Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)

1921-02-02 / nr. 4122

ATOL XTII Im w« »AW ...... B iW^X UN AN rf­­i *' 1%A: ȘASE LUNI . ^tmu LUNI . ADM — Gft. Máfi£«S{n U TELEFON IV».800 - DIfisulflfu­i Guvernul vrea iară? să calce­­ Constituţia, şi nu ştie cu care picior să înceapă. D 1 gene­ral Averescu, ca unul care-şi dă seama că este­­şi om po­litic numai din superstiţie, ţine foarte mult să aplice în­tâi dreptul, deşi o viaţă în­treagă ca general de tradiţie a predicat pornirea cu stân­­­gul. Principiile reformei agrare trebuesc introduse în Cons­tituție, conform unei cerințe tot constituționale din art. 19 aşa cum a fost modificat. Pentru aceasta însă trebue ca corpurile legiuitoare să aibă caracter de Constituantă. Ori, combinaţiile politice anterioare cereau ca parla­mentul să fie ordinar, (honnit soit qui mal y pense) adică un constituant. Şi ne aducem aminte că atunci au fost di­­scuţiuni furtunoase, cu dis­cursuri, cu vacarm, cu oa­meni de legi care plângeau pe oseminte de texte, fiind­că nu ştia nimeni ce este. Acuma din contra: ce bi­­■a-ar fi să fie­ o constitu­antă, mai ales aşa cum este aranjat parlamentul, pe­­trei­­sferturi în cămaşă de forţă, şi pe de­asupra şi cu pumnii î n gură. Iar pentru ca să poată con­voca o Constituantă, capa­bilă de a modifica sau com­plecta­­texte constituţionale, d-l general are nevoe de 2­­­3 din parlament.*Ceia­ ce nu se află. Aşa­dar guvernul e în în­curcătură. Degeaba a stat şi-a muncit d-1 Goroflid, un an de zile, de când şi-a vândut moşia ‘ şi a rămas să cugete au supt presiunea intereselor. Guvamul stă cu arătătorul pe frunte. S’a pronunţat abia d-1 Argetoianu care a dat pină acum (adică până la data când scrim, nu când a­­pare acts articol) numai două soluţii, şi asta numai fiind că socoate că nu e nevoe de mai multe. Cea mai importantă veste aceia de a se considera ce­rinţa Constituţiei ca­ nescrisă şi a se da reformei agrare caracterul unei legi ordinare lac legea Trancu, de exem­plu­ susceptibilă de ori­ce modificare. Adică mai ales cu această susceptibilitate. Dată la această soluție mai este inconvenientul cîtorva cuvinte din Constit­ție,­­ sa e gata să le suprime defini­tiv prin Monitorul Oficial, în care de-asemeni nu va pu­rni­a nici un cuvînţel al ce­lor ce vor găsi cu cale să protesteze. Socotim că soluţia­­ lui Argetoianu este ideală, dar nu ara meritul unei origina­lităţi, fiindcă la noi s’a mai făcut de multe ori aşa. Ci­­teva cuvin­t mai puţin în­­tr’o Constituţie din care a­tîtea articole supraveţuesc nu­mai ca nişte strigoi, ce im­portanţă poate să mai a­ră. Şi apoi, a urma ur­m­ei D-l Argetoianu să nu poată face atîta lucru? D­l general Averescu însă s’a gindit şi Domnia Sa, (vă spuneam eu că tot guvernul se gîndeşte) şi s’a gîndit să solicite pur şi simplu acor­dul partidelor în aceasta pri­­v­iţa. Adică să s’adune Dumneai eroului lui, cu D-1 Take Ionescu, cu Domnul Brătianu şi cu D-1 Marghiloman, să se târguias­­că puţintel, şi la sfîrşit cum ar spune Dumnealor, aşa să fie. Constituţia ? Ce mai e ne­voe dacă partidele au căzut de acord. Doar Constituţia e bună la ceva numai cînd par­tidele nu se înţeleg, pentru ca cei din opoziţie să pro­testeze pe baza ei. Constitu­ţia nu-i doar de­cît pentru opozanţi, ori, toţi căzînd de acord, Constituţia nu-şi mai are nici o raţiune de a fi. La urma urmei partidele politice toate la un loc pot face ce vor din Constituţie, şi-atunci de ce să se mai în­­curce’n formalităţi. Soluţiile sînt amîndouă des­tul de radicale şi fără cusur pentru ce să scape guvernul din încurcături, dar pînă a­­tunci legea agrară rămîne tot nezu­ţuită. Boerii au dat pămîntul iar ţăranii nu’l au, şi noi ne batem la brutării pent­u o bucăţică de pine de trei ori pe săptămînă, de ci­te ori d-l Argetoianu nu dă ordin sa se considere că este pîne. Aspects CUM DISPARE O REVISTĂ.. Nădăjduiam, câţiva prieteni a­­dunaţi în jurul aceloraşi nâzuin­­ţi, şi închegăm la târgul pro­vinciei noastre un cerc da con­vorbi folositoare si pentru noi şi pe;,tr alpi, al cărui stindard să fie revista .Umanitatea*. Revista a apărut timp de ju­mătate de an, fluturând în vân­turile duhnitoare a i mortăciune, ins'gnele un - “Împrospătări mo­rale şi a unei prefaceri In gân­direa semenilor, absolut impe­rioase după caticlismul omenirei neterminat încă. Insuşindu-şi pro-­­ gramul de­­luptă al grupărei „Garte“ revista noastră avea să înfăţişeze şi aci nouile idealuri aie omului purificat şi gata pen­tru suprema încordare pe care­­ înfrăţit­a general, o cere dela­­ dânsul. Deasupra organizaţilor | de partid şi a publicaţiilor lor o- | ficioase, „Umanitatea* trebuia | să fie | păritura pătrunsă de cel | mai independent spirit şi cu o- | biectivitatea pa care cinstea o | impune, să judece şi să condamne.­­ Şi în atmosfera de negustorie | şi lipsă de onestitate, cele şase­­ numere ale revistei ieşene­ sânt­­ o dovadă de ceea ce încă mai ‘ poate da,—ca sinceritate şi avînt­­—generaţia noastră, atât de a­­nemiată totuşi. Dar, pentru că glasul eliberării trebue năbuşit în ţara celor mai­­ mulţi panglicari şi şarlatani, era­­ fatal ca „Umanitatea" să dis- t pară. Netrebnicia anul cenzor­­ abuziv a distrus contactul cu publicul cetitor, pentru că apoi la altă calitate să răpească hârtia pe care era dator s’o pună la dispoziția conducătorilor revistei. Fără îndoială că sunt unii cari se bucură de întâmplarea feri­cită de a fi scăpat cu atâta u­­şurinţă de concurenţă morală pe care „Umanita­ra* desigur că Ie o făc­a. În mizeria Intelectu­ală a ţării lesă, rămâne un gol pe care maniera umanitaristă nu-l va putea umplea cu toate sforţării unui literat sau altul, fie oricât de talentat dar lipsit de sinceritate şi avânt. Şi în timp ce fabricile de ma­culatură literară, cu capitaluri de sute de milioane emit no­ui ac­ţiuni, prietenul Reîgig, îşi roade nervii pentru a găsi soluţia a­­chitării celor 13 mii lei, cât da­­toreşte pentru îndrăzneala de a fi vrut să civilizeze hoardele ne­păsător­re ale unei ţări de per­­misionari şi navetişti. Ge StSlfta Alleys if' O. '22' ’ mmmmm Congresul liberal | — Ctt*?Ss»tSrlge rostit». — rstUtzms csndîtiatureB ! ti Iul P.Ftat3nsrti. — f Eri, la ora 10 pdlm!neaţa a a­­vut loc congresul judeţian al partidului liberal din localitate. Azistă delegaţii tuturor organi­zaţilor judeţene şi comunale, şi saloanele clubului liberal au fost cu adevărat prea puţin încăpă­toare, pentru a cuprinde azis­­tenţa, atît de numeroasă» Expozeul d-lui Crupenschi D. C. Crupenschi, vice-preşe­­dinte deschide şedinţa şi cere în­cuviinţarea ca lucrările ce le ace a efectua delegaţia judeţeană, să se facă la b­alil cu întreaga organizaţie, un congres. Adunarea aprobă. D. Crupenschi, mulţumeşte tu­turor pentru graba cu care au răapuns la prima chemare, şi o consideră ca o încurajare, de a duce lupta spre Isbânda, în a­­ceastă campanie electorală. D. Crupenschi face apoi o ex­punere interesantă a situaţiei. Aminteşte de trecutul partidu­lui liberal, de Cogălniceanu, Bră­­tianu, Sturza, care au organizat cei dintâi ţara şi au realizat pri­ma unire. Nu uită pe Haret, care a organizat vieaţa şcolară şi situaţia economică a satelor. Venind la Istoria contempo­rană, d. Crupenschi aminteşte de faptele acestui partid, de sub şefia Marelui loc Brătianu, ac­tualul şef al partidului liberal. Un singur fapt justifică nu­mele de Mare, ştiut fiind că Brătianu nu s'a lasat ademenit nici de cei cari striga să intrăm în războiu cu nemţii, nici da­a ■ cei care cereau intrarea necondl­­ţionată, ci a intrat­­în războiit, numai după ce a obţinut giran­ţii că rezultatul va fi unirea Ro­mânilor de pretutindeni,­ceia ce s-a şi realizat. Partidul liberal a înfăptuit im­proprietă­rirea încă înainte de războiul mondial, şi de îndată ce nemţii au părăsit ţara, a dat împroprietărirea şi votul obştesc. S-a adus acuzarea, că part­iul liberal guvernează şi din opo­ziţie. Da, veghează a nu se face greşeli ce nu se mai pot repara. De aceia d. Mârzescu a pro­testat împotriva concesiunei ate­lierelor, pentru că însemna în­străinarea puterei de circulaţie a bogăţiei noastre ; de aceia am făcut strajă în Iaşi, când s’a vorbit de concesia u­raelor unei societăţi streine, neţinându-se la seamă de drepturile comunei. Făcând tabloul celorlalte par­tide, d. Crapenschî zice, că ţă­răniştii au semnat tratatul de u­­milinţă, respins cu energie de Britanii, iar ca legi, n‘au făcut de cât navetele particulare şi sporirea diurnei deputaţilor. Averescanii n‘au­­înfăptuit nici împroprietărire şi nici n’au proce­dat la parcelarea pământului. Au făcut câte o parcelare de formă, câte una de judeţ, fără măsurătoare, ci numai cu tâm­­bălău şi discursuri. Averescanii guvernează cu de­crete I­oi şi stare de asediu, de şi «su parlament. Şi nu sunt nici oameni noi, ci fuga­ri­ din alte partide. Chiar în guvern se­ găsesc fugari ca d-nii Atanssiu, Trancu, Petrovi­­ci şi Garoîn­ca. Dar azi se cere mai mult ca ori­când oameni cu experienţă, cari fac puterea şi fala partidu­lui liberal. Azi partidul liberal trebue să­­şi desâ­ârşească opera, prin în­făptuirea nouei legiferări gata pregătită şi alegătorii au a da­ndindţia. Făcând recomandarea d-lui P. Fântânaru, candidatul partidului liberal, d. Crupenschi relevă ac­tivitatea d-lui Fântânaru in dife­ritele demnități și se socoate fe­ricit că i-a fost dat să facă a­­ceastă recomandare. Termină cerând tuturora în­tregul concurs, pentru triumful cauzei. Aplauze lungi acopăr cuvin­­tarea d-lui Crupeas­hi. * Se pune la vot ratificarea ca ne diclatarel d-lui Fântânaru şi a- ’ donarea o ratifică prin aclamare unanimă şi mari ovaţiuni. «­­ Cuvântarea d-lui Fîntînaru {­ î D. P. Fântânaru, mulţumind, * cere permisiunea de a aminti­­ câta-va fapte din viaţa partida- ; Iul liberal. După o schiţare fu general, | d sa se ocupă pa larg de acH- 5 vitstea desfăşurat! de Spîru Ha­ f­ret, fcare ce] dintăi a dat sate- ! nilor egale drepturi făcând şcoală complectă la sate, şi dând î fiilor de ţăran! putinţa de a se­­ distinge/ de a-şl continua sta- \ diiie (n oraşe, şi de a deveni i conducători. I Venind la propria sa activi» f tate, d. Fântănaru arată tot ce­­ a făcut ca prim ajutor de pri- | mar si ca Prefect. E de relegat mirele număr de­­ localuri de școli, primării și al- j tele clădite sub Prefectura \ d sale. I Mai amintim că diurna de 6ooo­­ lei pe lună, d. Fântănaru a sa- ] crificat-o în întregime pentru " premii de încurajare "şi cantine | şcolare.­­ D. Fântănaru cere­­concursul | devotat al tuturora, în numele | partidului liberal, căruia se da-­­ toreşte întreaga organizaţie a­­ ţărei şi dezrobirea Românilor de­­ pretutindeni.­­ Vi­­aplause acoper această 3 cuvântare: i • După ce mai vorbesc d-sil • Mihai­escu, Ciolan si Gure», in i cuvântat d. Victor Jamandi. | Cuvântarea d-lui Jamandi D. Jamandi începe prin a a­­rata, că se fericeşte ca fiu de plugar, să fie Intrat din primul moment în organizaţia liberală, ce însamnă toată munca, toate faptele şi toată istoria acesui neam. Partidul liberal a luptat nu tot­deauna pentru întronarea drep-­­ tăţei şi se confundă cu întreaga dezvoltare a poporului român,­­ de la 1800 şi până a ei. Era firesc că fie nersulţumiri,­­ după războiul năprazaic,— dar , puhoiul s’a dus, a rămas !par- | tidul liberal puternic, au rămas : pietrele albe neclintite, de apele , ce se scurg. | Partidul liberal Va d&t fra- { proprietărirea pentru a vă Im-­­ bunătăţi traiul, dar votul obştesc v’a adus aicea. Votul este arma şi puterea voastră şi a noastră, şi se sprijină pe stergoi parti­dului liberal naţional, care are scris pe frontispiciul său: jertfă, muncă şi izbândă. Reformele, partidului liberal Ie-a realizat cu multă trudă, pas cu pas, până la realizarea Ro­mâniei Mari. Intră caldă peroraţie d. Jamandi spune că partidul liberal va re­zolvi şi toate cele alte reforme necesare şi merită a aşeza ţara pe veci unită şi neclintită şi cere tuturora să şi­­ară datoria pen­tru a grăbi acel moment. Lungi şi calde aplause acoper cuvântarea.­­ După congres, s’au expediat telegrame de omagiu d­iori Ion I. Brătianu şi G. G Mârzescu. La ora 1 a avut loc o masă comună in galoanele restauran­tului Luther. Au ridicat trusturi, d-nii Cru­­penschi, Fântănaru, Toma, Man­­ciu, Lăzarescu, Victor Iamandi, şi mai mulţi delegaţi judeţieni şi Comunali. In tot timpul a domnit o at­mosferă de desăvârşită înfrăţire. x Ministerul de Justiţie s'a interesat de soar­­a de­putatului Tănase, care dec­larase greva foamei acum o săptămână. Direcţia închisoare­ Cen­trale a comunicat ministe­rului că d. Tanase a înce­tat greva ori­­­mineaţă şi se află în afară de orice pericol. x D. N. V. Ştefanie, Preşe­dintele Camerei de Comerţ şi al Ultimei Sindicatelor Comer­ciale, i­-a dipat, azi candidi­­tara independenţi la alegerea pentru lotul de senator din lo-­­calitate.­­ Dl. ih­.­ter dr. Leon, a ob­ţinut pentru nevoile Univenită­­ţei Ieşene suma de 50 milioane. Printre sume­le trebuincioase deferitelor facultăți na rerat, pene acam d. dr. Zmfirescu pentru institutul de anatomie, 560000 Iei, pentru laboratorul de parazitologie lOoOOO lei . Curtea de apel s. NI a pri­­mit in parte apelul InculpatHor provocatori la greva generală din Pașcani, reducând pedeapsa de la 4 luni la 3 lani închisoa­re şi amendă de la 2000 lei la 100 lei, socotindu- se executată pedeapsa de la pronunţarea pri­mei sentinţe a tribunalului de Fâ Ui­tini.­­ Chestia cărnel.— Am arătat diunăzi cu măcelarii, pentru motivul că­autorităţile nu le aprobă în totul cere­rea de majorare a a preţului carnei după cum pretind ei, au început să aducă carnea prin contrabandă, din Basa­rabia, pe care o desfac apoi pe pieţile oraşului. Sistemul acesta­­pe care 1 practică pe o scară foarte Întinsă a alarmat Intr’atâta autorităţile noastre competinte că au luat măsuri ca pe lîngă confiscarea cărnei adusă în oraş în mod clandestin, să se aplice şi pedepse severe acelora care practică aceste contrabandă. In urma acestor măsuri luate de autorităţile noastre, o delegaţie din partea măce­lar­iei din Comuna Copou s’a prezentat d-lui P. Pogonat, prefectul judeţului, cerîndu - şi dispue redeschiderea aba­torului de taerea vitelor, de la Copou. Pentru motive pe cari Ie vom arăta şi comenta altă dată de prefect de judeţ nu I s-a admis această cerere. Din această cauză măce­larii continuă să aducă mereu carne prin contrabandă, carne care este un permanent pe­­ricol pentru consumatori, de­oare­ce provine de la vite a căror tăere nu s’a făcut în prezenţa autorităţi­or sanitare care trebue să şi dea avizul dacă carnea poate fi sau nu pusă în consumaţie.­­ D. Jean Atanasiu, mi­nistrul refacerei, a promis a aproviziona leşul cu griul necesar şi cu preţul maximal. A cerut însă în schimb a­­plicarea noului regim al plinei . Clubul democrat din localitate, în Întrunirea de Sîmbătă, a ales pe d. N. Ca­­nanau ca şef al organizaţiei locale şi a ratificat candi­datura d-lui Mihai Negruzzi, la alegerea pentru locul de seoarer, vacant în localitate. x Comitetul Federaţiei Na­ţional, se întruneşte azi, pen­tru a fîxa data ţinerei unei mari întruniri pubice în lo­calitate. x Eri a avut loc solemni­tatea Improp­rietî­rirei la Fr­­bticeni. Au vorbit d­nii P. Drago­­mirescu, Pogonat, Gali, Ca­­sian şi alţii, în aplauzele mul­­ţimei de săteni. A urmat o agapă frăţeas­că la care s’au ridicat nu­na­roase toasturi. Improprietăriţii au semnat o telegramă de recunoştinţă şi de omag­i­u lui general A­­verescu. „ Distribuirea vagoanelor pentru alimente şi mărfuri, ce reclami o urgenţă, a tre­cut din nou în competinţa direcţiunei regionale a căilor ferate. x In saloanele societăţei de construcţiuni, la casa d lui Pandele Zamfirescu, strada Ştefan cel mare, se deschide mâine expoziţia violelor, a că­rora construcţie urmează a se începe In această primăvară. x Sîmbătă s’a deschis se­­ziunea extraordinară a cur­­ţei cu juraţi. Procesul insă a fost aruînat, din lipsa ju­raţilor. D. dr. Duseian, distinsul medic, inspector al ministe­rului Muncei, a fost transfe­rat pe ziua de 1 Aprilie, de la Chişinău la Timişoara. x Dela sindicatul pro­prietarilor.— Eri Duminecă a avut loc întrunirea proprie­tarilor urbani din Iaşi. Au vorbit d un­ colonel dr. Veisa, Ioan Motăş, G. Cristo­­for etc. Cu toţii au arătat nedreptăţile ce sufăr proprie­tarii urbani, cum proprietă­ţile urbane se ruinează pre­cum şi năzuinţa constantă a lor la bună înţelegere cu chi­riaşii. Apoi adunarea a votat o moţiune prin care aderea­­ză la memoriul proprietarilor urbani din Galaţi şi cer ab­rogarea decretului lege din 2 April 1920 şi a disposiţiuni­­lor din legea măsurilor ex­cepţionale. La urmă s’a ales o comisiune pentru reorga­nizarea sindicatului. x Toți absolvenţii şi absolven­tele şcoalei de Belle Arte din Iaşi, aflători în localitate, sunt invitaţi a se întruni în cancela­ria şcoalei Mercuri 2 Februar a. c. la orele 5 p. m. x Balul Societăţii studenţilor Evrei, a avut un succes desă­vârşit atât moral cât şi material. In cea mai deplină comuniune sufletească sa petrecut până di­mineaţă. Balul a fost onorat de pre­­zenţa d-lui profesor din Leon, rectorul.­­ Cu o deosebită solemnitate s’a făcut ori inaugurarea semi­narului pedagogic tebraic care e instalat ,în localul gimnaziului „Wachtel*. Au luat cuvântul d-nui Moses Duff, Dr. Solomonovici, Dr. Rubin, I. Nacht, M. Wach­tel, Dr. Porath, E. Meithus şi alţii cari au arătat scopul semi­narului, insistând asupra impor­tanţei pe care limba ebraică o prezintă în împrejurările de azi pentru poporul evreesc. A asistat un public numeros.­­ Individul Secrietu D-tru a fost înaintat parchetului pentru furt. 60 feami nnm&nl fi 4 fi POilf lC € O T fOIAM, MfeRCURI 3 FEBRUARIE ifl&, . ANUNCIVBI Sc D'h­etc Ea AGENȚIA DE PUBLICITATE 3.BHĂNlSTEASO — — St?* Gh. MS?2&se*a 17 —* — — Concesionară exclusivă a publicității — «* Uîj’ »Kasaff vetbin ao leu * x D. Maior Orleanu a declarat, că noile dispoziţiuni pentru combaterea speculei formează un proect de lege, ce va fi supus dezbaterii parlamentului. l­­óln Alu­­l

Next