Opinia, decembrie 1920 (Anul 16, nr. 4077-4102)

1920-12-01 / nr. 4077

AI-Dn’AWEHTIK 60 bani amărui MERCURI 1 DECEMBRIE 1&20 *7 AN ONHUSI 8« Priam»« is AGENȚIA DE PUBLICITĂȚI I. BRANISTEANU — ftr.”Aftr, M8rs«sca î? — ~i —• Cgoculocari exelosivă a poMlcitit*! «• C» SZR«» Vffi'ffifeîSS A K«w — OM AM » . , ,r !8C L BABE LURI , » , , 80 „ 18® LÜH! » i « 3 4S > ADMINISTRAŢIA “*tz®sca i? -TME.IPCM W®.~Söö - - lujlllllillfllt flllllli Cum toate chestiunile la ordinea rilei sint in primejdie de a fi suprimate de creionul vigilent al d-lui cenzor, — preferim s& abordăm un subiect, care nu periclitează Întru nimic „ordinea actual“. Sâ vorbim, deci, drspre influența femeilor asupra bîrbat’lor — în politici... Intr’adevăr, iată despre ce-i vorba: Guvernul bulgar, — după cum spune o telegramă din Berlin on data de 23 Noembrie — a hotărît sS faci răspunzătoare pe roţnle generalilor şi ale bărbaţilor de stat car! — aulit influenţa acestora — au sâvîrşit acte în dauna statului bolgar. Iar ziarul „Utro“ explici această hotărîre. Ond politica da neutralitate, în Bulgaria, n’avea un taler mai înclinat decit celălalt, — femeile bulgare s’au folosit de influenţa lor asupra bărbaţilor, pentru crearea unui anumit curent In opinia publică şi pentru determinarea guvernului de a intra în acţiune. Femeile, prin urmare, ar trebui „să răspundă de rezultatul dezastruos al războiului“. Aşteptăm verdictul instanţelor de judecată. Da asupra capului cui să ridicăm piatra ? Drept vorbind, nici nu ştim dacă mulţumită politicianilor şi generalilor s’a produs dezastrul broger. Şi, mai ales, nu ştim dacă aceştia au lucrat subt inspiraţia nevestelor lor. Vom încerca totuşi să schiţăm unele conside rţii generale. Noi nu putem admite teoria inferiorităţii bărbatului (o inferioritate, în cazul de faţă, foarte pronunţată), după cum n’admitem nici teoria inferiorităţii femeii). înaintea judecăţii noastre, ambii »parteneri“ sint tot afcît de responzabilî, sau de iresponzabili, pentru actele lor,—bărbatul neputîndu-şi justifica greşelile prin neexperienta Ini In chestia de guvernămînt. Fiecare om este în fond răspunzător de actele sale , întrucît putem deacoperi, bineînţeles, o răspundere individuală în desfinţuirea elementelor, şi întrucit o pedeapsă îl prezintă vreo-o utilitate socială. Femeile i-au îndemnat pe oamenii politici să iscălească declaraţia de războia? Femeile au pus sabia în mina generalilor ? Femeile i-au aţîţat pe soldaţi si se gttue şi si se străpungă cu baioneta ? Dar războiul, In actuala stare de lucruri, se producă cu o necesitate fatali. Bărbaţii, subt imboldul forţelor oarbe, se sftşie între dtnşii; iar femeile aplaudi victoria—aşa cum au fost educate, din copilărie, de moşi- Strâmoşi, Vina—cine-o are ? Vinovată-i bestia omenească: bestia, însetată de singe, care loveşte; bestia care se uită de alături, şi surîde, cu nişte dinţi atît de albi, peste ciipurile de luptă ? Sau, poate, numai forma actuali de trai af ori—amlndouă... Dar astfel de păcate nu fie judecă in faţa Cărţilor Marţiale. Şi pedepsirea lor n’aduce nici un folos omenirii care sufere. Deci, şi trecem mai departe... ! Ar înceta oare vre o durere, de pildă, la noi — dacă am pune în lanţuri pe cocotele din București, care au alcătuit, la camere separate, planurile înfrlngerilor noastre?.. M. sevastos •.w m». i!WWAUl!U!DUMBHJ« " Consfătuirea parlamentarilor Bucureşti.Aseară a avut loc o consfătuire în care s’a decis realegerea d-lor Zamfirescu şi Oandă ca preşedinţi ai Camerei şi Senatului. De remarcat este că la această consfătuire au luat parte şi parlamentarii democraţi. Miniştrii democraţi însă Take IonesQu și Greceanu n’au participat. Căt despre d. Tifculescu, d-sa a întârziat plecarea din străinătate, așa că nici n'a sosit încă încă la Capitală. UN LOC DE ÎNSEMNĂRI SPERANŢEI... TORTURILE Viliers de l’Isle Adam a conceput cândva acea minunată povestire a rabinului Abarbanel, căruia închis în zidurile unei puşcării de către civilizatoarea Inchiziţie a Regelui Ferdinand de Spania, călăii i-au dat într’o seară luminată de clarul de lună, posibilitatea de a infringe pragul celulei, de a străbate lungite coridoare şi de a se afla deodată liber, în prea frumoasa grădină a închisorii. Şi în clipa în care rabinul Abarbanel întrevedea deacum mirajul complectei libertăţi, mâna puternică a unui temnicer îl trezi la realitate: speranţele care îl înfloriseră în suflet nu fusese decât o nouă şi ingenioasă tortură, Imaginată de credincioşii slujitori al lui ’Dumnezeu, fraţi întru cruce şi crimă ai supremului Torquenada... Mai proşti, dar tot atât de rafinaţi în alegerea chinurilor ca şi Inchizitorii de pe vremuri, guvernanţii de astăzi ai României au aplicat întocmai tortura speranţei bieţilor mânuitori ai condeiului. O veste de acum câteva zile ne spunea că în sfânta zi a Sâmbetei care a trecut alaltăeri în eternitate, ghilotina albă a cenzurei va fi ridicată în sfârşit Vai, câte visuri n’am ‘închegat in ajunul acelei zile, şi câte iluzii n’am înşirat în desamăgitul meu suflet! Deşi cunoşteam inutilitatea luptei mele şi, deşi aşteptam cel mult răsplata unor pietre pentru truda mea viitoare, mângâiam,—■ ca un adolescent îndrăgostit, — speranţa dată prin vestea mai sus pomenită. Şi acum în tihna odăiţei mele din care văd brazii din grădină cum se bucură, ca amărăciune mă gândesc la imundul creion al cenzorului care îmi va pângări şi visarea şi avântul. Măgândesc, descurajat şi trist ca şi rabinul Abarbanel, ia răutatea şi prostia semenilor mei, şi torturat de speranţă neîndeplinită plâng nu pentru acei cari au înfiinţat cenzura ci pentru bietele slugi cari, inconştient, o aplică. Pentru că, în definitiv, avocatul Pogonat, acela care l-a apărat înaintea Curţei marţiale pe Haim David Moise, este un om cumneeade, O. Spina VIATA POLITICA Nu s’au mărturisit toate cauzele — Problema vagoanelor fie dispar. — Cerințele armatei — Ad colendac. — in fie»ce zi se se©* »• Ivești alte «ante. prnl ac«m «»mărturisit«, ele dezastrului de le cilia ferele- Dănnl zi omtosut guvern»lu* D*aduc« a dovezi hotSrâtoare I* privința Incuriei care e domnit sub toate guvernele la ministerul comunicaţiei, de la armistiţiu încoace. Se vorbeşte mereu despra lupta de maşini. Se ce rcele*xi cauzele «i mijloacele de fndreetare, dar niminea nu se op*efte şi ia u** alt feni important ni «i'al* căilor ferate: problema vagoanelor. Puţini ştiu poate că aşa cum sunt?*) astăzi, cu minimal de maşini ce posedăm, şi tot nu sunt vagoane de mîrfft sufiiente. Puţini ştiu că nenorocirea cu transportul — care scumpeşte cu cel puţin cincizeci la suti viaţa — este tot atît de mare din causa lipsei de maşini ca şi acea a lipiei de vagone de marfă. Cercetaţi la astoritlţile în drept şi veţi constata că nu dispun nici măcar de la alinul de vagoane necesare că a ajuns o adevărată echilibristică ca să iei de la un tren vagoane şi să le pui la altul. In aşa hal suntem în materie de vagoane, încât cînd un vagon a depăşit direcţia Il-a regională s’a mântuit ca el. Direcţia nu-1 mai recapătă. Vagoanele dispar. • Lisă însă n*‘tr fi atât de teribilâ şi drei problema senmpetel vlefet nir deveni atât de grozavă, dr.că necesităţile armatei nir unghiţi atâtea vagoane. Şi nu-i vorba de ace’e trenuri militare şi de aproviionare, care pornesc di ordinal statulul major. Na-i vorba că şi aceste trenurl sunt ex*esi de numeroase şi d*se—cam desigur România un cunoscut îrable de război. Este vorba de acele trenuri şi vagoane după cerinţă pe regimente. Odinioară un regiment avea nevoe de maximum căteva vagoane pe lună. Acum cerințele sunt ca sutele. Dar nu numai atât. Mai survine însă şi nenorocirea ca descărcarea. Fafă de particulari direcția căilor ferate are sancţiunea taxelor penal dacă nu descarcă la vreme. Foă de armată sancţiune nu ex*tă. Şi de aceea descărcarea se face la voia Intâmplărel, sub pretextul, cel pufin stwrnntător, că nu există saftei^te braţe. Şi astfel vagoanele încărcate pentru armată se eternizează In stafiile de descărcare. In fapt, ducem tot atât linsă de vagoane ca şl de moşii. Aceste din urmă nu le putem procura la voia noastră. Vagoanele însă, care ar putea, moaşte cel puțin, satisface trebuințele firei, nu sunt la dispoziție din Incuria noastră, din faptul că nu știm să ne gospodărim. Şasesprezece ani de existenţă — Aniversarea OPINIEI — Cu numitul de astăzi „Opnila" întră în al şaptesprezceiea an de apariţie. In această lungă vreme de activitate, cWtind şi-au putut da seama dr realele servicii aduse prin munca depusă de colaboratorii „Oninfel" în informarea la lime şi in comentarea justă şi sinceră a tuturor faptelor şi tmintrarărilor prin care am trecut. Insufleţită de acelaş spirit democratic care a călăuzit-o şi până acuma „Opinla* îşi va face datoria şi de acum mainte pentru apăratea intereseit laşului în special şi a întregei Moldove părăsite de toate guvernele cari se succed la cârma ţării. Sigură de aceeaşi solicitudine din partea cititorlor ei, „Civilam nu se va da în lături pe aceste vremuri când zilnic condiflinlte materiale se îngreuiază să fie la postul pe care l-a menţinut cu atâta"muncă şi pînă astăzi." Consfătuirea Majorităţilor Biurourile Adunărilor Bucureşti. Aseară a avut loc consfituirea majorităţilor parlamentare. D. Averescu a indicat modul de constituire a biarourilor ambelor adunări: d. Dailiu Zamfirescu rămâne preşedintele Camerei, iar pentru cele două locuri de vice-preşedinţi vor fi propuşi dnii Berescu şi Eusebie Popovici. La Senat va fî ales biuroul precedent fără nici o rodihcare. Inaugurarea dispensarului No. 3 in ziua de Duminică 28 Noembrie, a avut loc solemnitatea înaugurăre! .„Dispensarului No. 3‘ din Socola, înfiinţat de „Cercul de Gospodine* Ca omagiu adus memoriei aceleia care cu atâta râvnă a lucrat pentru înfiinţarea des dispensării, acest dispensar, se va numi „Laura Zaharia*. In faţa unei asistente numeroase, a doamnelor, Maria Petrovici, preşedinta „Cercurilor "de Gospodine* şi directoria dispensarului No. 3, M. dr. Gavrilescu, O. Popovici, E. Lohan, Z Popescu şi Paula Petrea din comitetul regional al „Cercurilor de Gospodine, precum şi a d-lui Medic Primar Tănăsescu, Medic de Circumscripţia C. Vitner S S. Părintele Niculea oficiază sfinţirea localului. Apoi intr’o prea simţită cuvântare, arată însemnătatea dispensariilor şi mai cuseamă Insistă asupra faptuluiapropierei claselor sociale prin solicitudinea ce o clasă mai privilegiată, oarată clasei ’femeilor necăjite Punându-și mari nădejdi în rezultatele acestei apropieri, D-sa aduce omagii Doamnelor cari lucrază fără preget iar înfăptuirea idealului atâta vreme Întrezărit Apoi Dr. dr. C. Vitner arată necesitatea dispensariilor, vorbind şi de rezultatele satisfăcătoare, culese de la celelalte dispensării, cami în puţinul timp cât au funcţionat, au reuşit să reducă simţitor mortalitatea copiilor sugaci, care se ştie că era foarte mare. Vorbeşte apoi d-na Petrovici, Îndemnând pe gospodine să aibă toată încrederea în dragostea cu care Doamnele din Comitet, lucrează pentru binele obștesc. Cetiți In pagina II-a ultimate ştiri telegrafice $ telefoniei INFORMAIUmi În Procesul socialiştilor grevişti au fost repartizat la tribunalul secţia I si urmează sâ se judece în ziua de Marţi 7 Decembrie. La ia urma lămurireii date de d. Vecter, meseritele trib, seria a III- a Incidental dintre avocaţi şi magistraţi, despre care s’a vorbit la timp, trebuie considerat incids. D. Vastila funcţionar la Creditul Urban din localitate ne-a adus la redacţie o păiie plină ca viermi pe care a compara - o de la nlăria Gromgp din strada C. Brătinu. L’am rugat ne d. Vasila să arăte acea tâne şi serviciului sanitar al Comunei V« Pare probahd că d. Catioffi, Judecător de instrucţe, va fi numit preşedinte al tribunalului şefia H. Domnul Profesor dr. G. Bogdan va reîncepe cursul de Medină-Legală, Marţi 3o Noembrie ora 4 lttm. Seara Cursurile vor avea loc în Sala Clinicei Dermatologice de la Spit. Sf. Spiridon. af Duminică 5 Decembrie ora 4 n. m. are şi în Aula Universităţi prima conferinţa din iarna aceasta, în folosul filialei din Iaşi a societăţei profîlaxia tuberculosei. Subiectul conferinţei ţinuta de Părintele Cicerone Iordăchescu este : Un scriitor religios Rebindreneth Tegara, îndemnăm publicul să meargă să asculte pe saventul şi apreciatul conferenţiar dându-şi totodată obolul pentru înfăptuirea marei opere sociale , combaterea tuberculosei. jg. La ocazia minurei capitalului Băncei Moldova, direcţia acestei Bănci a acordat funcţionarilor o "gratificaţie pentru lemne, în valoare egală cu leafa pe o lună. Igf. D. colonel Nădejde va pleca să aducă grâul din jud. Vasluicumpărat pentru comuna Iaşi. D Sintaxn directorul regional al G. F. R. a cerut direcţiei generale, ca să se pună in circulaţie trenurile accelerate pentru Moldova. D. dr. Cosmovici şi-a înaintat demisia telegrafic ministerului din funcţia de decan al fac. de ştiinţi.§. Personalul care va conduce institutul medico-militar din Iaşi, care a’a instalat în locala jandarăriei te compunerdin : d. maior Ştefan Vasilescu comandant militar, d. maior dr. Sava Matei, ajut. cd. d. dr. colonel Georgescu, director technic. ' Comunei 'l-au rsosit 256 vagoane cu grâu, cari vor fi împărţite morarilor. [SI Mâine la ora [3 va avea loc inmormîntarea ' regretatului Pecfitaru, fost casier al Comunei. htf Astăzi la orele 5 jumătate, areloc la Fatuitatea juridică lecţia de deschidere a cursului de drept constituţional si administratori predat de Fiorin Sion. D-sa va vorbi despre „Constituţia republicei federative a Sovietelor ruseşti". Se crede că Ministerul Instrucţiunei va acorda un cladit însemnat pe înfiinţarea politechnicei din localitate. Fabricile din localitate vor fi inspectate de d. inspector Stroja, Rernea şi Konya. Indivizii Pavel Constantin, Zoiţa Gheorghe şi Toader Cenuşă au fost prinşi de sergentul Răşeanu Gheorghe în depozitul de vin al lui David Holţman din str. Ştefan cel Mare când furau vin, având şi un furtun cu care trăgeau vinul din butoaie. Individul volcar. Constantin a fost prins în curtea lui Ionaş Loeber din str. Palat 15, rupînd lacătele de la o camară cu lemne şi furând păsări. A fost arestat. In urma intervenţei primăriei, toţi homarii au fost convocaţi pentru astăzi, pentru a fi repartizaţi pe circumscripţii.§. Corpul regretatului Toan Grigoriu Havas a fost demna la biserica Banu, iar înmormântarea va avea loc mâine Marţi ora 2 d. a. S’au depus numeroase coroane şi cu prileju! îamorile târei se vor pronunţa cuvîntări funebre din partea diferitelor Instituţiuni din Iaşi. „ Amintim ctitorilor noştri că Sâmbătă 4 Decembre va avea loc irevocabil balul Sindicatului .Ziariştilor din Moldova din spaţioasele saloane ale „Societăţii de Gimnastică" Acest bal mascat, şi nemarcat, sub controlul unei comisia- Bi speciale ,din ziadşti, va fi cel mal atrăgător, prin faptul că va lua parte multă lume aleasa, care şi-a dat întâlnire in crea seară acolo şi va gdsi dintule distracţii pentru a petrece o noante in mod plăcut. Se va găsi un bufet coplos, vinuri alese, jocuri destule pentru a face să seuHe cum trece timpul Orchestra şi fanfară militară vor dilecta publicul fără întrerupere. D. N. Teodoru s-a retras din firma „Raiul“, depozit engros de băuturi spirtoase, aşa că acesta este condus numai de d-nii B. Grinberg şi S. Weisman. Depozitul „Raiul s’a mutat din strada C. A. Rosseti 25 în noul mare depozit, str. Anastasieanu No- 15, vis-a-vis de depozitul de drojdie Franckel Depozitul va fi asortat mereu ce cele mai bune băuturi spirtoase şi clienţii vor fi serviţi excelent de bine, ca şi pînă acum. Numai emigranţii au nevoie să prezinte consultatelor la viza paşapoartelor acte că n’au fost cerşetori şi că n’au suferit de boli mintale, pe când ceilalţi cari pleacă in străinătate, nu. îfif Eri a avut Ioc adunarea generală a societăţei de sport „Macabi“ în vederea sărbătoriri! Macabilor. # if W In iesitura cm tttntlnfa in procesul socialistilor marele ziar popular DACIA scrie, fintre altele : „La rătăcirea da un moment dintr’o parte credem d nu trebua *5 sa r5*punda prin gresita procedare din ceal»itS parte, dela cere, se astaaptS mai multS faţetegere şi pravedere. Are cineva Interes $5 ce efirme impresiunea câ un spirit «ie reactiune ar fi dus stloSnire din nou pe viaţa social* romănseirl ! Şi mai ales, este nevoe să ce trăiesc noul martiri ai generoasei Ide* şl mifclrl sociali«!», care la orice mişcare de masse poneiare, are tot-deauna nevoe de mariiroi»g*u ?**. DACIA soarS el forurile superioare vor felesei restabilirea armoniei «oda*e o»in «ticuri de »chl* late cu adevirat DACIA speri. Noi ne îndoim.