Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)
1921-01-01 / nr. 4102
ANUL XVn-lea No. 410‘ , ABONAMENTE UN AN ȘASE LUNI , TREI XMI , ADMINISTr lĂSlj,— lii.:Manescu 1 --TELEFON No. — 300 — 60 bani, aminti POLITIC COTIO STAR SÂMBĂTĂ 1 IANUARIE 1921 ANUNCIURI Se trimese la AGENȚIA DE PUBLICITATE !. BRANISTEANU ■ — Str. Oii. H Ifi istn 17 ~ — — Concesionară exclusivă a publicității Un Domar vechiu un leu - Din opera guvernului — Falimentul regimului Parlamentar Ca unleit-motiv ridicol dintr’o grotească şansonetă de bulevard, răsună în fiecare şedinţă a Camerei plânsul guvernului , opoziţia saboteaza lucrările parlamentului! Dacă facem însă o mică analiză a împrejurărilor în care acest parlament a fost ales, a mijloacelor cari au "prezidat la compunerea lui "şi a modului în care trebue să funcţioneze, găsim că lamentările guvernului, departe de a fi întemeiate, nu fac decât să mascheze bucuria pe care o procură obstrucţia minorităţei. Chemat la conducerea ţârii în momente pe care le credea grave pentru intereseleţării, ameninţate de fostul guvern Vaida, d. Averescu a pierdut imediat noţiunea realităţii şi simţul proporţiilor. Căutând în jurul său sprijin pentru bicisnica Înjghebare a cabinetului, atunci când reuşise să-şi înstrăineze simpatiile tuturor partidelor politice, era fatal ca promiscuitatea cea mai stupidă să domine la întocmirea listelor de candidaţi pentru adunările cari avonii să fie singurul scut în lupta ce se deschidea cu adversarii săi. Socotindu se destul de puternic din cauza unei popularităţi întemeiată pe legende şi falsuri, generalul Averescu a nesocotit valoarea pe care o reprezintau fruntaşii organizaţiilor politice existente, a căutat prin toate mijloacele să-i bombată şi dezlănţuind cea mai cumplită teroare administrativă, a obţinut rezultatul cunoscut al alegerilor din primăvara trecută. Astfel au pătruns în parlamentul care trebuia să aducă legile aşteptate de starea critică a ţării, indivizi fără cea mai mică pregătire pentru data publică, neînţelegători şi ignoranţi cu desăvârşire ai celor mai elementare cunoştinţe. Niciodată „ mamei ucismul“ n’a fost întră stare mai înfloritoare şi turma majoritarzilor mai docilă. Ultimele manifestări ale Camerei, cu prilejul votărei articolului din regulament privitor la imunitatea parlamentară şi a menţinerei cenzurei şi a storei de asediu dau măsura şi a concepţiilor retrograde ale deputaţilor guvernamentali şi a totalei lipse de dragoste pentru ţara aceasta atît de bîntuită de boala politicianismului. Parlamentarismul român a fost condus de actuala formaţie guvernamentală în pragul falimentului. Acei cari au înscrisă în programul lor de luptă desfiinţarea parlamentului ca unul din relele societăţii de astăzi găsesc cel mai puternic argument în organizaţia şi valoarea actualelor adunări legiuitoare româneşti. Un fapt, în susţinerea afirmaţiunilor noastre, în tot timpul vacanței diverse comisiuni alese în sesiunea trecută a parlamentului, trebuiau să intocmească un număr de proecte de legi pe cari guvernul avea să le prezinte spre votare în actuala sesiune. Pînă astăzi, după sase luni de frământări inutile, proectele n’au apărut pe biuroul Camerei Cauza ? Competinţa şi cunoştinţele universate ale majoritarilor n’au întocmit nici un proeet de lege. Iată de ce, sub lamentările ridicole ale guvernului, se ascunde bucuria lui nespusă că atenţia nu este fixată spre lipsa complectă a muncii în folosul ţării. .. CATEVA NOTE Destrttuuirile socialiste din Cameră au învederat că revoluţionarii stau pe banca ministerială şi oamenii ordinei la puşcărie.* D. Argetoianu a declarat în cameră că soarta ţărei este în mâini bune. D. Argetoianu este singurul om care o spune, dar desigur că nu este un singur om în ţară care i’o creadă. * Până să vază o definitivă condemnare a socialiştilor, guvernul e pe cale să se vază pe sine condemnat definitiv. Cea mai bună dovadă că exista o justiţie imanentă. La o întrerupere a d-lui Mîrzescu, d Take Ionescu i-a răpucat . — «Asta nu-i treaba d-tale ! Și replica a făcut pe mulți să spună : — «Asta nu-i răspuns de ministru. BLANZY PRIMEJDIA AVERESCANĂ Ne-am convins de mult despreincapacitatea totală a guvernului d-lui general Averescu. Dar niciodată n’am fost mai conştienţi de primejdia pe care acest guvern oprezintă pentru liniştita dezvoltare a ţarei, ca acum, după ce deputatul socialist Toma Dragu a destăinuit în Cameră, întreaga peripeţie a uneltirilor pe care le-au imaginat foştii revoluţionaţi arti-dinastici, deveniţi acum sfetnici ai Tronului. Este adevărat că partidele noastre politice au obişnuit deseori să mânuiască arti dinasticismul ca o butadă de opoziţie. Niciodată insă lucrările nu imbrăcau o haină de seriozitate şi nici un partid nu întindea coarda până la punctul la care a ajuns condoderismul generalului Averesen şi machiavelismul d-Ion Argetoianu, cu toţi Vălenii, Negureştii şi ceilalţi republicani. Ştim bine că intervenţiil d-lui Argetoianu pe lângă Racowski şi Bujor, cât şi visurile"de revoluţie ale generalului aveau la bază în primul rând o nestăpânită sete de putere. Dar tocmai faptul că "averescanismul a păşit în viaţa politică cu principiul pescuirel avantajelor personale şi de partid, prin tactica convulziunei or ^revoluţionare, constitue o reală primejdie pentru ţară.____ __ Intr’adevăr, cine poate garanta că, reveniţi in opoziţie averescanii ‘revoluţionarismului militarist după , sistemul Mexicului şi republicanii pumnului in gură sistem Argetoianu,nu vor relua uneltirile atât de primejdioase pentru coheziunea morală şi consolidarea ’noastră Internă ? Astăzi când chemarea oamenilor cu răspundere este de a preîntimpina pe toate căile germenii dezordine, averescantamul incapabil şi anarhic nu mai poate aspira în viitor laun rol de guvernământ în această țară. XR. Lumea popilă se află mnedi sub impresia lovita fel de măelacă aplicată guvernului cu prilejul destăinuitei socialiștitor. De din zăpăcit, guvernul n’a răspuns prin miniştrii direft voiţi, ci nrmelisul de draovnic al d-l Nigulescu. Cea mai bună indicaţie a tonulul răspunsurii este faptul pe care-l relatează corespondentul fio*tra șl anume, că d. ministru N*g» Ieșea vroind să vizeze pe drM Luna, a denunțat pe fostul partid al mancei ca un partid republican. Făcând acest lucru, a uitat tnsă că colegul său de pe banca ministerială, d. Gr. Tanea-lasl, a fost unul d’n lecdetii partidului mancei, și sl-a atras din partea acestuia o drastică dezminţire prin formala declaraţie că partidul mancei a fost un partid de ordine. * CSI de adâne3 a fost Iwipreslureaceau nrodtit*o «ce«10 destăinuiri se past* dwduce dintr'o violenta filipica la adresa guvernului, apărută în ziarul „Dacia", de obicei foarte moderat. Marele dar popular cere clarificare» s 11 u afle politie« şi intervenţia personalS a Ragelui. lată un pasaj din ace! aticol: Destăinuirile d-lutriurnă aşteptate mai de mult şi în diferite împrejurări, au venit în sfîrşit şi au venit la timp. Şedinţă de Luni a Camerei a fost o adevărată revoluţie pentru întreaga Adunare care a ascultat liniştită şi oarecum surprinsă, în vreme ce banca ministerială a stat nepăsătore la toate “‘acuzaţiunite precise, găsind că nu mai avea nimic de răspuns. Și n’a "'găsit cu cale să răspundă nimic nici la propunerea precisă, categorică, a d-lui Toma Dragu de a se institui o comisiurse parlamentară de anchetă pentru ascultarea d-lor Averescu, Argetoianu, Văieanu, Negulescu, Iile Moscovici, C Popovici, I. Flondor și Grigorovici principalii actori şi martori aitratativelor complotiste pentru căpătarea puterii. Precum au ’declarat-o ziarului »Dimineaţa* d-nii Vaida Voevod, V. Sassu şi V. Madgearu şi precum o cere logica şi bunul simţ, datoria imediată a băncii ministeriale era să primească şi în aceeaş şedinţă chiar să se institue ‘comisia parlamentară de anchetă. Orice ''întârziere nepăsătoare, orice amânare a unei asemenea măsuri va întări în ţară sentimentul de îngrijorare şî de nesiguranţă ce domneşte de câtva timp şi va face mai înăbuşitoare atmosfera poetică în care trăim. Dacă în ciuda tuturor aparenţelor ascunzătoare, guvernul va căuta să treacă la ordinea zilei ca şi cum nimic ?nu s’ar fi petrecut, atunci mai sus decât guvernul ?! decât Parlamentul ne rămâne o singură speranţă: regele. Capul Statului, de sigur de mult Informat despre maşinaţiunile anarhice ale unora din clasa conducătoare aacestei ţări, are acum, când totul a ajuns la cunoştinţa opiniei publice, interesul şi datoria să grăbească limpezirea» atmosferii politice din tăr«. Regele, care întruneşte consensul unanim şi dragostea fără rezerve a ţării, ca unul care este simbolul unităţii şi puterii statului întregit, are datoria să intervină imediat spre a limpezi atmosfera politică, redând României siguranţa că nu este guvernată de conspiratori politici, iar în cazul când destăinuirile de Luni sunt curatul adevăr să scape imediat Statul de primejdia unor asemenea guvernanţi. VIATA POLITCA Guvern de conspiratori — In jurul das tăinuirilor racialiste. — Un csmantar caractaristic. —Datoria Regelui. — CATEVA PILDE — Despre modul cum s’a făcut ancheta parlamentara în Basarabia Acuma când Comisiunea de anchetă parlamentară în Basarabia se pregătește să raporteze Parlamentului toate cercetările făcute, nul de prisos să spunem câteva cuvinte asupra împrejurărilor in care s’a făcut această anchetă la faţa locului. Încă cu multe zile înainte de a sosi subcomisiunea de anchetă se vorbea în sinul populaţiei basarabene că vor veni niştejudecitori“ mari, care vor împărţi dreptatea. . .Dacă n'ar fi tot de-ai lor şi ăştia a ! ofta câte un pessimist sau câte unul din cei păţiţi . „Pare că i a a mai înmuiat nasul şefului nostru, vorbeau între ei mici funcţionari. Şi când şeful trecea pe lângămasa lor, îi priveau ţintă în ochi de par’că i-ar fi zis: —Ştim, ştim toate“ ... Dar gândul li se domolea îndată. Aveau oamenii nevastă şi copii, iar viaţa e atât de grea fără slujbă, când eşti sarac ! Şi cum dai să te ridici împotriva şefului vinovat ? Insă comisiunea de anchetă par’că ar fi cetit gândurile cer mici şi necăjiţi şi înainte de a începe cercetările a lansat un manifest, prin care se garanta situaţia denunţătorului. — „Stim noi“... bănuiau cei mulţi .Dacă ar fi judecata aici, pe loc neîntârziat... Dar aşa... comisiunea va pleca şi până va ajunge în ’ Parlament [şi cine ştie ce vânt va bate acolo), până atunci... he he-he ! ţi-or face coastele pântece*. — „Lasă-i“... mi se jăluea o babă. „Cică au venit să facă dreptate. Feciorul m-a dat afară din casă. Eu m’am jăluit lor.. Şi m’au trimes la tribunal“... Fără îndoială—in primul rând scopul anchetei parlamentare n’a fost bine înţeles. Populaţia adeseori se adresa cu chestiuni mici şi pur judecătoreşti, lăsând la o parte chestiunile mari, cari ating viaţa în general. In al doilea rând, cu toată căldura manifestului comis'unei situaţia denunţătorului ‘'era grea, căci nu ştiu cum şi de unde, se afla îndată cine şi le-a spus. De spus, s’au spus mule, dar în alte condiţiuni s’ar fi spus şi mai multe. Insă cu toată situaţia şi misiunea sa grea ancheta parlamentară, putem crede, că va aduce mult folos ţării. — „Eu socotesc (tui-a răspuns un deputat, cînd l’am întrebat ce crede despre anchetă) că dacă s’ar face o anchetă şi în celelalte părţi ale ţărei s'ar găsi aceleaşi fapte*. Intr’adevăr de infecţia centrului se resimte tot mai mult şi periferiile / T. Vicol student basarabean Dosarele ministerului de externe Bucureşti. — D. Teke Ionescu a trimis tuturor foştilor miniştri «3« externe ele la 1914 pâni astfel, o adresă prin care sunt fugiţi si nu apoexa orice act din arhiva ministerului de externe care se afli în posesia lor. Cetiţi în pagina II & sl Urnele ştir! telegrafice șl îiîifoaîiSj mroRNATrnn 3§1 Continuele scandaluri care au foc la cameră nu sunt evident de natură a înălţa creditul parlamentarismului de la noi, în ochii lumei diriguite. Ceea ce s-a întâmplat însă în şedinţa de ieri — despre care relatează pe larg corespondentul nostru din capitală şi care relatări le găsesc cetitorii la dezbaterile camerei — depăşeşte tot ce s’a produs. De astă dată s’au produs acte care nu discreditează numai parlamentul dar şi pe cei din fruntea piramidei diriguitoare. Intr’adevăr, şeful guvernului şi şefii de partide s’au tratat reciproc de mincinoşi. Se va şti într’o zi cine a spus adevărul, mai cu seamă că anume precedente spun lămurit cine obicinueşte să mintă. * W Societatea 9Cercurile de Gospod ne* care In aşa tenrt timp a desfăşurat o activitate demnă de toată laudă a avut nespusa mulţumire de a fi sprijinită şi metodaUceşte de către Iubita noadră Suverană. Dana Maria I. Petrovici, preşedinta regiund Iaşi, la audienţi in care a fost primită de Majtsialean, pe lângă mulţumiri pentru activitatea ce dra fasnara, a obţinut şi suma de 50.000 lei ajutor dispensarelor de sugei din Iaşi şi judeţele dependinţe de regiunea laşi Suma va fi mandatată de către Domnu nl Dr. MamuUa, D-nel M. Prtrovici preşedinta Comitetului Pglonal laşi. „ La Uniunea sindicatelor comerciale a avut loc alef/'/ litfroului In persoana a-iuî N. V. iSteiftrcîu preşedinte, H. Cahane şi I. Rozentat vice preşedinti. Pentru Duminecă 2 Ianuarie orele 10 dimineaţa este convocat comitetul pentru a şi alcătui programul de activitate în legătură cu situaţia critică prin care trece comerţul nostru. „ In ce priveşte opera de cultură şi educaţiune care incumbă Universităţii noastre, s’a dovedit totdeauna cu prisosinţă că în special la facultatea de ştiinţă se munceşte serios, datorită calităţii corpului profesoral. Pentru ca studenţii să poată audia cursurile şi participa nestânjeniţi la toate lucrările de laborator, profesorii facultăţii de ştiinţe elaborează orarul cursurilor în înţelegere cu studenţii. Dacă se întâmplă că unele are să coincidă, faptul este remediat îndată ce profesorii sunt puşi în cunoştinţă. In baza acestui fapt notiţele apărute şi care ar fi putut fi considerate ca jignitoare preocupărilor culturale ale corpului profesoral, sunt nedrepte şi trebuesc considerate ca atare. Au început crahurile. — Banca Farrow din Londra cunosută în special sub numele de „Banca Populară“, şi care numără 75 de sucursale in Anglia, dintre care 21 la Londra, şi-a încetat plăţile ori dimineaţă. Ştirea acestui krah s-a răspîndit în oraş ca un fulger, producând cea mai mare emoţie în cercurile burgheze şi populare. In faţa birourilor băncei au staţionat toată ziua un mare număr de clienţi ce-ar fi voit să încerce să-şi ridice depozitele. Aşteptarea lor a fost zadarnică. Birourile au rămas ermetic închise. „Daily Express, anunţă că d. Farrow, preşedintele Consiliului de administraţie şi fondatorul bancei a fost arestat, ieri noaptea la domiciliul tău. Deficitul băncii s’ar ridica la un milion şi jum. de lire sterline. O parte din deţinuţii socialişti arestaţi cu prilejul grevei generale văzând că procesul intentat lor nu poate fi judecat nici cererile de punere în libertate provizorie nu pot fi cercetate din cauză că dosarul afacerei este reţinut la Parlament,— care are a se pronunţa asupra arestării deputatului Tanase, — au înaintat un protest primului - procuror prin care cer sau judecarea de urgenţă a fondului sau punerea lor în libertate. Eo a avut loc o şedinţă a consiliului de igienă al oraşului, discutîndu se pe larg starea extraordinară de murdărie în care zac străzile Iaşului. Discunia a fost foarte aprinsă şi de la 3 măgulitoare pentru administraţia comunală. Distribuirea zahărului continuă la circumscripţiile poliţieneşti sub privegherea institutorilor şi consilierilor comunali. Se dă câte 309 gr. de persoană. Toată şcoalele primare şi secundare din localitate iau vacanţă Sâmbătă seara. 5. La Chişinău a început procesul socialistului ieşan Bibi Braunetein. Mai toţi acuzaţii ieşeni în procesul grevei generale figurează ca martori în acest proces. O seamă de avocaţi s-au oferit pentru apărare. D. dr. N. Leon a fost primit în audienţă de Suveran căruia i-a expus situaţia precară şi necesităţile urgente ale Universităţii ieşene. XD Fritz Fairing din strada Eternitătăţii a încunoştiinţat prefectura poliţiei că este dispus a distribui văduvelor şi orfanilor din Iaşi un vagon de lemne şi în constcinţă cere un tablou de persoanele care merită a fi ajutate. Această faptă frumoasă vorbeşte de la sine şi v ar trebui să-şi găsească imitatori. V. Oficiul telefonic din localitate anunţă autorităţile şi particularii abonaţi săachite neîntârziat taxele de abonament. In caz contrar va fi întrerupte comunicaţiuneie, iarsumele datorite vor fi încasate pe cale administrativă. ¥£ Mâine este ultima zi de înscriere, pentru examenul de doctorat , la facultea de medicină. După vacanţa de Crăciun vor începe agirările de disecţie la facultateor de medicină. .