Opinia, martie 1921 (Anul 17, nr. 4145-4168)
1921-03-02 / nr. 4145
ANUL XVII-Iea No. 4145 50 bani numărul --- --------ABONAMENTE S. L* ■ ■sa 150 LJfil'V UN AN ȘASE LUNI . TREI LUNI „ ADMINIS1 — Gh. MlKMfl V — TELEFON No. MERCURI 2 MARTIE 1921. ANUNGIURI la filmase la AGENȚIA DE PUBLICITATE i. brAnisteanu — — Str. Gh. NlrxieCH 1? —— Concesionari exalasivi a publiaitții rtîA»OiO t.IT IC CO TtiO I AM. — Un namir vechi alen ■* a* Oprirea importului hîrtiei — O iRhBfiune scandaloasa a ministerului industriei. — Continuînd sistemul favorizărei tuturor ghesefturilor mari și mici, ale partizanilor și samsarilor, în dauna intereselor generale, actualul guvern este pa punctul de a lua o măsură prin care să se favorizeze specula cea mai neruşinată cu hârtia de tipar. Se anunţă, în adevăr, că la ministerul industriei este totul pregătit pentru prohibirea importului de hârtie, pe motivul absolut neplauzibil că produsul fabricelor din ţară ar fi suficient şi că, în plus, am avea destule cantităţi de hârtie importată încât să nu se simtălipsa acestui material. Adevărul este că prohibirea importului hârtiei ar constitui un scandal fără nume. Se ştie doar că presa şi editurile duc de multă vreme o acută şi permanentă lipsă de hârtie. Cărţile de orice fel şi revistele apar ,în număr restrâns, ziarele îşi menţin tirajul scăzut şi formatul redus din cauza lipsei de hârtie. Printr’un firesc joc economic, această lipsă provoacă scumperea extraordinară a hârtiei, la o calitate mai mult de eai inferioară, ceia ce face ca tipăriturile să fie puţine, diminuate şi foarte scumpe. Chestiunea hârtiei de tim par* este strâns legată de propăşirea intelectuala şi -a rata. Un guvern ,conştient uez, pregeta să procure cantităţile suficiente de hîrtie, pe un preţ cît mai mic, pentru editarea lucrărilor ştiinţifice şi didactice şi pentru dezvoltarea presei al cărui rol este imens în statul modern, şi mai ales intr’un stat ca al nostru unde se simte atîta nevoe de propagarea gustului cetitului în masele populare. Şi în asemenea împrejurări, guvernul procedează tocmai pe dos de cum ar trebui. Căci prohibirea importului hârtiei înseamnă lipsă, scumpete şi favorizarea speculei cu hârtia de tipar. In tradiţionala lui ipocrizie, guvernul va invoca desigur nevoia încurajării in- dustriei naţionale şi protegui- rea fabricelor româneşti de concurenţa străinătăţii. Argumentul ar fi foarte slab. S-a dovedit doar că fabricile româneşti nu pot satisface nevoile consumului intern. Lipsa de hârtie este atât de mare încât produsul fabricelor noastre, îşi va găsi oricind plasament pe piaţa internă. Şi la urma urmei, dacă e nevoe a se protegui cu orice preţ cîştigurile fabuloase ale fabricelor noastre li se pot face înlesniri de transport pentru materia primă, combustibil şi produs, se pot aplica chiar taxe de import protecţioniste , dar nu se poate admite oprirea importului şi lovirea atît de crudă în industria grafică. Lucrul e cu atît mai trist cu cît este la mijloc o intenţie de favor şi gheşeft. Oprindu-se mportul hîrtiei, guvernul va fi în larg cu distribuirea produsului faricelor din ţar?, putînd lovi după p’ae mai ales în presa democrat? şi opoziţionistă. Se cunoaşte traficul neruşinat al ofieului de distribuţie din Bucureşti şi repetata primejduire a apariţiei i presei democrate. Se cunoaşte de asemenea procedarea cinică şi abuzivă a oficiului de distribuţie din Iaşi. Şi tot aşa, ministerul industriei a favorizat afaceri extraordinare cu hârtia (cazul Varassy), prilejind aducerea de hirtie cu preţuri de speculă. Stocurile existente pe această cale, trebuesc desfăcute cu cîştig şi afacerile sunt apărate de concurenţă prin... oprirea importului hîrtiei. Iată cheia misterului ! Averescanismul este In mers. Putregaiul se întinde în chip înspăimîntat. Noi ne facem datoria să atragem luarea aminte şi asupra acestui caz care interesează în de aproape existenţa publicisticei romîneşti. X. R. Aspecte Literaţi şi critici D‘n mijlocul unui cenaclu literar n‘am făcut parte niciodată şi astfel mi-au răms necunoscute între admiraţiunile cu cari, reciproc, se cinstesc membrii unor asemenea asociaţii. Cafeneaua literară am fequerat-o n puţin, fiinî un rar vizitator al capitalei iar în provocialul nostru târg, Tribli neadunându-se în jurul merelor de table pentru a şi comunica unii altora, rezultatul „lucrărilor “ neconcepute IncA. Ştiu insă că majoritatea scriitorilor români sânt opera unei biseriuţi; şi ştiu că toţi acei lansaţi prin baloanele de spumă ale societăţilor de admiraţie mutuală. Sânt îndeobşte cunoscuţi complatorii, inspiraţii din cărţi străine, a plagiatorilor pur simplu, pe care o atmosferă de jos camaraderism cu sancţionatorii criticii de-un şvarţ articolul de laudă, i-a consacrat ilustrissim! reprezentanţi ai muzeor daco române. Aceeaşi ticăloasă deprindere, aceleaşi apucături de misti, aceleaşi false concepţii care prezidează bâlciul politic, stau şi la baza celui literar, îmbâcsiţi de politicianism prin calitatea lor de slugă la unul sau la celălalt corifeu al partidului, era fatal ca moravurile odăei de servitori să fie transplandate şi acolo unde au posibilitatea să-i facă pe stăpânii, literaţii noştri analfabeţi şi tâmpi. Şi pentru susţinerea acestei păreri, nu poate, fi nimic mai concluded decât aceste cuvinte, pe cari un gazetar bucureştean le scrie subsemnatului, însoţind cel mai gol, mai prost scrisşi mai pretenţios volum „Domnişoara din str. Neptun“ al unui farsor literar, numit F. Aderca s „Fă prietenului Aderca o recenzie în „Opinia** individul ăsta, este în literatura română, un tip extraordinar Vezi de întinde recenzia în două-trei numere şi caută a convinge şi pe ceilalţi de la celelalte gazete“. —u-'Mm- G. SPINA In lunii fraudelor de la Primărie — Modul curios cum se face ancheta — Zilele trecute ara publicat o Informaţie cu privire la furturile săvârşite Ia comună, Iu care arătam In mod sumar, cum s’au petrecut faptele. De oarece Instructa In jurul acestei tenebroase afaceri a luat sfârşit, socotim că este interesant să revenim de data aceasta cu amănunte mai complecte, pentru ca opinia publică să cunoască cele ce s’au întâmplat la primărie şi chipul cum to’a administrat până in prezent banul public. Am arătat rîndul trecut cum d. Dobriei, un funcţionar inferior Ide la serviciul casieriei comunei, constată cel dintâi fraudele cu bonurile false şi comunică imediat aceasta, şefului său,fd. C. Valdman, compaibilul primăriei. Cazul se aduce în urmă la cunoştinţa d-lui ajutor de primar L. Roiu care ordonă d-lui C. Valdman, să redacteze imediat un referat asupra celor petrecute, pentru ca afacerea să fie dată pe mina parchetului. * Nu ne putem explica și ne pare foarte curios motivat pen■ tra core d. Waldman care avea întreaga răspândire a celor înidmitate, în loc să procedeze imediat o a faceren ace*ul referat, așteaptă câno m 'doua zi când oduce la cunnştinți d-lul L. Rola, cS I c'au furat bonurile. Dino zile de la aceasta Intă'nia'e, rarrhftul care fusese sezlz'it, emite un mandit de arestare împotriva d-lui Valdmen. D. Va'dm nu este arestat și adus pentru cercetare la parchet dar se înflrnvi mnndatai de arestare, de către tribual chiar Ui ziua arestărel sale. In-trurția însă își urmează cursul el.• Dacă ne-a părut cu’-'os plnă In prezent cum au dispărut bonurile false, de ce d. Waldman n’a redactat imediat imediat referatul și pentru care motiv s’a mai procedat la arestarea lui dacă a fost pus imediat în libertate, ne pare şi mai curios felul cum s’a procedat în urmă cu acesta. In timp ce ceilalţi funcţionari de la casierie scoşi de sub acuzaţie de parchet sunt daţi afară numai pentru că au fost bănuiţi o clină d. Waldman care a fost numai suspendat pînă la luminarea cazului, a primit însărcinarea ,în înteresul instrucţiei, ca împreună cu alţi doi verificatori ai primăriei şi sub supravegherea d-lui expert Stătescu să procedeze la refacerea comptabilităţii primăriei. Ne oprim de la orice comentarii. Suntem însă datori să ştim de ce d. Valdman a lucrat în administraţia primăriei după comptabilitatea comercială când cel mai umil funcţionar al comunei "cunoaşte că într’o instituţie publică nu se mai lucrează decât după comptabilitatea publică. Ne întrebăm ce Interese a avut d. Valdman să lucreze după o comptabilitate pe cari funcţionarii n’o cunoşteau ?. “ Pentru moment ne-am mulţumit şi relevăm faptele aşa cum s’au petrecut, fără a lecomenta pentru că nu vrem să anticipăm rezultatul cercetărilor care urmează să fie dat astăzi (deoarece termenul acordat celor implicați la această afacere ca să fachele lucrările, expiic aatăzi.) Vom reveni curlnd cu araie nunte. Cetiți In pagina n-a althraeîs ştiri telegrafica şi telefaxes Desfiinţarea Direcţiei regionale dir. li Cernuţi — Marea nemulţumire a bucovinenilor. — Desfiinţarea Direcţiei Regionale C. F. R. din Cernăuţi este un fapt hotărât. Prevederile budgetare ale acestei instituţiuni au fost şterse toate de către Direcţia Generală. In locul Direcţiei din Cernăuţi se va înfiinţa o Direcţie Specială la Galaţi care îşi va începe funcţionarea în luna Martie. In acest scop a şi fost închiriat localul fostului consulat german. Lucrul acesta a nemulţumit populaţia Bucovinei. O mare întrunire de protestare a avut loc săptămăna trecută la Cernăuţi convocată de d. Antonovici, preşedintele Camerei de Comerţ. D-sa a arătat că desfiinţarea Direcţiei din Cernăuţi este o acţiune catastrofală pentru Bucovina. D. Zăgănescu, preşedintele Sfatului Negustoresc, a combătut cele trei argumente ale guvernului şi anume că 1) Marele Stat Major ar fi contra unei Direcţii de cale ferată atât de apropiată de graniţă. 2) Că nevoia reducerea bugetului ar cere desfiinţirea acelei direcţii; şi că 3) Interesul unei administraţii unitare ar cere micşorarea numărului direcţiilor regionale D. Zăgonescu a arătat că armata nu trebuie să ceară jertfa Intregei populaţii acum când vremurile se îndreaptă spre pace; de asemenea, prin desfiinţarea Direcţiei din Cernăuţi, budgetul nu va fi redus căci Direcţiile desfiinţate vor trebui înlocuite prin comisiuni şi paracomitiani din care va rezulta o mai mare risipă a banului public. Au mai vorbit d-nul Buchbinder, preşedintele sindicatelor comerciale şi industriale, Dr. Rent fost deputat, preşedinte al societăţii forestiere „Cosminul I. Haidei, subsecretar de stat al Industriei şi comerţului pentru Bucovina, directoriiKîndier, Procopovici şî alţii. S-a hotărât trimiterea unei delegaţiuni la Bucureşti care să ceară menţinerea Direcţiei din Cernăuţi. Această delegaţiune a trecut ieri prin Paşcani, în drum spre Capială. Ziarul cernăuţian „Morgenblatt“, după ce protestează împotriva „atentatului* plănuit contra populaţiei bucovinene, propune să se organizeze în toată Bucovina manifestaţii în masă, cu placarde care să poarte inscripţia : „Lăsaţi-ne să trăim*. După cât sântem informaţi, asemenea manifestaţiuni vor avea Ioc Inadevâr. Starea de pace între America şi Germania BUCUREŞTI - Sa telegrafiaza din Haga că Congresul American a adoptat In prima cetire, rezoluţia senatorului Enoch pentru declararea starei de pace Intre Statele Unite si Germania. INFOR NATIOM . Darul Iaşului, oferit A. S. R. Principesei Elisabeta, s'a transformat dintr'oicoană într'un covor ! Darul necunoscut de ieşeni, nici ca valoare nici ca provenienţă, a fost oferit de d. Negruzzi, fără ca consiliul comunal să desemneze o delegaţiune specială în acest scop. D. Negruzzi, însoţit de d-na ministru Maria Petrovici, s'a transformat in delegaţiune cu de la sine putere. x Comisiunea de despăgubiri de pe lângă tribunalul local a apreciat la 48 milioane lei daunele suferite de Comuna Iaşi in timpul şi din cauza războiului. x Ministerul de Interne a înştiinţat Prefectura de politie, ci în urma rafacerei de către Parlament a tratatelor de Pace, sapusii Germani şi Austriaci, sânt seadfl de vizitele impuse lor pentru control. In caz de deplasarea insă, el au a obţine o autorizaţie specială a ministerului de interne. Ordonanţa comunală, scum* peşte de mări* păinea la 2 ll 50 păinea neagră şi la 4 lei 50 bani cea albă. Şi de a*tă dată, administraţia Comumata, a trecut peste dispoziţia Ministerului gReface•ret, de a nu se fabrica de căt un singur fel de pâine, Integrală . x Preoflmea lesani şi Concordatul. —intr'o consfătuire preoţească ţinută săptămână trecută în localitate ’’sub preşidenţia S. C. protoereuluî Nicuîea, s'a discutat şi chestiunea concordatului, luându se act cu satisfacţie de judicioasele declaraţiunl făcute în Senat de către cei doi Mitropoliţi al vechiului regat. Spre a arăta spiritul de solidaritate ce există pe această chestie între preoţime şi conducătorii ei supremi preoţimea a dat Metropolitului Primat precum şi celui al Moldovei următoarea telegramă : „Preoţimea ieşană luând cunoştinţă de atitudinea Inţeleaptă Şi demnă pe care aţi avut-o în Senatul ţarei în chestia Concordatului, atitudine ce corespunde în totul convingere! şi simţimintelor ei, se simte datoare a vă exprima adâncul ei prinos de recunoştinţă asigurându-vă că vă va urma aşa necondiţionat. In acelaş timp ea profită de acest prilej spre a ruga Bunul Dumnezeu să vă dăruiască sănătate şi ani mulţi de rodnică arhipăstorie. „ Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi face cunoscut funcţionarilor comerciali şi comercianţilor că în localul acestei Camere vor începe în curând cursuri gratuite de limbă franceză sub auspiciile Cercului de Studii Franco-Române „LUTETIA*. Înscrierilese fac la Camera de Comerț în zilele de lucru dela orele 50—1. Pentru înscriere nu se cere nici un titlu. O descoperiră lugubră. Băetanul Neculai Nattar», plimbindu-se pe linia drumului de fer, pe lingă Frumoasa, a dat peste un cine care avea în gură un picior de om. Bietul a adus piciorul la comisia disparţia a doua, unde au început cercetările. După toate probabilităţile este un picior de femee. Creditul viticol de pe lângă ministerul de finanţe, face cunoscut că a sporit cota Împrumuturilor la 60 bani pentru suta de lei x 0 telegramă.Din partea consiliului de administraţie al creditului Foneiar urban, s’a expediat Suveranului telegrama următoare : „Cu prilejul căsătoriei A.S. R. Principesa Elisabeta a României cu A. S. R. Principele George a Greciei, Societatea Creditului Foneiar Urban din Iaşi, In al căreia Palat M. Voastră a izbîndit începutul închegărei neamului, aduce prinosul ei de dragoste şi devotament către Tron şi Dinastie şi după datoria strămoşească, roagă Pronia cerească îşi dăruiască A. A. L. L. Regale Principesa Elisabeta şi Principele George al Greciei ani mulţi şi fericiţi, spre binele şi fericirea poporului lor*. Telegramă, în numele consiliului, e semnate de d.*Gr. N. Botez, directorul instituţiei. f . P. C. Arhimandrit Ghenadie Carază, superiorul mînistirii Bistriţa (Neamţ), a fost confirmat membru în Consistorul superior "bisericesc", reprezentînd colegiul monahal din eparhia mitropoliei Moldovei. Demisia d-lui Iinginer Miclescu, directorul regiunei I-a c. f. r. a fost primită pe ziua de 1 Martie. In onoarea fostului director are loc Sîmbătă la Bucureşti un banchet, dat de personalulsuperior regional. Curtea de Apel secţia il-a va judecă mâine apelul socialiştilor condamnaţi de tribunalul din Piatra-N. x La Mogoşeşti s’a constata două cazuri de tifos exantematic. Bolnavii au fost izolaţi. x La spitalul Israelit a încetat din viată bolnava care de 14 zile anferea de boala aommuîni. x D. D. Pollac a fost numit medic al circumscripțîe Belcești, x In caraul înnei Februarie s’au conatatat în localitate 26 cazuri de scarlatină, x In strada «I. Constantin «’* constatat ori un caz de variola- Bolnavul este un lucrător brutar. Serviciul sanitar a luat toate măsurile stricte. -f Astăzi Luni 28 Februarie a. c. ora 2 p. m. are loc în Antifiteatrul Facultăţii de Drept alegerea noului Comitet al Societăţii studenţilor indrept. Votarea va ţine până la ora 8 seara când se va despoia scrutinul. 3B în sanatorul de tuberculoşi de la Bârneva, a încetat din viaţă Afrodita Hulubel, în etate de 19 ani, copila regretatului profesor Valeriu Hulubel. Transmitem condoleanţele noastre nemăngâiatei mame. In ziua de 10 Mart vor începe examenele de înaintare pe loc ale învăţătorilor şi conducătoarelor de grădini de copii, seria 1920. La Iaşi vor depune examene învăţătorii din jud. Vaslui, Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Roman şi Neamţ. Tot la Iaşi vor fi examinate conducătoarele de grădini de copii din jud. Vaslui, Iaşi Botoşani, Dorohoi, Roman, Suceava, Tutova, Fâlciu, Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Chişinău şi Tighina.