra lei va fi furnizat da AmaHcani, firi miel o dohâmdi. Iar câştigul va fi utilizat tot In scop do fetncfccer®. • Om rada« numai o paftdi res«near® a celor realizata sau puse la cala. O aperi atât de mar® da azistenfi au poala si nu fia priviţi eu mulţi simpatia St socotită, in împrejurării®) special» de astăzi, ca o adavârati sS reali dms&ffaeara. VIAŢA SOCIALĂ Problema azistenţei Sociale — Cu ocazia U9?si wiiîta.- Ssu^la «Mullanilattco.iet c© «®nzlită alutsirsis. —- (osperaiie® si casa s's trsdil. — Cm a mrit d-nul Aroneanu Constatării* autipsial — medico lag, î — După cum am anunţat« la pach tul general s’a primit un "detaşat raport asupra condiţivaelor în care am înotat din viaţa d-rul Aro- I neana, şeful socialiştilor din Bacău. Raportat, semnat de primul procuror de Bacău, constată că imediat ce el a aflat despre deces, comandamentul a dispus ca doi medici militari să facă autopsia. Şeful parchetului a dispus ca şi medicul şef al judeţului să faci parte din comisia medico legali. Intre timp familia a cerut ca eft asiste la facerea autopsiei ş, si~siadaca medicii Cererea a fost încuviinţată. A asistat tatăl şi un cumnat al defunctului, acompaniaţi de doi medici civili. In unanimitate cei drei medicii au constatat că, Nu există nici o armă de violenţă pe corp, Că moartea a fost naturală, Că ea este datoritâ unei nesuflcimd &crtie. .... Misiunea d-nni Take ionescu în străinătate -Trosire impozite — Ziarele franceze anunţă că d. Take lonescu şi Titulecu, cari se află la Londra, studiază Împreună cu guvernul englez şi alte autorităţi financiare mijloacele de refacere financiară şi economie a României Se examină în special: prelungirea datoriei de războiu pentru care se Încheiase un aranjament în luna August de acord cu ministrul de finanţe englez ; deschiderea unui credit şi Indemnitatea datorită pentru destrucţia petrolului incendiat in 1916. D Ticulescu a declarat unui redactor de la Times că România are trebuinţe de credite cu toate că e ţară bogată şi a făcut sforţări pentru a pune finanţele sale în ordine. Afară de măsurile financiare adoptate în iulie 1919, ministrul are intenţia de a supunea la redeschiderea Camerelor o reorganizare a contribuţiilor indirecte. El își propune în acelaș timp să stabilească un sistem de control direct, cam în sunzul lui Jercome tax englez. .V»!K^Wr.% 1 '%tJl i pTM., » whb Me&mmdftamp W SĂRBĂTORIRE Bucureşti.— Asociaţiile române studenţeşti din Paris au sărbătorit pe 4-nii Take Ionescu şi N. Titulescu, proclamându-i un«sferi d# #B»ar# ai asociaţiilor. fmmsSRk t ,W*** .«*» LUNI 1 NOEMBRll HU AN MNI V St Se p?lüa®s® fia AttXNTIA m PU1UQTATA l BRANlSTEAMU Mr.*8Uk 8ta?8«s«B w — «? @#*«*sS»a»ra «tolulva a saMMtățel ~* «■%., ţ?&. sssim&v ve»M® f 1»« W Trahssi® sublintat ca vn fa»t extram da grav dss»ilNvlrl«a ztormor P«TRIA șl IN»AT Răă «lin ardeal Ir prlvmfa «mor «Sedi «raţiuni făcuta «s» d. tonal B^niaanu. ©In textul Cor rezulți «fi daci fluvarnul Auerateu »'ar putea sl sa mențină, »r urma lă sa Introduci pentru un scurt timp dictatura militari Faptala ultim» au Invadare« d iagila romfiwasti, pusa cu stricteti fn aplicara, sunt or cînd suftdanta pentra serantarva ordin»! primejduit«. Oa ca dar at$t do usor apei la forta fn sfara da laga V Oa ca merau előzi© to dictatura f »in lixturiMti ca moeaesSa fn swfletul acelor cere Intalas sl o8*râ sl far« duel al nu mal su*« la conducere, intorasaazi insi factorii, care au furat paza togilor. Pe acast tonei nu na sutam închipui, ea acum, după cu a»arhia da jos a fost hausl, si se porneas* ci acțiunea n«faslâ a anarhiai da sus* Patriotismul adevărat nargia vlsuriia HOaraia In ^ D. Brătona şi ‘populaţia evrei®.— Intra d«''!*raţiile făcute de d. Ionel Brăteanu, relevate de ziarele Patria şi Infrepres, despre care vorbim In altă parte a ziarului şi care declaraţii au produs atât de mare vâlvă în presa din capitală, se află şi ana privitoare la erei Şeful liberalilor a spus: fSunt pentru egalitatea deplină a Evreilor şi tosmul de aceea condamn faptul că chiar ei vor r?a stă se dt-o**bem*ce tn cetăţenia română, tind ca minoritate vor si le parte la viaţa noastră politică e* un factor naţional Independent. Pe Evrei ii considerăm ca pe Români, de religie israelită, şi nu viaţa politică le primim bauros concursul, dar numai in cadrele partidelor politice generale. Nu recunoaştem mnsetăţeala dublă“ pe care o reprezintă sionismul* (SB Ert a fost pus in libertate pictorul Bănellă, care p ost reţinut pentru uneia cercetări in legătură cu greve generală. Din Galaţi ni se comunică fostul ta autori.trălii judecătoreşti ca procedat de foarte mare menajament faţă de conducătorii sociaişti, arestaţi ca Instigatori al grevei din marele port. Arestaţii poliţiei n’au fost puşi la secret şi li s’a permis sâ-şi adupă de-amsi aşternut şi mîntare. W Cu prilejul vrttperd mişcări în magistratură, d. l. Corjescu actual preşedinte de Carte la Galop, va fi înaintat membru al Casaţiei. W'Eri a sosit navet a Comunei Iaşl dtriţPtraţi, conţinând 20 vagoane cu grău. Tot ieri s-a încărcat de la linia Vaslui - Iaşi, 25 vagoane gât pentru oraşul Ieşi. Ambele navete, dupâ M vor fi descărcate vor fi dirije pentru aducerea lemnelor insemre uzinei şi pomlaţiei. An schimbat a 25 vagoane care vor sosi în cursul Ionel Noimbrie, 5 vagoane la zahăr, care vor fi imediat diatriibaţii populaţiei III Informaţiuni precise spun că şansele solicitatorilor civili pentru demnitatea de prefect de poliţie sunt minimale. Este sigur că prefectura de poliţie va fi oferită d-lui general Gherculescu. Hl Ls. Poşta Centrala, c* ocasia rcvîsfsi aergcatului ă© noapte g’a gleit la magazie un gea» deschis. Ip urma cereatărfîer firi ®sî# salăi magasict c Se« latot 9& a altat s& îmbiiA gwstal si fă 1.1 lipsești nimic. car» a f rasplin cu %■ n privința unor dictaturi. Prefectura da județ a primit 4« la minister*! if«imeii și al Ocrotirii social© un •rîin prin care spune ci semit* adresat© aaaator minister pentru a obţine autorizarea de a face apel la calit*tea publică nu vor mai fi eatisfâcftt® pe vitor dacă as s* va fi comunicat la timp, cel puţin cu 10 sil© înainte, al&tor&dv st avizele instituţiilor. Proprietarii fabricei Zimbra m foit eondemnaţi 4* efetră ©oflcieia de judecată a negustor lor speculanţi 1* 80 mii iei amenda, pentru c& au epeculat produsele fabricsi 4e feere. ^ Cu prilejul ier viciului Htmrg'c 4» mluo Damineeă, «n riftuiem va fi oficiat 1» Mitropolie, pentru odihna tafletul ui Măriei de Cofeurg* Gotfe», dicesă d» Rusia, mama M. SL Esgiod Maria. In Sala 4« Sport fî Mu* sici a avut loc aseară • fair anire a ghraii conştinţei naţionali. 0 Instrucţia în ce privaşti ensuâ din atr. Coroi n’a îl» r giairat noii fepte impor* ta ft te. Pe ziua ds iari, experţii a* kat armele amprentelor. IU Societatea Ocrotirea Orfaniior din Rftaboi roagă toţi membrii sai, au binevoiască a asista k adunare» generală, regională, care va fi»e* loc în «iu* de Duminică 81 Ori. era 4 p. na. în Strada Co4ra*en No. 7. % Trea Bissneftl-BiriSi— înfiinţarea «îmi tren direct Bucureşti Berlin, s’a discutat la conferinţa de ci faraje ce s’a ţinut !» Mittelmalde şi la care au participat delegaţii c. f. r. ai Cehoalovaciei şi Germaniei. S’a hotărât ca între Berlin şi Bucureşi* să circule an tren direct de patru ori elptftmînă, bine înţeles dacă împrejurarile vor permite. m Duminică 31 crt. ora 3 p. a. se vor îmbrăcă în localul soc. Bn Brith 30 copii saraci de la scoala de fete dr. Stern cu 30 de paltonaşe donate de soţii Emanuel Marcovici şi 30 perechi de ghete de cătră Joint Distribution. Top membrii sunt rugaţi acasta