Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)

1921-01-01 / nr. 4102

ANUL XVn-lea No. 410‘ , ABONAMENTE UN AN ȘASE LUNI , TREI XMI , ADMINISTr lĂSlj,— lii.:Manescu 1 --TELEFON No. — 300 — 60 bani, aminti POLITIC COTIO STAR SÂMBĂTĂ 1 IANUARIE 1921 ANUNCIURI Se trimese la AGENȚIA­ DE PUBLICITATE !. BRANISTEANU ■ — Str. Oii. H Ifi istn 17 ~ — — Concesionară exclusivă a publicității Un Domar vech­iu un leu - Din opera guvernului — Falimentul regimului Parlamentar Ca un­­leit-motiv ridicol dintr’o grotească şansonetă de bulevard, răsună în fiecare şedinţă a Camerei plânsul gu­vernului , opoziţia saboteaza lucrările parlamentului! Dacă facem­ însă o mică analiză a împrejurărilor în care acest parlament a fost ales, a mi­jloacelor cari au "prezidat la compunerea lui "şi a modu­lui în care trebue să func­ţioneze, găsim că lamentările guvernului, departe de a fi întemeiate, nu fac decât să mascheze bucuria pe care­­ o procură obstrucţia minori­­­tăţei. Chemat la conducerea ţârii în momente pe care le credea grave pentru interesele­­ţării, ameninţate de fostul guvern Vaida, d. Averescu a pierdut imediat noţiunea realităţii şi simţul proporţiilor. Căutând în jurul său sprijin pentru bicisnica Înjghebare a cabi­netului, atunci când reuşise să-şi înstrăineze simpatiile tuturor partidelor politice, era fatal ca promiscuitatea cea mai stupidă să domine la întocmirea listelor de candi­daţi pentru adunările cari a­­voni­i să­­ fie singurul­­ scut în lupta ce se deschidea cu adversarii săi. Socotindu se destul de pu­ternic din cauza unei popu­larităţi întemeiată pe legende şi falsuri, generalul Averescu a nesocotit valoarea pe care o reprezintau fruntaşii or­ganizaţiilor politice existente, a căutat prin toate mijloacele să-i b­ombată şi dezlănţuind cea mai cumplită teroare ad­ministrativă, a obţinut rezul­tatul cunoscut al alegerilor din primăvara trecută. Astfel au pătruns în par­lamentul care trebuia să a­­ducă legile aşteptate de sta­rea critică a ţării, indivizi fără cea mai mică pregătire pentru data publică, neîn­ţelegători şi ignoranţi cu de­săvârşire ai celor mai ele­mentare cunoştinţe. Nici­o­­dată „ mamei ucismul“ n’a fost întră­ stare mai înfloritoare şi turma majoritarzilor mai do­cilă. Ultimele manifestări ale Camerei, cu prilejul votărei articolului din regulament pri­vitor la imunitatea parlamen­tară şi a menţin­erei cenzu­­rei şi a storei de asediu dau măsura şi a concepţiilor re­trograde ale deputaţilor gu­vernamentali şi a totalei lip­se de dragoste pentru ţara aceasta atît de bîntuită de boala politicianismului. Parlamentarismul român a fost condus de actuala for­maţie guvernamentală în pra­gul falimentului. Acei cari au înscrisă în programul lor de luptă desfiinţarea parlamen­tului ca unul din relele so­cietăţii de astăzi găsesc cel mai puternic argument în organizaţia şi valoarea actu­alelor adunări legiuitoare ro­­mâneşti. Un fapt, în susţinerea a­­firmaţiunilor noastre, în tot timpul vacanței diverse co­­misiuni alese în sesiunea tre­cută a parlamentului, trebu­iau să intocmească un nu­măr de proecte de legi pe cari guvernul avea să le pre­­zinte spre votare în actuala sesiune. Pînă astăzi, după sase luni de frământări inu­tile, proectele n’au apărut pe biuroul Camerei Cauza ? Com­petinţa şi cunoştinţele uni­versate ale majoritar­ilor n’au întocmit nici un proeet de lege. Iată de ce, sub lamentă­rile ridicole ale guvernului, se ascunde bucuria lui nes­pusă că atenţia nu este fi­xată spre lipsa complectă a muncii în folosul ţării. .. CATE­VA NOTE Destrttuuirile socialiste din Cameră au învederat că revoluţionarii stau pe banca ministerială şi oamenii or­­dinei la puşcărie.* D. Argetoianu a declarat în cameră că soarta ţărei este în mâini bune. D. Argetoianu este singurul om care o spune, dar desigur că nu este un singur om în ţară care i’o creadă. * Până să vază o definitivă condem­­nare a socialiştilor, guvernul e pe cale să se vază pe sine condemnat definitiv. C­ea mai bună dovadă că exista o justiţie imanentă. La o întrerupere a d-lui Mîrzescu, d Take Iones­cu i-a răpucat . — «Asta nu-i treaba d-tale ! Și replica a făcut pe mulți să spună : — «Asta nu-i răspuns de ministru. BLANZY PRIMEJDIA AVERESCANĂ Ne-am convins de mult des­pre­­incapacitatea totală a gu­vernului d-lui general Averescu. Dar niciodată n’am fost mai con­ştienţi de primejdia pe care a­­cest guvern o­­prezintă pentru liniştita dezvoltare a ţarei, ca a­­cum, după ce deputatul socia­list Tom­a Dragu a destăinuit în Cameră, întreaga peripeţie­ a unel­tirilor pe care le-au imaginat foştii revoluţionaţi arti-dinastici, deveniţi acum sfetnici ai Tro­nului. Este adevărat că partidele noastre politice au obişnuit dese­ori să mânuiască ar­ti dinasticis­­mul ca o butadă de opoziţie. Nici­odată insă lucrările nu im­­brăcau o haină de seriozitate şi nici un partid nu întindea coarda până la punctul la care a ajuns condod­erismul generalului Ave­resen şi machiavelismul d-Ion Ar­getoianu, cu toţi Vălenii, Negu­­reştii şi ceilalţi republicani. Ştim bine că intervenţiil d-lui Argetoianu pe lângă Racowski şi Bujor, cât şi visurile"de re­voluţie ale generalului aveau la bază în primul rând o nestăpâ­nită sete de putere. Dar tocmai faptul că "averescanismul a pă­şit în viaţa politică cu principiul pescuirel avantajelor personale şi de partid, prin tactica con­­vulziunei or ^revoluţionare, con­­stitue o reală primejdie pentru ţară.____ __ Intr’adevăr, cine poate garanta că, reveniţi in opoziţie averes­­canii ‘revoluţionarismului mili­tarist după , sistemul Mexicului şi republicanii pumnului in gură sistem Argetoianu,­­nu vor relua uneltirile atât de primejdioase pentru coheziunea morală şi consolidarea ’noastră Internă ? Astăzi când chemarea oame­nilor cu răspundere este de a preîntimpina pe toate căile ger­menii dezordine­, averescantamul incapabil şi anarhic nu mai poa­te aspira în viitor la­­un rol de guvernământ în această țară. X­R. Lumea popil­ă se află mnedi sub impresia lovita fel de mă­­elacă aplicată guvernului cu pri­lejul destăinuitei sociali­știtor. De din zăpăcit, guvernul n’a răs­puns prin miniştrii direft voiţi, ci nrm­­elisul de d­raovnic al d-l Nigulescu. Cea mai bună indicaţie a to­nulul răspunsurii este faptul pe care-l relatează corespondentul fio*tra șl anume, că d. ministru N*g» Ieșea vroind să vizeze pe drM Luna, a denunțat pe fostul partid al mancei ca un partid republican. Făcând acest lucru, a uitat tnsă că colegul său de pe banca ministerială, d. Gr. T­anea-lasl, a fost unul d’n lec­­detii partidului mancei, și sl-a atras din partea acestuia o dras­tică dezminţire prin formala de­claraţie că partidul mancei a fost un partid de ordine. * CSI de adâne3 a fost Iwi­­preslureaceau nrodtit*o «ce«10 destăinuiri se pas­­t* dwduce dintr'o violen­ta filipica la adresa gu­vernului, apărută în zia­rul „Dacia", de obicei foarte moderat. Marele dar popular ce­re clarificare» s 11 u afle­­ politie« şi intervenţia per­sonalS a Ragelui. lată un pasaj din ace! aticol: Destăinuirile d-lutri­­urnă aşteptate mai de mult şi în dife­rite împrejurări, au venit în sfîr­­şit şi au venit la timp. Şedinţă de Luni a Camerei a fost o a­­devărată revoluţie pentru întreaga Adunare care a ascultat liniştită şi oarecum surprinsă, în vreme ce banca ministerială a stat ne­păsătore la toate “‘acuzaţiunite precise, găsind că nu mai avea nimic de­ răspuns. Și n’a "'găsit cu cale să răs­pundă nimic nici la propunerea precisă, categorică, a d-lui Tom­a Dragu de a se institui o comi­­siurse parlamentară de anchetă pentru ascultarea d-lor Averescu, Argetoianu, Văieanu, Negulescu, Iile Moscovici, C Popovici, I. Flondor și Grigo­­rovici principalii actori şi mar­tori ai­­tratativelor complotiste pentru căpătarea puterii. Precum au ’declarat-o ziarului »Dimineaţa* d-nii Vaida Voevod, V. Sassu şi V. Madgearu şi pre­cum o cere logica şi bunul simţ, datoria imediată a băncii minis­teriale era să primească şi în a­­ceeaş şedinţă chiar să se institue ‘comisia parlamentară de anchetă. Orice ''întârziere nepăsătoare, ori­ce amânare a unei asemenea măsuri va întări în ţară senti­mentul de îngrijorare şî de ne­­siguranţă ce domneşte de câtva timp şi va face mai înăbuşitoare atmosfera poetică în care trăim. Dacă în ciuda tuturor aparen­ţelor ascunzătoare, guvernul va căuta să treacă la ordinea zilei ca şi cum nimic ?nu s’ar fi pe­trecut, atunci mai sus decât gu­vernul ?! decât Parlamentul ne rămâne o singură speranţă: re­gele. Capul Statului, de sigur de mult Informat despre maşinaţiu­­nile anarhice ale unora din clasa conducătoare a­­acestei ţări, are acum, când totul a ajuns la cu­noştinţa opiniei publice, interesul şi datoria să grăbească limpe­zirea» atmosferii politice din tăr«. Regele, care întruneşte con­sensul unanim şi dragostea fără rezerve a ţării, ca unul care este simbolul unităţii şi puterii statului întregit, are datoria să intervină imediat spre a limpezi atmos­fera politică, redând României siguranţa că nu este guver­nată de conspiratori politici, iar în cazul când destăinuirile de Luni sunt curatul adevăr să scape imediat Statul de primej­dia unor asemenea guvernanţi. VIATA POLITCA Guvern de conspiratori — In jurul das tăinuirilor racialiste. — Un csmantar caractaristic. —­Datoria Regelui. — CATE­VA PILDE — Despre modul cum­ s’a făcut ancheta parlamentara în Basarabia­­­ Acuma când Comisiunea de anchetă parlamentară în Basa­rabia se pregătește să raporteze Parlamentului toate cercetările făcute, nul de prisos să spunem câteva cuvinte asupra împrejură­rilor in care s’a făcut această anchetă la faţa locului. Încă cu multe zile înainte de a sosi subcomisiunea de anchetă se vorbea în sinul populaţiei ba­­sarabene că vor veni nişte­­ju­deci­tori“ mari, care vor împărţi dreptatea. . .Dacă n'ar fi tot de-ai lor şi ăştia a ! ofta câte un pessimist sau câte unul din cei păţiţi . „Pare că i a­ a mai înmuiat nasul şefului nostru, vorbeau în­tre ei mici­ funcţionari. Şi când şeful trecea pe lângă­­masa lor, îi priveau ţintă în ochi de par’că i-ar fi zis: —­­Ştim, ştim toate“ ... Dar gândul li se domolea în­dată. Aveau oamenii nevastă şi copii, iar viaţa e atât de grea fără slujbă, când eşti sarac ! Şi cum dai să te ridici împo­triva şefului vinovat ? Insă comisiunea de anchetă par’că­ ar fi cetit gândurile ce­­r mici şi necăjiţi şi înainte de a începe cercetările a lansat un manifest, prin care se garanta situaţia denunţătorului. — „Stim noi“... bănuiau cei mulţi .Dacă ar fi judecata aici, pe loc neîntârziat... Dar aşa... comisiunea va pleca şi până va ajunge în ’ Parlament [şi cine ştie ce vânt va bate acolo), până atunci... he he-he ! ţi-or face coastele pântece*. — „Lasă-i“... mi se jăluea o babă. „Cică au venit să facă dreptate. Feciorul m­-a dat afară din casă. Eu m’am jăluit lor.. Şi m’au trimes la tribunal“... Fără îndoială—in primul rând scopul anchetei parlamentare n’a fost bine înţeles. Populaţia ade­seori se adresa cu chestiuni mici şi pur judecătoreşti, lăsând la o parte chestiunile mari, cari ating viaţa în general. In al doilea rând, cu toată căl­dura manifestului comis'unei si­tuaţia denunţătorului ‘'era grea, căci nu ştiu cum şi de unde, se afla îndată cine şi le-a spus. De spus, s’au spus mu­le, dar în alte­­ condiţiuni s’ar fi spus şi mai multe. Insă cu toată situaţia şi misiu­nea sa grea ancheta parlamen­tară, putem crede, că va aduce mult folos ţării. — „Eu socotesc (tui-a răs­puns un deputat, cînd l’am în­trebat ce crede despre anchetă) că dacă s’ar face o anchetă şi în celelalte părţi ale ţărei s'ar găsi aceleaşi fapte*. Intr’adevăr de infecţia centru­lui se resimte tot mai mult şi periferiile / T. Vicol student basarabean Dosarele ministerului de externe Bucureşti. — D. Teke Io­­nescu a trimis tuturor foş­tilor miniştri «3« externe ele la 1914 pâni astfel, o adresă prin care sunt fu­giţi si nu apoexa orice act din arhiva ministerului de externe care se afli în posesia lor. Cetiţi în pagina II & sl Urnele ştir! telegrafice șl îiîifoaîiSj mroRNATrnn 3§1 Continuele scandaluri care au foc la cameră nu sunt evident de natură a înălţa creditul parlamen­tarismului de la noi, în ochii lumei diriguite. Ceea ce s-a întâmplat însă în şedinţa de ieri — despre care relatează pe larg corespondentul nostru din ca­pitală şi care relatări le găsesc cetitorii la dezbate­rile camerei — depăşeşte tot ce s’a produs. De astă dată s’au produs acte care nu discreditează numai parlamentul dar şi pe cei din fruntea piramidei diri­guitoare. Intr’adevăr, şeful guvernului şi şefii de partide s’au tratat reciproc de mincinoşi. Se va şti într’o zi cine a spus adevărul, mai cu seamă că anume precedent­e spun lămurit cine obi­­cinueşte să mintă. * W Societatea 9Cercurile de Gospod ne* care In aşa tenrt timp a desfăşurat o activitate demnă de toată laudă a avut nespus­a mulţumire de a fi spri­jinită şi metod­aUceşte de către Iubita noadră Suverană. Dana Maria I. Petrovici, pre­şedinta regiund­ Iaşi, la audienţi in care a fost primită de Ma­­jtsialea­­n, pe lângă mulţumiri pentru activitatea ce dra fasnara, a obţinut şi suma de 50.000 lei ajutor dispensarelor de sug­­ei din Iaşi şi judeţele dependinţe de regiunea laşi Suma va fi mandatată de către D­o­mnu n­l Dr. MamuUa, D-nel M. Prtrovici preşedinta Comitetului Pglonal laşi. „ La Uniunea sindicate­lor comerciale a avut loc a­­lef/'/ litfroului In persoa­na a-iuî N. V. iSteiftrcîu pre­şedinte, H. Cahane şi I. Ro­­zentat vice preşedinti. Pentru Duminecă 2 Ianu­arie orele 10 dimineaţa este convocat comitetul pentru a şi alcătui programul de activi­tate în legătură cu situaţia critică prin care trece co­merţul nostru. „ In ce priveşte opera de cultură şi educaţiune care incumbă Universităţii noastre, s’a dovedit totdeauna cu pri­sosinţă că în special la fa­cultatea de ştiinţă se mun­ceşte serios, datorită calităţii corpului profesoral. Pentru ca studenţii să poată audia cursurile şi participa nestânjeniţi la toate lucră­rile de laborator, profesorii facultăţii de ştiinţe elaborează orarul cursurilor în înţelegere cu studenţii. Dacă se întâm­plă că unele are să coincidă, faptul este remediat îndată ce profesorii sunt puşi în cu­noştinţă.­­ In baza acestui fapt noti­ţele apărute şi care ar fi pu­tut fi considerate ca jignitoare preocupărilor culturale ale cor­pului profesoral, sunt nedrepte şi trebuesc considerate ca atare.­­ Au început crahurile. — Banca Farrow din Londra cu­­nos­ută în special sub numele de „Banca Populară“, şi care numără 75 de sucursale in An­glia, dintre care 21 la Londra, şi-a încetat plăţile ori dimineaţă. Ştirea acestui krah s-a răspîndit în oraş ca un fulger, producând cea mai mare emoţie în cercuri­le burgheze şi populare. In faţa birourilor băncei au staţionat toată ziua un mare nu­măr de clienţi ce-ar fi voit să încerce să-şi ridice depozitele. Aşteptarea lor a fost zadarnică. Birourile au rămas ermetic în­chise. „Daily Express, anunţă că d. Farrow, preşedintele Consiliului de administraţie şi fondatorul bancei a fost arestat, ieri noap­tea la domiciliul tău. Deficitul băncii s’ar ridica la un milion şi jum. de lire sterline. O parte din deţinuţii socialişti arestaţi cu prilejul grevei generale văzând că procesul intentat lor nu poa­te fi judecat nici cererile de punere în libertate provizo­rie nu pot fi cercetate din cauză că dosarul afacerei este reţinut la Parlament,— care are a se pronunţa a­­supra arestării deputatului Tanase, — au înaintat un protest primului - procuror prin care cer sau judecarea de urgenţă a fondului sau pu­nerea lor în libertate. Eo a avut loc o şedinţă a consiliului de igie­nă al oraşului, discutîndu se pe larg starea extraordinară de murdărie în care zac stră­zile Iaşului. Discunia a fost foarte a­­prinsă şi de la 3 măgulitoare pentru administraţia comu­nală. Distribuirea zahărului con­tinuă la circumscripţiile poliţie­neşti sub privegherea instituto­rilor şi consilierilor comunali. Se dă câte 309­ gr. de per­soană. Toată şcoalele primare şi secundare din localitate iau va­canţă Sâmbătă seara. 5. La Chişinău a început pro­cesul socialistului i­e­ş­a­n Bibi Braunetein. Mai toţi acuzaţii ie­şeni în procesul grevei generale figurează ca martori în a­cest proces. O seamă de avocaţi s-au oferit pentru apărare. D. dr. N. Leon a fost pri­mit în audienţă de Suveran că­ruia i-a expus situaţia precară şi necesităţile urgente ale Universi­tăţii ieşene. X­D Fritz Fairing din strada Eternitătăţii a încunoştiinţat pre­fectura poliţiei că este dispus a distribui văduvelor şi orfanilor din Iaşi un vagon de lemne şi în constcinţă cere un tablou de persoanele care merită a fi a­­jutate. Această faptă frumoasă vor­beşte de la sine şi v ar trebui să-şi găsească imitatori. V. Oficiul telefonic din loca­litate anunţă autorităţile şi par­ticularii abonaţi să­­achite neîn­­târziat taxele de abonament. In caz contrar va fi întrerupte co­­municaţiuneie, iar­­sumele dato­rite vor fi încasate pe cale ad­ministrativă. ¥£ Mâine este ultima zi de înscriere, pentru examenul de doctorat ,­ la fa­culte­­a de me­dicină.­­ După vacanţa de Crăciun vor începe a­girările de disecţie la facultateor de medicină. .

Next