Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)
1921-02-23 / nr. 4139
ANUL XVn-lea No. 4139 ABONAMENTE DIN AM ŞASE LUNI . TREI LUNI . est" . . . 160 LXI « • ■ 80 tf ■ ■ • 40 M Biblioteca Universităţii ADMINISTRAŢIA — Qh. Mârzeset 17 -= r— TELEFON Wo. 200 -«Afli POLITIC CO Tel Of A H« MERCUBI 23 FEBRUARIE l»8l. &SUKGIUB! So primase la AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str. Gh. MSrzascie 17 — — — Concesionară expluxiva a pntisiîţii — — Um mmmAr rechin 1 lei — Casaţia şi Socialiştii Curtea de Casaţie, Plan mai exact numit „înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” s’a pro- nunţat în recursul celor 9 socialişti condamnaţi la munci silnici. După cum s'aşteptau toţi acei care cunosc spiritul de ordine al acestei înaltei instituţiuni, recursul a fost respins. Sentinţa modeştă a unui căpitan din aripa Curţii Marţiale, a căpătat prin aceasta caracterul de autoritate care va face să fie executată "aidoma, cu jandarmi pedeştri. In faţa curţii "marţiale s’a discutat şi Constituţionalism, şi neretroactivitatea legilor penale, şi texte de legi, şi doctrină juridici, şi s’a dovedit ci oamenii aceia fără o pregătire de drept au înţeles tot aşa de bine legile ţârii şi Principiile chinuite de la Justinian Incoace, cum Ie a înţeles şi un înalt Consilier al supremei instanţe. Două minţi cu educaţiuni diferite s’au întâlnit, confundându se de data aceasta. Ceia ce înseamnă că dreptul nu este decât arta care-ţi pune la îndemână argumentele care să justifice o hotărâre, pe care ţi-ai făcut o fără să te gândeşti la principii de drept. Un judecător trebue sa fie numai un om hotărât şi să aibă o părere în orice chestie venită judecăţii. Pentru susţinerea acestei păreri drepţi e gata oricînd şi furni- Esse cel puţin tot atltea argumente cite ar fi necesare pentru susţinerea unei convingeri contrare. Da aceia întrlnirea principiilor juridice ale domnului oftpitan de la Curtea Marţiali cu cele ale înaltei Curţi, nu ne surprinde.— Ea s’a făcut pa tereiul unei concepţii sociale, care era aidoma şi într’o parte şi In alta. Pentru susţinerea acestei concepţii legea furnizează destule argumente fiindcă de asta legile se contrazic. Şi în această privinţă, în această concepţie şi-au dat mâna Căpitanul de douăzeci şi doi ani cu bătrânii jaris consulţi de şase zeci şi doi. La urma urmei procesul mai fusese judecat şi de altă înaltă Curte, acea de justiţie militară care cântărise şi ea vinovăţia cu priceperi civile şi militare împreunate. Aceasta ca un indiciu mai mult d greşală nu putea sa fie, şi ci prin urmare înalta Curte nu a avut ce si mai îndrepte. La toate acestea care duc la definitiva condemnare a soialiştilor se mai adaugă de la început, şi interesul superior al statului sau al guvernului. Iar într’un stat organizat, cum este al nostru, nu se poate ca Justiţia să nu fie ca Statul şi cu guvernul. Independenţa magistratului este iluzorie., Avansările nu se fac doar după norma calităţii fiecăruia, după un examen, şi după ordinea reuşitei la acel examen, ceia ce ori cum, ar fi o garanție, și ar constitui un drept elementelor distinse. De alt-fel, și într’o altă ordine deci mai generică, pentru o armonioasă colaborare a puterilor în Stat, puterea judecătorească trebue să fie tot-deauna cu cea executivă, cu guvernul, ca și „alegătorul*. Pentru toate aceste motive credem că Decizia înaltei Curţi de Casaţie, fără a o critica, nu putea să fie alta. Alkui Raportările comerciale cu Germania București. —Se lucrează cu asiduitate la întocmirea proectelor pentru reluarea raporturilor comerciale cu Germaniei. Comisiunea însărcinată cu studierea acestei chestiuni a avut o întrevedere în acest scop cu d von Freytag, ministrul republicei germane la București. Aspecte CAZULROSETTI Presa bucureşteani st extaziază prin foiletoane îşi cronci In faţa unui volumaş de literatură stupidă, fiind de răsboiu, a d-lui Radu Roaseti. Aceat autor, care a avut cândva ’îndrăzneala si cheme In Judecată pe un critic pentru că a afirmat unadevăr de toţi recunoscut,—că adică e lipsit de talent,—îşi îngădue să tulbure uitarea care se Intiude de acum peste câmpurile de luptă, cu vedeniile sale eroistice. Opera lui Rosetti cuprinde două părţi: însemnări din luptele la cari a luat parte la ofiţer şi povestiri adunate la masa de brad a redacţiei ziarului .România0. Ne-am mai ocupat cândva despre rostul pe care îl avea pari* fletul sedentarilor cartierişti, cu prilejul unei mici discuţii In jurul activităţii de azi a unui foat com- Part *1 cârdăşiei Locuateanu, Rojeu, Rădulescu Mircea, umanitaristul de recentă dată N. N. Beldiceanu. Campania de defăimare, de incitare şi de calomnii la adresa nu a străinilor cu cari ţara se afla In războiu, dar împotriva populaţiei evreeşti, era principala activitate a scribilor fugiţi de pe fronturi, ghiftuiţi şi îmbuibaţi de fonduri, afaceri şi petreceri. Nici unul din colaboratoriiRomâniei“ n’a făcut încă .mea cu"pa", lepădându-se cu desgust de «criptologia aceaexaltatoare a crimei, a jafului și asasinatu- lui pe cari le predicau cotidian la coloanele deschise din ordinul lui Prezan și a colonelului Stere. Dimpotrivă, ei işi fac o cinste, din a aduna In mănunchi şi a le mai rechema la actualitate, toate acele schiţe, nuvele ,şi însemnări, stropite ca sânge, scrise cu bale, sgâriate cu baioneta, întreg acel noian de îndemnuri la pârjol şi de exazare al instinctelor canibalice. Radu Rosetti îşi plăteşte tributul de recunoştinţă acelora cari i-au dat putinţa să trăiască tihnit In odăiţă din strada Cura- Vodă pe când camarazii lui de regiment se prăpădeau In văgăuni de munţi, cari l-au adus apărător la Curtea Marţială a Marelui Cartier, cari l-au dezgropat din colbul la cari anligunor generaţii sătulă de mahalagiir cu serenade l-au cufundat. Radu Rosetti, a cărui ultimă producţiune o trimbiţează gazetarii din Capitală, este un caz obicinuit de lichelism literar In bâlciul nulităţilor cari scriu din ordinul unui director de bancă, după cum el a scris din ordinul unui plutonier de jandarmi. 6. Spins Dedalessa, mica litrul de finanţe, în lunga sa şedere In capitalele ain occident, a împrumutat o parte din caratul oamenilor de stat ca care a venit In contact. De aceea, hotărârea d-sale In faţa mancei pe care şi-o propune şi mai ales atei nou spirit care te detaşează din programul său de activitate. Haosul financiar in care se află tara nu poate deveni ordine decât prin radicale măsuri de îndreptare, din care cele dintâi sunt o nouă aşecare a imnoxitelor şi întocmirea anui budget ca adevărat sincer. Dar pentru ea contribuabilul so la parte ca tot sufletul la opera de refacere a ţârii, Jertfind din averea sa o câtime cât mai mare, trebue să aibă siguranţă că Jsrtfdli tal vor fi tntrebabfite numai spre folosul colectivităţii şi nlel demn pentru susţinerea Intereselor personale ale guvernanţilor. 4« Se pare că ministrul de finanţe a pătruns şi el acest elementar adevlr. Da aceea apelul pe care l-a adresat tuturor miniştrilor ca la termenul cel mai scurt *1*1 Veanuleze schiţa budgetului pe cinci Ani a departamentului respectiv, conţine expunerea unor triste dar temeinice constnlSri. D. THuiaccu vorbeşte cu 'amSrffcuna despre „cheltualile Inutile cari Vn fmprejurlrila de astlzl ar putea avea un caracter provocator1* preconizând Vnfrânarea lor prin cele mal drastice «zisuri. Capitolul „misiunilor“ al „automobilelor pentru trebuintl mai mult sau mal putin legitim«“ al 9b»geleior - extraordinare* sl al risipei neruşinate a banului public, formaazl pentru ministrul da finanţe caa mai da cSprionle preocupare. El Vsi propune ca, In înţelegere cu colegii «II da cabinet, «I remedieze acest neajuns care altfel duca In mod axiomatic la dazastrul financiar. 4* Pentru a dovedi că intenţiile sale nu sunt o simplă manifestare pe hârtie, d. Titulescu a ţinut ca în faţa Parlamentului să’şi precizeze programul. Răspunzând unei întreruperi a d lui Cistescu care se îndoia asupra sincerităţii nouilor impozite, ministrul de finanţe ’a declarat că impozitul pe venit şi pe câştigurile de răsboiu se va aplica fără nicio deosebire, prin cele mai drastice mijloace. D. Titulescu a făcut un călduros apel la toţi reprezentanţii naţiunii, rugându-l să-i dea sprijinul necesar pentru îndeplinirea scopului ce şi l-a propus. Deocamdatâ, se pare că acest sprijin există, luând în consideraţie atitudinea presei liberale şi a deputaţilor federaţiei. 4* VIAŢA1 POLITICA Proectele ministrului de finanţe — Recunoaşterea jafului de pânS acum. — InfrAgerea dezordine!. — Bugetul. — Imposbilitiţi de fapt ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE Sâmbătă, la ora 4, după cânz a avut loc şedinţa anunţată a comisiei interimare. 4* înainte de a intra In ordinea de zi, d. Mihai Negruzzi, Preşedintele comisiei interimare, spune că a fost sedzat de o adresă a dlui Scutaru, cărei cere lămuriri în toate chestiile de e* dilitate. D. Gutanu zice că nu se a* mestecă In politici, nici nu se solidarizează cu protestul inginerilor, ci dorește a fi lămurit, după dreptul ce i acordă calitatea de consilier comunal. D. Negruzzi, răspunde Întâi In chestia uzinelor, arătând ci nu e vorbă de o concesie, că de o tovărăşie a comunei, In care s’au luat măsuri ca beneficiile comunei să fie apărate, dar în acelaşi timp populaţia să fie ferită de speculă. Aminteşte din nou condiţiile constituire! societăţii şi crede că interesele comunei sunt pe deplin apărate. In chestia pavilstradeior mulţumeşte d-lui Scutaru. Materialele sosesc şi rcampania de lucru începe. Pe când In alte oraşe lipseşte pinea şi lumina In Iaşi, cu toate greutăţile avem şi pâine şi lumină. D. Negruzzi teribină, zicând că acuma calea de a munci pentru oraşul Iaşi ti va fi mai uşurată. D. Scutaru, se arată mulţumit de Dmutririie date şi roagă pe d. Negrutzi să-şi continue activitatea.• Se intră In ordinea de zi, votându-se diferite credite şi verificări de lucrări. Membrii comisiei interimare aprobi părerea primarului, de a se da Principesei Eilaabeta o icoană drept dar de nuntă și să autoriză pe primar, de a o cumpăra. Ședința se ridică la ora 7 seara. Dar, pentmă cei dintâi cari au datoria sâ colaboreze en d. Titulescu sunt colegii d-saie da cabinet, din întârzierea pe cari aceştia o pun In IntecBirea budgetaior cerute de ministrul da finanţe te poate Întrevedea intenţia de paralizare a operei de refacere naţională. Şi sunt indicii că d.îTItulescu va treimi să plece In curând din minister, dacă nu va voi să renunțe Ia „anarchicile“ sale proeete de lege. Consfătuirea majorităţilor Bucureşti. — Sâmbătă a avut loc o consfătuire a membrilor majorităţii, convocată de d. Argetoianu. Ministrul de interne a pus in discuţia parlamentarilor chestiunea eşecului pe care l a avut proectul de lege pentru înfiinţarea subsecretariatului de stat al minorităţilor pe care o consideră ca o chestie personală. D. Argetoianu a declarat că în caz când majorităţile nu-i vor acorda sprijinul , sa va demisiona din minister. Proectul de lege al ministerului minorităţilor va fi adus azi in discuția Camerei. • INFORM , în cercurile politice se confirmă cu certitudine că d. M. Cantacuzino îşi va înainta demisia din Parlament. „ Cu începere de mâne se va face la Banca Naţională plata cotei de M la sută pentru Coroane. Achitarea se va face zilnic între orele 2 şi 5 după amează, publicul trebuind să se prezinte în ordine numerică, câte 50 în fiecare zi. Nici o plată nu se va face dacă nu se vor prezintă chtanţele de achitarea la zi, inclusiv trimestrul Ianuarie 1921, a tuturor impozitelor fiscale şi comunale, iar comercianţii prezintând chitanţa de plată patrtei. La municieple finanţe te studiată chestiuneaFembcerel bonurilor ie împroprietărit tn valoare de aproape io minarit let Atentă neaă emisiunea de bonuri ce va fan probabil‘peste câteva luni , Heetingul Comercianţilor în sala Siddîl, a avut Ioceri dimineaţă meetingul ’convocat de .Uniuaea sindicatelor ’Comerciale şi industriale*. Sala arhiplină de Comercianţi de toat« categoriile. Pe scenă, membrii ’Comitetului N. T. Ştefaniu, V. Arseni, H. Kahane,Anghelescu, Roienthal- Socec, Poliak, E. Şaraga, Rapiport, «Furnica, ^Man^sie Sternberg, Flesscă Apostol. D. N. V. Ştefănin preşedintele .Uniunei" arată scopal întrunire! şi dă cuvântul d-lul Emanoil Marcovici. D. Marcovici rosteşte o cuvântare documentată, prin care arată, "că neajunsurile "şi legile făurite Împotriva comerţului, a a produs scumpirea traiului. Statul n joc de a încuraja acţiunea Comercianfilor, «’s 'făcut singur aeguator şi rezultatul a fost dssastruos. Valuta a’a r prefăcut In apeculă, pe când dacă era lăsată pe, seama Comercianților, leul ar fi creacut Relevă toate neajaaaarile da tranaport,— și fachee cerând ‘'libertatea ’complectă a comerţului. D. ▼. Aratul, arată cum după stat, Comuna şt rJudeţul a’au transformat In negnatorii şl provoacă apecnlă. La ftoate aceate au e de cfttui toc, libertatea Comerţului, D sa protestează vehement In potriva noilor legi ce se pregătise, pentru a Iovita Comercianţii. D-nii Apostol, Hersoa şi Eftaa Saraga vorbesc laacelaşi aenz. D. N. V. Ştefăniu, face un Istoric al peripeţiilor prin care a trecut Comerţul şi măsurile luate, care In loc de o uşurare, 'au adna starea de azi, de care Comercianţii nu au nici o vină. Arată relele ‘'de care suferă transportut, şi mulţumeşte d-lul Scutaru, pentru bună-voinţa ca o arată Comerţului. D. Ştefăniu protestează tnpotriva nouei legiuiri şi termină, a-jpelând la unirea tuturor Comercianţilor. La urmă d. Rosenthal-Socec dă citire unii moţiuni In senzul celor discutata. : B9 Ahit ieri seara a iizbucnit un incendiu la casa D-nei Sofia ■ Grigorescu, din Str. lonescu No. 16 cauzându-i pagube de 5ooo Ici pagube. 5K Pe șesul dindosul regiei a avut loc,eri, duelul Intra D-nii Lascar Rosetti și Dr. Mezincescu. S’au schimbat două focuri de revolver fără urmări. & La spitalul Israelit s’a constatat un cas de boala somnului. Bolnavul estel izolat. ftTIMI x Panea.— Ea când d. Negruzzi, afirmă în şedinţa comisiei interimare că Iaşul este unuldin puţinele oraşe îndestul de aprovizionate cu pine, scandalul pe care lipsa ei îl provoacă zilnic este cea mai relequentă dezminţire a acestei afirmaţiuni. In adevăr, convoiurile neaftişite de cetăţeni cari aşteaptă ceasuri dearîndul produsul anemic al cuptoarelor, amintesc vremurile de mizerie din timpul războiului înd spaauma era în floare , preţul unei pini a rajuns la şase lei, atunci cînd bunăvoinţa brutarului poate fi înfruntă şi sergentul din peat şi-a primitşpaga legală. Această stare de lucruri nu poate fi remediată decît prin larga aprovizionare a comunei cu făina necesară şi cu drastice “măsuri pentru respectarea dispoziţiilor de către autorităţile în drept , D nu M. Veit preşedinte al asociaţiei funcţionarilor publici a trimis următoarea telegramă -„D-lul Preşedinte “al Adunărei Generale a Funcţionarilor Publici Ateneu, Bucureşti*. „Asociaţiunea Funcţionarilor Comonel Iaşi, luând cunoştinţă de invitaţiunea făcută a lua parte la discutarea şi aprobarea proeetdrii de Statut al funcţiorilor şi a tabloului de încadrare şi salariere a funcţiunilor, vă mărturisesc vielor gratitudine pentru chestiunile de Înalt Interes profesional ce puneţi în ordinea de zi“. „Regretăţi neputinţa de a vă trimite delegatul nostru, virăgim a ne considera u totul devotaţi principiilor de Îndrumare ale acestor arzătoare chestiuni pentru situaţia noastră a tuturora şi a compta pe cel mai des desăvârşit devotament şi fermă adeziune la hotărârile ce veţi lua In această privinţă*. „Transmitem marei adunări salutai şl urările noastre pentru desăvârşitul triumf al cauzei ca apăraţi*. ?x Adunarea generală a Camerei de Comerţ — Membrii Camerei de Comerţ, s’au întrunit aseară în adunare generală, sub preşedinţia d-lui N. V. Ştefăniu, Preşedintele Camerei. Sunt prezenţi d nii Em. Lupu, V. Arseni, A. Funiac, Im Marcovici, Ifie Mendelsch, Al Croitorulhi Pzpoviei Frească M. I. Moscovici, loan Fiorescu, H. Sarcu, D. Antonescu, C. Ciboreanu Vasiliu, Zackerman Vaslui, Rene Spodhîm, I. Gruber, Herson, M. Oncianu, D. Mircu şi secretarul Camerei citeşte procesul verbal al ultimei adunări generale, ce se aprobă. D. N. V. Ştefăniu, Preşedintele Camerei, face un exposeu al activităţei Camerei nu numai pentru comercianţi din Iaşi, dar pentru toţi, din România Mare. Adunarea ascultă cu atenţie şi aprobă un proect elaborat de d. Ştefăniu, pentru propăşirea economică a laşului D. Hie Mendelsohn faca deasemenea câteva propuneri reale. Asupra acestor proeete vom revenit , Sa votează noul budget şî se face un act de dreptate, întrodueîndu-se achitarea co tei de 65 pentru funcțioarii acestei instituții.