Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)
1921-02-02 / nr. 4122
ATOL XTII Im w« »AW ...... B iW^X UN AN rfi *' 1%A: ȘASE LUNI . ^tmu LUNI . ADM — Gft. Máfi£«S{n U TELEFON IV».800 - DIfisulflfui Guvernul vrea iară? să calce Constituţia, şi nu ştie cu care picior să înceapă. D 1 general Averescu, ca unul care-şi dă seama că esteşi om politic numai din superstiţie, ţine foarte mult să aplice întâi dreptul, deşi o viaţă întreagă ca general de tradiţie a predicat pornirea cu stângul. Principiile reformei agrare trebuesc introduse în Constituție, conform unei cerințe tot constituționale din art. 19 aşa cum a fost modificat. Pentru aceasta însă trebue ca corpurile legiuitoare să aibă caracter de Constituantă. Ori, combinaţiile politice anterioare cereau ca parlamentul să fie ordinar, (honnit soit qui mal y pense) adică un constituant. Şi ne aducem aminte că atunci au fost discuţiuni furtunoase, cu discursuri, cu vacarm, cu oameni de legi care plângeau pe oseminte de texte, fiindcă nu ştia nimeni ce este. Acuma din contra: ce bi■a-ar fi să fie o constituantă, mai ales aşa cum este aranjat parlamentul, petreisferturi în cămaşă de forţă, şi pe deasupra şi cu pumnii î n gură. Iar pentru ca să poată convoca o Constituantă, capabilă de a modifica sau complectatexte constituţionale, d-l general are nevoe de 23 din parlament.*Ceia ce nu se află. Aşadar guvernul e în încurcătură. Degeaba a stat şi-a muncit d-1 Goroflid, un an de zile, de când şi-a vândut moşia ‘ şi a rămas să cugete au supt presiunea intereselor. Guvamul stă cu arătătorul pe frunte. S’a pronunţat abia d-1 Argetoianu care a dat pină acum (adică până la data când scrim, nu când apare acts articol) numai două soluţii, şi asta numai fiind că socoate că nu e nevoe de mai multe. Cea mai importantă veste aceia de a se considera cerinţa Constituţiei ca nescrisă şi a se da reformei agrare caracterul unei legi ordinare lac legea Trancu, de exemplu susceptibilă de orice modificare. Adică mai ales cu această susceptibilitate. Dată la această soluție mai este inconvenientul cîtorva cuvinte din Constitție, sa e gata să le suprime definitiv prin Monitorul Oficial, în care de-asemeni nu va purnia nici un cuvînţel al celor ce vor găsi cu cale să protesteze. Socotim că soluţia lui Argetoianu este ideală, dar nu ara meritul unei originalităţi, fiindcă la noi s’a mai făcut de multe ori aşa. Citeva cuvint mai puţin într’o Constituţie din care atîtea articole supraveţuesc numai ca nişte strigoi, ce importanţă poate să mai ară. Şi apoi, a urma urmei D-l Argetoianu să nu poată face atîta lucru? Dl general Averescu însă s’a gindit şi Domnia Sa, (vă spuneam eu că tot guvernul se gîndeşte) şi s’a gîndit să solicite pur şi simplu acordul partidelor în aceasta priviţa. Adică să s’adune Dumneai eroului lui, cu D-1 Take Ionescu, cu Domnul Brătianu şi cu D-1 Marghiloman, să se târguiască puţintel, şi la sfîrşit cum ar spune Dumnealor, aşa să fie. Constituţia ? Ce mai e nevoe dacă partidele au căzut de acord. Doar Constituţia e bună la ceva numai cînd partidele nu se înţeleg, pentru ca cei din opoziţie să protesteze pe baza ei. Constituţia nu-i doar decît pentru opozanţi, ori, toţi căzînd de acord, Constituţia nu-şi mai are nici o raţiune de a fi. La urma urmei partidele politice toate la un loc pot face ce vor din Constituţie, şi-atunci de ce să se mai încurce’n formalităţi. Soluţiile sînt amîndouă destul de radicale şi fără cusur pentru ce să scape guvernul din încurcături, dar pînă atunci legea agrară rămîne tot nezuţuită. Boerii au dat pămîntul iar ţăranii nu’l au, şi noi ne batem la brutării pentu o bucăţică de pine de trei ori pe săptămînă, de cite ori d-l Argetoianu nu dă ordin sa se considere că este pîne. Aspects CUM DISPARE O REVISTĂ.. Nădăjduiam, câţiva prieteni adunaţi în jurul aceloraşi nâzuinţi, şi închegăm la târgul provinciei noastre un cerc da convorbi folositoare si pentru noi şi pe;,tr alpi, al cărui stindard să fie revista .Umanitatea*. Revista a apărut timp de jumătate de an, fluturând în vânturile duhnitoare a i mortăciune, ins'gnele un - “Împrospătări morale şi a unei prefaceri In gândirea semenilor, absolut imperioase după caticlismul omenirei neterminat încă. Insuşindu-şi pro- gramul deluptă al grupărei „Garte“ revista noastră avea să înfăţişeze şi aci nouile idealuri aie omului purificat şi gata pentru suprema încordare pe care înfrăţita general, o cere dela dânsul. Deasupra organizaţilor | de partid şi a publicaţiilor lor o- | ficioase, „Umanitatea* trebuia | să fie | păritura pătrunsă de cel | mai independent spirit şi cu o- | biectivitatea pa care cinstea o | impune, să judece şi să condamne. Şi în atmosfera de negustorie | şi lipsă de onestitate, cele şase numere ale revistei ieşene sânt o dovadă de ceea ce încă mai ‘ poate da,—ca sinceritate şi avînt—generaţia noastră, atât de anemiată totuşi. Dar, pentru că glasul eliberării trebue năbuşit în ţara celor mai mulţi panglicari şi şarlatani, era fatal ca „Umanitatea" să dis- t pară. Netrebnicia anul cenzor abuziv a distrus contactul cu publicul cetitor, pentru că apoi la altă calitate să răpească hârtia pe care era dator s’o pună la dispoziția conducătorilor revistei. Fără îndoială că sunt unii cari se bucură de întâmplarea fericită de a fi scăpat cu atâta uşurinţă de concurenţă morală pe care „Umanitara* desigur că Ie o făca. În mizeria Intelectuală a ţării lesă, rămâne un gol pe care maniera umanitaristă nu-l va putea umplea cu toate sforţării unui literat sau altul, fie oricât de talentat dar lipsit de sinceritate şi avânt. Şi în timp ce fabricile de maculatură literară, cu capitaluri de sute de milioane emit noui acţiuni, prietenul Reîgig, îşi roade nervii pentru a găsi soluţia achitării celor 13 mii lei, cât datoreşte pentru îndrăzneala de a fi vrut să civilizeze hoardele nepăsătorre ale unei ţări de permisionari şi navetişti. Ge StSlfta Alleys if' O. '22' ’ mmmmm Congresul liberal | — Ctt*?Ss»tSrlge rostit». — rstUtzms csndîtiatureB ! ti Iul P.Ftat3nsrti. — f Eri, la ora 10 pdlm!neaţa a avut loc congresul judeţian al partidului liberal din localitate. Azistă delegaţii tuturor organizaţilor judeţene şi comunale, şi saloanele clubului liberal au fost cu adevărat prea puţin încăpătoare, pentru a cuprinde azistenţa, atît de numeroasă» Expozeul d-lui Crupenschi D. C. Crupenschi, vice-preşedinte deschide şedinţa şi cere încuviinţarea ca lucrările ce le ace a efectua delegaţia judeţeană, să se facă la balil cu întreaga organizaţie, un congres. Adunarea aprobă. D. Crupenschi, mulţumeşte tuturor pentru graba cu care au răapuns la prima chemare, şi o consideră ca o încurajare, de a duce lupta spre Isbânda, în această campanie electorală. D. Crupenschi face apoi o expunere interesantă a situaţiei. Aminteşte de trecutul partidului liberal, de Cogălniceanu, Brătianu, Sturza, care au organizat cei dintâi ţara şi au realizat prima unire. Nu uită pe Haret, care a organizat vieaţa şcolară şi situaţia economică a satelor. Venind la Istoria contemporană, d. Crupenschi aminteşte de faptele acestui partid, de sub şefia Marelui loc Brătianu, actualul şef al partidului liberal. Un singur fapt justifică numele de Mare, ştiut fiind că Brătianu nu s'a lasat ademenit nici de cei cari striga să intrăm în războiu cu nemţii, nici daa ■ cei care cereau intrarea necondlţionată, ci a intratîn războiit, numai după ce a obţinut giranţii că rezultatul va fi unirea Românilor de pretutindeni,ceia ce s-a şi realizat. Partidul liberal a înfăptuit improprietărirea încă înainte de războiul mondial, şi de îndată ce nemţii au părăsit ţara, a dat împroprietărirea şi votul obştesc. S-a adus acuzarea, că partiul liberal guvernează şi din opoziţie. Da, veghează a nu se face greşeli ce nu se mai pot repara. De aceia d. Mârzescu a protestat împotriva concesiunei atelierelor, pentru că însemna înstrăinarea puterei de circulaţie a bogăţiei noastre ; de aceia am făcut strajă în Iaşi, când s’a vorbit de concesia uraelor unei societăţi streine, neţinându-se la seamă de drepturile comunei. Făcând tabloul celorlalte partide, d. Crapenschî zice, că ţărăniştii au semnat tratatul de umilinţă, respins cu energie de Britanii, iar ca legi, n‘au făcut de cât navetele particulare şi sporirea diurnei deputaţilor. Averescanii n‘auînfăptuit nici împroprietărire şi nici n’au procedat la parcelarea pământului. Au făcut câte o parcelare de formă, câte una de judeţ, fără măsurătoare, ci numai cu tâmbălău şi discursuri. Averescanii guvernează cu decrete Ioi şi stare de asediu, de şi «su parlament. Şi nu sunt nici oameni noi, ci fugari din alte partide. Chiar în guvern se găsesc fugari ca d-nii Atanssiu, Trancu, Petrovici şi Garoînca. Dar azi se cere mai mult ca oricând oameni cu experienţă, cari fac puterea şi fala partidului liberal. Azi partidul liberal trebue săşi desâârşească opera, prin înfăptuirea nouei legiferări gata pregătită şi alegătorii au a dandindţia. Făcând recomandarea d-lui P. Fântânaru, candidatul partidului liberal, d. Crupenschi relevă activitatea d-lui Fântânaru in diferitele demnități și se socoate fericit că i-a fost dat să facă această recomandare. Termină cerând tuturora întregul concurs, pentru triumful cauzei. Aplauze lungi acopăr cuvintarea d-lui Crupeashi. * Se pune la vot ratificarea ca ne diclatarel d-lui Fântânaru şi a- ’ donarea o ratifică prin aclamare unanimă şi mari ovaţiuni. « Cuvântarea d-lui Fîntînaru { î D. P. Fântânaru, mulţumind, * cere permisiunea de a aminti câta-va fapte din viaţa partida- ; Iul liberal. După o schiţare fu general, | d sa se ocupă pa larg de acH- 5 vitstea desfăşurat! de Spîru Ha fret, fcare ce] dintăi a dat sate- ! nilor egale drepturi făcând şcoală complectă la sate, şi dând î fiilor de ţăran! putinţa de a se distinge/ de a-şl continua sta- \ diiie (n oraşe, şi de a deveni i conducători. I Venind la propria sa activi» f tate, d. Fântănaru arată tot ce a făcut ca prim ajutor de pri- | mar si ca Prefect. E de relegat mirele număr de localuri de școli, primării și al- j tele clădite sub Prefectura \ d sale. I Mai amintim că diurna de 6ooo lei pe lună, d. Fântănaru a sa- ] crificat-o în întregime pentru " premii de încurajare "şi cantine | şcolare. D. Fântănaru cereconcursul | devotat al tuturora, în numele | partidului liberal, căruia se da- toreşte întreaga organizaţie a ţărei şi dezrobirea Românilor de pretutindeni. Viaplause acoper această 3 cuvântare: i • După ce mai vorbesc d-sil • Mihaiescu, Ciolan si Gure», in i cuvântat d. Victor Jamandi. | Cuvântarea d-lui Jamandi D. Jamandi începe prin a arata, că se fericeşte ca fiu de plugar, să fie Intrat din primul moment în organizaţia liberală, ce însamnă toată munca, toate faptele şi toată istoria acesui neam. Partidul liberal a luptat nu totdeauna pentru întronarea drep- tăţei şi se confundă cu întreaga dezvoltare a poporului român, de la 1800 şi până a ei. Era firesc că fie nersulţumiri, după războiul năprazaic,— dar , puhoiul s’a dus, a rămas !par- | tidul liberal puternic, au rămas : pietrele albe neclintite, de apele , ce se scurg. | Partidul liberal Va d&t fra- { proprietărirea pentru a vă Im- bunătăţi traiul, dar votul obştesc v’a adus aicea. Votul este arma şi puterea voastră şi a noastră, şi se sprijină pe stergoi partidului liberal naţional, care are scris pe frontispiciul său: jertfă, muncă şi izbândă. Reformele, partidului liberal Ie-a realizat cu multă trudă, pas cu pas, până la realizarea României Mari. Intră caldă peroraţie d. Jamandi spune că partidul liberal va rezolvi şi toate cele alte reforme necesare şi merită a aşeza ţara pe veci unită şi neclintită şi cere tuturora să şiară datoria pentru a grăbi acel moment. Lungi şi calde aplause acoper cuvântarea. După congres, s’au expediat telegrame de omagiu diori Ion I. Brătianu şi G. G Mârzescu. La ora 1 a avut loc o masă comună in galoanele restaurantului Luther. Au ridicat trusturi, d-nii Crupenschi, Fântănaru, Toma, Manciu, Lăzarescu, Victor Iamandi, şi mai mulţi delegaţi judeţieni şi Comunali. In tot timpul a domnit o atmosferă de desăvârşită înfrăţire. x Ministerul de Justiţie s'a interesat de soara deputatului Tănase, care declarase greva foamei acum o săptămână. Direcţia închisoare Centrale a comunicat ministerului că d. Tanase a încetat greva orimineaţă şi se află în afară de orice pericol. x D. N. V. Ştefanie, Preşedintele Camerei de Comerţ şi al Ultimei Sindicatelor Comerciale, i-a dipat, azi candiditara independenţi la alegerea pentru lotul de senator din lo-calitate. Dl. ih.ter dr. Leon, a obţinut pentru nevoile Univenităţei Ieşene suma de 50 milioane. Printre sumele trebuincioase deferitelor facultăți na rerat, pene acam d. dr. Zmfirescu pentru institutul de anatomie, 560000 Iei, pentru laboratorul de parazitologie lOoOOO lei . Curtea de apel s. NI a primit in parte apelul InculpatHor provocatori la greva generală din Pașcani, reducând pedeapsa de la 4 luni la 3 lani închisoare şi amendă de la 2000 lei la 100 lei, socotindu- se executată pedeapsa de la pronunţarea primei sentinţe a tribunalului de Fâ Uitini. Chestia cărnel.— Am arătat diunăzi cu măcelarii, pentru motivul căautorităţile nu le aprobă în totul cererea de majorare a a preţului carnei după cum pretind ei, au început să aducă carnea prin contrabandă, din Basarabia, pe care o desfac apoi pe pieţile oraşului. Sistemul acestape care 1 practică pe o scară foarte Întinsă a alarmat Intr’atâta autorităţile noastre competinte că au luat măsuri ca pe lîngă confiscarea cărnei adusă în oraş în mod clandestin, să se aplice şi pedepse severe acelora care practică aceste contrabandă. In urma acestor măsuri luate de autorităţile noastre, o delegaţie din partea măcelariei din Comuna Copou s’a prezentat d-lui P. Pogonat, prefectul judeţului, cerîndu - şi dispue redeschiderea abatorului de taerea vitelor, de la Copou. Pentru motive pe cari Ie vom arăta şi comenta altă dată de prefect de judeţ nu I s-a admis această cerere. Din această cauză măcelarii continuă să aducă mereu carne prin contrabandă, carne care este un permanent pericol pentru consumatori, deoarece provine de la vite a căror tăere nu s’a făcut în prezenţa autorităţior sanitare care trebue să şi dea avizul dacă carnea poate fi sau nu pusă în consumaţie. D. Jean Atanasiu, ministrul refacerei, a promis a aproviziona leşul cu griul necesar şi cu preţul maximal. A cerut însă în schimb aplicarea noului regim al plinei . Clubul democrat din localitate, în Întrunirea de Sîmbătă, a ales pe d. N. Cananau ca şef al organizaţiei locale şi a ratificat candidatura d-lui Mihai Negruzzi, la alegerea pentru locul de seoarer, vacant în localitate. x Comitetul Federaţiei Naţional, se întruneşte azi, pentru a fîxa data ţinerei unei mari întruniri pubice în localitate. x Eri a avut loc solemnitatea Improprietîrirei la Frbticeni. Au vorbit dnii P. Dragomirescu, Pogonat, Gali, Casian şi alţii, în aplauzele mulţimei de săteni. A urmat o agapă frăţească la care s’au ridicat nunaroase toasturi. Improprietăriţii au semnat o telegramă de recunoştinţă şi de omagiu lui general Averescu. „ Distribuirea vagoanelor pentru alimente şi mărfuri, ce reclami o urgenţă, a trecut din nou în competinţa direcţiunei regionale a căilor ferate. x In saloanele societăţei de construcţiuni, la casa d lui Pandele Zamfirescu, strada Ştefan cel mare, se deschide mâine expoziţia violelor, a cărora construcţie urmează a se începe In această primăvară. x Sîmbătă s’a deschis seziunea extraordinară a curţei cu juraţi. Procesul insă a fost aruînat, din lipsa juraţilor. D. dr. Duseian, distinsul medic, inspector al ministerului Muncei, a fost transferat pe ziua de 1 Aprilie, de la Chişinău la Timişoara. x Dela sindicatul proprietarilor.— Eri Duminecă a avut loc întrunirea proprietarilor urbani din Iaşi. Au vorbit d un colonel dr. Veisa, Ioan Motăş, G. Cristofor etc. Cu toţii au arătat nedreptăţile ce sufăr proprietarii urbani, cum proprietăţile urbane se ruinează precum şi năzuinţa constantă a lor la bună înţelegere cu chiriaşii. Apoi adunarea a votat o moţiune prin care aderează la memoriul proprietarilor urbani din Galaţi şi cer abrogarea decretului lege din 2 April 1920 şi a disposiţiunilor din legea măsurilor excepţionale. La urmă s’a ales o comisiune pentru reorganizarea sindicatului. x Toți absolvenţii şi absolventele şcoalei de Belle Arte din Iaşi, aflători în localitate, sunt invitaţi a se întruni în cancelaria şcoalei Mercuri 2 Februar a. c. la orele 5 p. m. x Balul Societăţii studenţilor Evrei, a avut un succes desăvârşit atât moral cât şi material. In cea mai deplină comuniune sufletească sa petrecut până dimineaţă. Balul a fost onorat de prezenţa d-lui profesor din Leon, rectorul. Cu o deosebită solemnitate s’a făcut ori inaugurarea seminarului pedagogic tebraic care e instalat ,în localul gimnaziului „Wachtel*. Au luat cuvântul d-nui Moses Duff, Dr. Solomonovici, Dr. Rubin, I. Nacht, M. Wachtel, Dr. Porath, E. Meithus şi alţii cari au arătat scopul seminarului, insistând asupra importanţei pe care limba ebraică o prezintă în împrejurările de azi pentru poporul evreesc. A asistat un public numeros. Individul Secrietu D-tru a fost înaintat parchetului pentru furt. 60 feami nnm&nl fi 4 fi POilf lC € O T fOIAM, MfeRCURI 3 FEBRUARIE ifl&, . ANUNCIVBI Sc D'hetc Ea AGENȚIA DE PUBLICITATE 3.BHĂNlSTEASO — — St?* Gh. MS?2&se*a 17 —* — — Concesionară exclusivă a publicității — «* Uîj’ »Kasaff vetbin ao leu * x D. Maior Orleanu a declarat, că noile dispoziţiuni pentru combaterea speculei formează un proect de lege, ce va fi supus dezbaterii parlamentului. lóln Alul