Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)

1920-11-01 / nr. 4052

% c# *77/ / *0, 405S AV0L X’ ABONAMENTE UM­AN . . . I SO'"LEJ 8A8K LUN' . . . . 80 * TREI­,LURI I I I­­: #: * ADK I^ISTSA?* wsa:*- «H» -M* ^ U'. «r SU»A %\B «« * H^L ■ 109 - -bt&r0WSSS^ Estil foarte ușor de scris subt cenzură­­ înainte, îţi spărgeai capul — prin haosul de subîecte—­­neştiind cum să le alegi. Astăz­i însă, după ce l-ai urmărit, cu pași de agent secret, pe domnul Cenzor — pe aleile albe ale ziarelor, la eflrsitul unei sâprâsruni de su­praveghere de aproape... i­i stabileşti o normă fixă la scris. Nu-i voe, astfel, să vorbeşti de guvern, armată, cler, grevă, audenţe, burse SCO are, etc. In schimb însă sunt magnific permise comentariile asupra furturilor si asasinatelor. (Se știe că d. Pogonat, în cariera d-sale de avocat, avea pre­dilecție pentru procesele pe­nale). In aceste condițiuni,— cum nu ne putem se­hiaiba mese­ria de gazetar după decretele de întinare și ridicare a cen­zurii, — vom «^rîe si doi des­pre fiorosul asasinat din Stra­da Coronu rezervîfidu- ne pen­tru «nul din numere1© viitoa­re dreptul de a discuta cam­­briolagiul da la d. Scortsson. » Noi care sîntem adversarii diplomaţiei secrete şi credem cfc tratativfetii de pace, cs şi declaraţiile de rfiaboiu, tre­­bue să se producă în public, după o discuţie prealabilă în­tre acei care se vor bu­­ra sau se vor scîrbi, — noi sa­lutăm cu bucurie principiul cercetărilor publice în mate­rie de asasinat Intr'adevăr, curiozitate® mul­ţimii d’» fost întru nimic con­trariată cu ocuzA cercetări­lor din Strada Coronu. Fiecare domnişoară de pension sau elev-seminanst, fie care pen­sionar, slujbaş sau profesio­nist liber — au fost veşnli în curent cu „mersul cercetări­lor“. Da două ori pa zi pu­blicul afla ce gtndeşte d. pro­­ctuor cutare despre „infamul asasin“ — sau d judecător de instrucţia, ori d. şef al ai­­guranţii. Şt am cînd parchetul a că­utat In bobi sau în cafea, şi cînd va arest® pe un servitor, pe 4un student, pe o doamnă din e ită... Asasinul ceteşte, dergcit, cu foarte mult interes dările de scamă asupra instrucţiei şi îşi ia toate măsuri­le de a­­părare.—Aceasta însă. .numai îa’cazul cînd asasinul nu-i arestat. In Anglia, dr. Krippen, care îşi ne­veie neva­ta, a fost supraveghiat de po­iţie o lună de zile, plnâ­n­d, în cele din urmă, a şi izbutit să fugă,— dar nimeni, fără o probi ma­terială împotriva lui, n’a cu­tezat s* -l arestez«3. La noi se procedează mai b­ns. Intr’un asemenea caz, se arestează persoanele care au fost mai aproape de vidlimă — deci rudele, Incepînd cu co­piii, şi servitorii. Rud­ie ar fi ast­fel „scutite de emoţiile Înmormîntării, iar servitorii scapă de surmena­jul manual, provocat de îm­prejurările funebre. Idealul ar fi : s­ă se ares­teze şi vecinii,—ba ch­­ar toţi locuitorii oraşului. Arestaţi ar fi cercetaţi de d. procu­ror Iorga, «I« pilda, pisă cînd—In faţ» retoricei persu­asive a înaltului domnitor al parchetului — vinovatul ar mărturisi, cu ochii în pa­­mlet, „oribila tu,o faptă*, in modal «ceata, — viaţa concetăţenilor n.­tri ar fi mai în siguranţă, M* S*v*sS@s ÎNSEMNĂRI SUB CENZURĂ Sunt aproape două veacuri de cînd a rămas stabilit că­ toată lumea la­olaltă are mai multă dreptate decât domnul Voltaire. Şi iată că în vremea noastră de prefaceri catastrofale s’a năruit şi această mică constatare Ma­rele război şi-a luat rolul să lă­murească faptul că, în România, fie mică, fie mare, tot d. Vol­taire e mai deştept decât toată lumea. Acest­­ Voltaire a luat dife­rite îmfăţişări şi a pompat din diverse slujbe. Dar cel mai na­ţional Voltaire modern a fost întruchipat, desigur, în persoana cenzorului publicaţiunelor pe­riodice. Se crezuse la un moment dat că intelectualitatea secolului şi propăşirea civilizaţiei erau un rezultat al procesului vital alcă­tuit de sforţarea comună şi con­centrică a omenirei. Era însă o eroare, cel puţin în ce priveşte sistemele şi feţele gânditei ome­neşti Realitatea este românească şi în prezent se arată ca un cala­pod intelectual de ordine şi ge­­neralmente imperativ. E macar nepractic, dacă nu subversiv, ca fiece popândău să aibă şi să ex­prime idei. Cine vrea să se o­­cupe , chestiuni spirituale are deschis drumul comod al cuge­­tărei oficiale cu tivate de d. Vol­taire, adică de cenzor, special plătit ca să fie mai­­ deştept de­cât toată lumea. Versiunea oficială a intelectua­lităţii general imperative este la tactul oricui, fiindcă este mai din timp şi lapidar alcătuită de consecvenţe şi înalte spirite ale ordinei naţionale. Putem cita pro­za semi-antisemită şi violent-an­­tilibertară a excelenţilor confraţi Victor Iamandi şi C. Săteanu, dezinteresaţii gânditori care nu dau prin Ghica-Vodă fiindcă îşi fac interesele prin alte măhălăli. Şi dacă e ordin ca d. Voltaire să fie mai deştept decât toată lumea, şi încă în limitele tradi­ţiei ticăloase naţional-liberale, a­­tunci găsim inutil, şi poate chiar imposibil, a scris iarăşi sub cen­zură. fNENOTATUS IMJURUL UNEI CRIME hstv • .«• ®» «tn CÂTE­VA MOTE Spaet&torii piesei «G’aiar»» au putut vedea personajul Achilla, jucat de­ d. Dumoitrescu, oh?l t»s actul înt&i şi purtând un prea frumos păr aur la actul al doilea. Explicaţia e foarte simplă, ca toate acestea. In antract Achilla, respectiv d. Dumitreacu, a’a una ou pomade Csillag. Opera unui mucalit Adri­sin n-ae unui prietin fi apune : — «Hai la ramaşag că o să torn o Stăleată cu apă peste D-ta și n’e aă te ud. — «Imposibil—fu replica. .— Ramaşag pe zece lei. — Poftim. Și se procedează la apt.Bine Înțeles că l'a udat p&nă la piele. — «Vezi că m’ai facut leoarcă. — «Adevărat ? răspunse mucalitul. Atunci am pierdut ramașagul. BLANKY ---------------------------------" Greva minierilor engleiî Bucureşti.— Greva mod­e­­i lor din Anglia marge spre ap­lan »re Guvernul întreţine perma­nent« convorbiri cu delegaţ­i greviştilor. Sö éé M 'uj’ll''1' * ?\! S3' “’­: 'A1 ■r’* I,''yjh vfrí$ií^ÍEí£3.,Vs intimoVHor am aglstat aseară la o extern if interesantă fs­­dint$d­in materh is asistenţă socialâ. Cele se am auzit co nVl le lucrări atst de import mie, încP, mum mal ales, cînd se agio. I idein meî Uniuni a azisten­ţei sociale, se impune să comu­ni­­căm o tUodior norfr­ o parte cel­ ruţin din rele discutate. Şedinţa ln care mă refer a fot ţinută de secţia Iaşi a lul Joht Distribution Comite, m o­­cazia prezenţei in oraşul n­s­­tru a d’M Landesco, driguito­­rul acestei însemnate India­­ţianl. In paranteză fie spus, pen­tru lămurirea publicului, Insti­tuţia în chist'usse, cu­­trop emi­namente filantropic, îşi are o­­bărşia în Statele­ Unite şi acti­vitatea el priveşte în special a­­gi­tar­ea evreilor, victimele răz­boiului din orientul Europei Or, felul de a lucra şi opera re­înf­ătuişte zilnic este incon­­te­tabil din forma obicinuită a filantropiei. Si invim a fi su­bliniată** la «mvlstsrn» *a, d. Lan­­disco a ptw !» vedere «co­pal urmărit: »jutorare*, îa primul lo«, a invalid lor, or­­fanlor și va.-nuve^or 4® răz­boia. \e«asî» ajutorare 'însă n* ar2S»*a«ă fi fi f&cută ...seb form® 4« sumi d rit rib­rite la­ nevoiași. Joint distribution Comit­­ere*al imtitutiunî d» ajutorare, i» educare, de spri­jin în formare de carieră. Programul e «implu. Oa­menii Muncitori şi «oferi! să fie ajutaţi. Acei care acau sprijin p&rissţiMe, orfanii, sa fie crescuţi în instituţii an­­­feoc. Văduvele c*r® pot mim­ai ®S fi« #»stin«te in pro* f­esi­unea lor pen­tru a-ţi pu­tea purta grija de copii. Ca exemple d® sprijinire da instituţiuni avem suma d* 800.000 iei daţi căminu­lui studenţaas din capitală şi o stuma !»«*ortaoti dată pentru orfelinatul d® copii din Iaşi. Ca pildă de ajuto­rare vom cita c& aetufilment# se afli la Galati gata la*­­gazin&to 5000 lăai lapte con­densat a câte 48 path d® tie-06 ladă.* Jointul este preocupat de soarta meseriaşilor. Ast­fel se anunța, şi numai ca în­ceput, că au sosit 260 de maşini de cusut, care vor fi distribuite femeilor şi fe­telor meseriaşe. Se mai a­­nunţă sosire de unelte, pe categorii de muncă, care vor fi puse la dispoziţia mese­riaşilor. Se va încerca chiar formare de cooperaţii mun­citoreşti şi în Iaşi se va face ace­asta în special pentru stoleri, căci se ştie că aci a fost până înainte de răz­boi, o splendidă industrie de mobile, industrie astă­zi aproape dispărută. • S« «or inffgnta too»» rtf vs Oa era­t i*l su câni* «ai «Sa 200 OOO i®» si »Ini fim «as mu t o luni va lua filați I« Oucu'asil o con* trmi a J«s»tuiul, «ara va da*« hid® cm «ff ia coopa­­r­.vtnfi»? ain provincia, cu dohAadi mici, p*wtru ca to rândul lor, cooparati­­v@la si sprijin» munca cinstitl, cu doofiftzi mici. Capsialul cam tr­a lei va fi furnizat da AmaHcani, firi miel o dohâmdi. Iar câştigul va fi utilizat tot In scop do fetncfccer®. • Om rada« numai o pa­­ftdi res«near® a celor realizata sau puse la cala. O aperi atât de mar® da azistenfi au poala si nu fia priviţi eu mulţi sim­patia St socotită, in îm­prejurării®) special» de astă­zi, ca o adavârati sS reali d­ms&ffaeara. VIAŢA SOCIALĂ Problema azistenţei Sociale — Cu ocazia U9?si wiiîta.- Ssu^la «Mul­lanilattco.­­iet c© «®nzlită alutsirsis. —- (osperaiie® si casa s's trsdil. — Cm a mrit d-nul Aroneanu Constatării* autipsial — medico lag, î — După cum am anunţat« la pa­ch tul general s’a pri­mit un "detaşat raport asu­pra condiţivaelor în care a­m înotat din viaţa d-rul Aro- I neana, şeful socialiştilor din Bacău. Raportat, semnat de pri­mul procuror de Bacău, con­stată că imediat ce el a aflat despre deces, comandamentul a dispus ca doi medici mi­litari să facă autopsia. Şeful parchetului a dispus ca şi medicul şef al judeţului să faci parte din comisia me­dico legali. Intre timp familia a cerut ca eft asiste la facerea au­topsiei ş, si~si­adaca medicii Cererea a fost încuviinţată. A asistat tatăl şi un cum­nat al defunctului, acompa­niaţi de doi medici civili. In unanimitate cei d­rei medicii au constatat că, Nu există nici o armă de violenţă pe corp, Că moartea a fost naturală, Că ea este datoritâ unei ne­suflcimd­ &crtie. .... Misiunea d-nni Take ionescu în străinătate -T­rosire impozite — Ziarele franceze anunţă că d. Take lonescu şi Titule­cu, cari se află la Londra, studiază Îm­preună cu guvernul englez şi al­te autorităţi financiare mijloacele de refacere financiară şi econo­mi­e a României Se examină în special: prelungirea datoriei de războiu pentru care se Încheiase un aranjament în luna August de acord cu ministrul de finanţe englez ; deschiderea unui credit şi Indemnitatea datorită pentru destrucţia petrolului incendiat in 1916. D Ticulescu a declarat unui redactor de la Times că România are trebuinţe de credite cu toate că e ţară bogată şi a făcut sforţări pentru a pune finanţele sale în ordine. Afară de măsu­rile financiare adoptate în iulie 1919, ministrul are intenţia de a supunea la redeschiderea Came­relor o reorganizare a contribu­ţiilor indirecte. El își propune în acelaș timp să stabilească un sistem de control direct, cam în sunzul lui Jercome tax englez. .V»!K^Wr.% 1 '%tJl i pTM., » whb Me&mm­dftamp W SĂRBĂTORIRE Bucureşti.— Asociaţiile române studenţeşti din Paris au sărbă­torit pe 4-nii Take Ionescu şi N. Titulescu, proclamându-i un«s­­feri d# #B»ar# ai asociaţiilor. fmmsSRk t ,W*** .«*» LUNI 1 NOEMBRll HU AN MN­­­I V St Se p?lüa®s® fia AttXNTIA m PU1UQTATA l BRANlSTEAMU Mr.*8Uk 8ta?8«s«B w — «? @#*«*sS»a»ra «tolulva a saMMtățel ~* «■%., ţ?&. sssim&v ve»M® f 1»« W Trahssi® sublintat ca vn fa»t extram da grav dss»ilNvlrl«a ztormor P«TRIA șl IN»AT­ Răă «lin ar­­deal Ir prlvmfa «mor «Sedi «raţiuni făcuta «s» d. tonal B^niaanu. ©In textul Cor rezulți «fi daci fluvarnul Auerateu »'ar putea sl sa mențină, »r urma lă sa Introduci pentru un scurt timp dictatura militari Faptala ultim» au Invadare« d­ iagila romfiwasti, pusa cu stricteti fn aplicara, sunt or cînd suftdanta pentra serantarva ordin»! primejduit«. Oa ca dar at$t do usor apei la forta fn sfara da laga V Oa ca merau előzi© to dictatura f »in lixtu­riMti ca moeaesSa fn swfletul acelor cere Intalas sl o8*râ sl far« duel al nu mal su*« la conducere, intorasaazi insi factorii, care au furat paza togilor. Pe acast tonei nu na sutam închipui, ea acum, după cu a»arhia da jos a fost h­ausl, si se porneas* ci acțiunea n«faslâ a anarhiai da sus* Patriotismul adevărat nargia vlsuriia HOaraia In ^ D. Brătona şi ‘po­pulaţia evrei®.— Intra d«''!*­­raţiile făcute de d. Ionel Bră­­teanu, relevate de ziarele Patria şi Infrepre­s, despre care vor­bim In altă parte a ziarului şi care declaraţii au produs atât de mare vâlvă în presa din ca­pitală, se află şi ana privitoare la e­rei Şeful liberalilor a spus: fSunt pentru egalitatea de­plină a Evreilor şi tosmul de aceea condamn faptul că chiar ei vor r?a stă se dt-o**bem*ce tn cetăţenia română, tind ca mi­noritate vor si le parte la viaţa noastră politică e* un factor naţional Independent. Pe Evrei ii considerăm ca pe Români, de religie israelită, şi nu viaţa po­litică le primim ba­uros con­cursul, dar numai in cadrele partidelor politice generale. Nu recunoaştem mnsetăţeala dublă“ pe care o reprezintă sionismul* (SB Ert a fost pus in liber­tate pictorul Bănellă, care p ost reţinut pentru uneia cerce­tări in legătură cu greve ge­nerală. Din Galaţi ni se comunică fostul ta autori.tr­ălii judecăto­reşti ca procedat de foarte mare menajament faţă de conducă­torii socia­işti, arestaţi ca Insti­gatori al grevei din marele port. Arestaţii poliţiei n’au fost puşi la secret şi li s’a permis sâ-şi adupă de-amsi aşternut şi mîn­­tare. W Cu prilejul vrttperd miş­cări în magistratură, d. l. Cor­­jescu actual preşedinte de Carte la Galop, va fi înaintat mem­bru al Casaţiei. W'Eri a sosit navet a Comu­nei Iaşl dtriţPtr­aţi, conţinând 20 vagoane cu grău. Tot ieri s-a încărcat de la li­nia Vaslui - Iaşi, 25 va­goane gât pentru oraşul Ieşi. Ambele navete, du­pâ M vor fi descărcate vor fi dirij­­e pen­tru aducerea lemnelor insemre uzinei şi pomlaţiei. A­­n schimbat a 25 vagoane ca­­re vor sosi în cursul Io­nel Noimbrie, 5 vagoane la za­hăr, care vor fi imediat diatrii­baţii populaţiei III Informaţiuni precise spun că şansele solicitato­rilor civili pentru de­mnita­tea de prefect de poliţie sunt minimale. Este sigur că prefectura de poliţie va fi oferită d-lui general Gherculescu. Hl Ls. Poşta Centrala, c* ocasia rcvîsfsi aergcatului ă© noapte g’a gleit la magazie un gea» deschis. Ip urma cereatărfîer firi ®sî# salăi magasict c Se« la­tot 9& a altat s& îmbiiA gw­­stal si fă 1.1 lipsești nimic. car» a f­ rasplin cu %■ n privința unor dictaturi. Prefectura da județ a primit 4« la minister*! if«im­eii și al Ocrotirii social© un •rîin prin care spune ci se­mit* adresat© aaaator minis­ter pentru a obţine autoriza­rea de a face apel la calit*­­tea publică nu vor mai fi ea­­tisfâcftt® pe vi­tor dacă as s* va fi comunicat la timp, cel puţin cu 10 sil© înainte, al&tor&dv­ st avizele institu­ţii­lor. Proprietarii fabricei Zim­­­bra m foit eondemnaţi 4* efetră ©oflcieia de judecată a negustor lor speculanţi 1* 80 mii iei amenda, pentru c& au epeculat produsele fabri­cs­i 4e feere. ^ Cu prilejul ier viciului Htmrg'c 4» mluo Damineeă, «n riftuiem va fi oficiat 1» Mitropolie, pentru odihna ta­flet­ul ui Măriei de Cofeurg* Gotfe», dicesă d» Rusia, ma­ma M. SL Esgiod­ Maria. In Sala 4« Sport fî Mu* sici a avut loc aseară • fa­ir anire a ghraii conşt­inţei naţionali. 0 Instrucţia în ce privaşti ensuâ din atr. Coroi n’a îl» r giairat noii fepte impor* ta ft te. Pe ziua ds iari, experţii a* kat armele amprentelor. IU Societatea Ocrotirea­ Or­­faniior din Rftaboi roagă toţi membrii sai, au binevoiască a asista k adunare» gene­rală, regională, care va fi»e* loc în «iu* de Duminică 81 Ori. era 4 p. na. în Strada Co4ra*en No. 7. % Trea Bissn­eftl-BiriSi­— înfiinţarea «îmi tren di­­rect Bucureşti Berlin, s’a dis­cutat la conferinţa de c­i fa­raje ce s’a ţinut !» Mittelmal­­de şi la care au participat de­legaţii c. f. r. ai Cehoalova­­ciei şi Germaniei. S’a hotărât ca între Berlin şi Bucureşi* să circule an tren direct de patru ori elptft­­mînă, bine înţeles dacă îm­­prejurarile vor permite. m Duminică 31 crt. ora 3 p. a. se vor îmbrăcă în localul soc. Bn Brith 30 copii saraci de la scoala de fete dr. Stern cu 30 de paltonaşe donate de soţii E­­manuel Marcovici şi 30 perechi de ghete de cătră Joint Distri­bution. Top membrii sunt rugaţi a­c­­asta

Next