Opinia, martie 1921 (Anul 17, nr. 4145-4168)

1921-03-02 / nr. 4145

ANUL XVII-Iea No. 4145 50 bani numărul --- --------­ABONAMENTE S. L* ■ ■sa 150 LJfil'V UN AN ȘASE LUNI . TREI LUNI „ ADMINIS1 — Gh. MlKMfl V — TEL­E­FO­N No. MERCURI 2 MARTIE 1921. ANUNGIURI la filmase la AGENȚIA DE PUBLICITATE i. brAnisteanu — — Str. Gh­. NlrxieCH 1? —­— Concesionari exalasivi a publiaitții­­ rtîA»­OiO­ t.IT IC CO TtiO I AM. — Un namir vechi a­­­len ■* a* Oprirea importului hîrtiei — O iRhBfiune scandaloasa a ministerului industriei. — Continuînd sistemul favo­­rizărei tuturor ghesefturilor mari și mici, ale partizanilor și samsarilor, în dauna in­tereselor generale, actualul guvern este pa punctul de a lua o măsură prin care să se favorizeze specula cea mai neruşinată cu hârtia de tipar. Se a­nunţă, în adevăr, că la ministerul industriei este totul pregătit pentru prohi­­birea importului de hârtie, pe motivul absolut neplau­zibil că produsul fabricelor din ţară ar fi suficient şi că, în plus, am avea destule can­tităţi de hârtie importată în­­cât să nu se simtă­­lipsa a­­­cestui material. Adevărul este că prohibi­rea importului hârtiei ar con­stitui un scandal fără nume. Se ştie doar că presa şi e­­diturile duc de multă vreme o acută şi permanentă lipsă de hârtie. Cărţile de orice fel şi revistele apar ,în număr restrâns, ziarele îşi menţin tirajul scăzut şi formatul re­dus din cauza lipsei de hâr­tie. Printr’un firesc joc eco­nomic, această lipsă provoacă scumperea extraordinară a hârtiei, la o calitate mai mult de eai inferioară, ceia ce face ca tipăriturile să fie puţine, diminuate şi foarte scumpe. Chestiunea hârtiei de ti­m­­ par* este strâns legată de propăşirea intelectuala şi­ -a rata. Un guvern ,conştient uez, pregeta să procure cantit­ă­ţile suficiente de hîrtie, pe un preţ cît mai mic, pentru editarea lucrărilor ştiinţifice şi didactice şi pentru dezvol­tarea presei al cărui rol este imens în statul modern, şi mai ales intr’un stat ca al nostru unde se simte atîta nevoe de propagarea gustu­lui cetitului în masele po­­­pulare. Şi în asemenea împrejurări, guvernul procedează tocmai pe dos de cum ar trebui. Căci prohibirea imp­­ortului hârtiei înseamnă lipsă, scumpete şi favorizarea speculei cu hâr­tia de tipar. In tradiţionala lui ipocri­zie, guvernul va invoca de­sigur nevoia încurajării in-­­ dustriei naţionale şi protegui-­­ rea fabricelor româneşti de concurenţa străinătăţii. Ar­gumentul ar fi foarte slab. S-a dovedit doar că fabricile româneşti nu pot satisface ne­­­voile consumului intern. Lipsa de hârtie este atât de mare încât produsul fabricelor noas­­tre, îşi va găsi oricind plasa­ment pe piaţa internă. Şi la urma urmei, dacă e nevoe a se protegui cu orice preţ cîştigurile fabuloase ale fab­ricelor noastre li se pot face înlesniri de transport pentru materia primă, combustibil şi produs, se pot aplica chiar taxe de import protecţioniste , dar nu se poate admite op­rirea importului şi lovirea a­­tît de crudă în industria gra­fică. Lucrul e cu atît mai trist cu cît este la mijloc o inten­ţie de favor şi gheşeft. Oprindu-se mportul hîr­­tiei, guvernul va fi în larg cu distribuirea produsului fa­ricelor din ţar?, putînd lovi după p’ae mai ales în presa democrat? şi opoziţionistă. Se cunoaşte traficul neruşinat al ofieului de distribuţie din Bu­cureşti şi repetata primejdui­­­re a apariţiei i presei demo­crate. Se cunoaşte de aseme­nea procedarea cinică şi abu­zivă a oficiului de distribuţie din Iaşi. Şi tot aşa, ministerul indus­triei a favorizat afaceri ex­traordinare cu hârtia (cazul Var­assy), prilejind aducerea de hirtie cu preţuri de spe­culă. Stocurile existente pe această cale, trebuesc desfă­cute cu cîştig şi afacerile sunt apărate de concurenţă prin... oprirea importului hîrtiei. Iată cheia misterului ! Averescanismul este In mers. Putregaiul se întinde în chip înspăimîntat. Noi ne facem datoria să atragem luarea a­­minte şi asupra acestui caz care interesează în de aproape existenţa publicisticei romî­­neşti. X. R. Aspecte Literaţi şi critici D‘n mijlocul unui cenaclu lite­rar n‘am făcut parte niciodată şi astfel mi-au răm­­s necunos­­cute între­ admiraţiunile cu cari, reciproc, se cinstesc membrii u­­nor asemenea asociaţii. Cafeneaua literară am f­eque­rat-o n­­ pu­ţin, fiinî un rar vizitator al capi­talei iar în prov­ocialul nostru târg, T­ribli neadunându-se în jurul merelor de table pentru a şi comunica unii altora, rezul­tatul „lucrărilor “ neconcepute IncA. Ştiu insă că majoritatea scrii­torilor români sânt opera unei biseri­uţi; şi ştiu că toţi acei lan­saţi prin baloanele de spumă ale societăţilor de admiraţie mutuală. Sânt îndeobşte cunoscuţi compl­­atorii, inspiraţii din cărţi străi­ne, a plagiatorilor pur simplu, pe care o atmosferă de jos ca­­maraderism cu sancţionatorii cri­ticii de-un şvarţ articolul de lau­dă, i-a consacrat ilustrissim! re­prezentanţi ai muz­eor daco ro­mâne. Aceeaşi ticăloasă deprindere, aceleaşi apucături de misti, ace­leaşi false concepţii care prezi­dează bâlciul politic, stau şi la baza celui literar, îmbâcsiţi de politicianism prin calitatea lor de slugă la unul sau la celălalt co­rifeu al partidului, era fatal ca moravurile odăei de servitori să fie transplandate şi acolo unde au posibilitatea să-i facă pe stă­pânii, literaţii noştri analfabeţi şi tâmpi. Şi pentru susţinerea acestei păreri, nu poate, fi nimic mai con­cluded decât aceste cuvinte, pe cari un gazetar bucureştean le scrie subsemnatului, însoţind cel mai gol, mai prost scris­­şi mai pretenţios volum „Domnişoara din str. Neptun“ al unui farsor literar, numit F. Aderca s „Fă prietenului Aderca o recenzie în „Opinia** individul ăsta, este în literatura română, un tip extra­ordinar Vezi de întinde recenzia în două-trei numere şi caută a convinge şi pe ceilalţi de la cele­lalte gazete“. —­u-'Mm- G. SPINA In lunii fraudelor de la Primărie — Modul curios cum se face ancheta — Zilele trecute ara publicat o Informaţie cu privire la furturile săvârşite Ia comună, Iu care a­­rătam In mod sumar, cum s’au petrecut faptele. De oare­ce Instructa In jurul acestei tenebroase afaceri a luat sfârşit, socotim că este interesant să revenim de data aceasta cu amănunte mai complecte, pentru ca opinia publică să cunoască cele ce s’au întâmplat la primă­rie şi chipul cum to’a administrat până in prezent­ banul public. Am arătat rîndul trecut cum d. Dobriei, un funcţio­nar inferior Ide la serviciul casieriei comunei, constată cel dintâi fraudele cu bonurile false şi comunică imediat a­­ceasta, şefului său,fd. C. Vald­­man, compaibilul primăriei. Cazul se aduce în urmă la cunoştinţa d-lui ajutor de pri­mar L. Roiu care ordonă d-lui C. Valdman, să redac­teze imediat un referat asu­pra celor petrecute, pentru ca afacerea să fie dată pe mina parchetului. * Nu ne putem explica și ne pare foarte curios motivat pen■ tra core d. Waldman care avea întreaga răspândire a celor în­­idmitate, în loc să procedeze imediat o a faceren ace*u­l referat, așteaptă câno m 'doua zi c­ând oduce la cunnştinți d-lu­l L. Rola, cS I c'au furat bonurile. Dino zile de la acea­sta Intă'n­ia'e, rarrhftul care fusese sezlz'it, emite un mandit de arestare împotriva d-lui Vald­­men. D. Va'dm nu este arestat și adus pentru cercetare la par­chet dar­­ se înflrnvi mnn­datai de arestare, de către trib­ual chiar Ui ziua arestărel sale. In-trurția însă își urmează cursul el.• Dacă ne-a părut cu’-'os pl­­nă In prezent cum au dispă­rut bonurile false, de ce d. Waldman n’a redactat imediat imediat referatul și pentru care motiv s’a mai procedat la arestarea lui dacă a fost pus imediat în libertate, ne pare şi mai curios felul cum s’a procedat în urmă cu a­cesta. In timp ce ceilalţi funcţio­nari de la casierie scoşi de sub acuzaţie de parchet sunt daţi afară numai pentru că au fost bănuiţi o c­l­i­n­ă d. Waldman care a fost numai suspendat pînă la luminarea cazului, a primit însărcinarea ,în înteresul instrucţiei, ca împreună cu alţi doi ve­rificatori ai primăriei şi sub supravegherea d-lui expert Stătescu să procedeze la refa­cerea comptabilităţii primă­riei. Ne oprim de la orice co­mentarii. Suntem însă da­tori să ştim de ce d. Vald­man a lucrat în­ administra­­ţia primăriei după comptabi­­litatea comercială când cel mai umil funcţionar al comu­nei "cunoaşte că într’o insti­tuţie publică nu se mai luc­rează de­cât după comptabi­­litatea publică. Ne întrebăm ce Interese a avut d. Valdman să lucreze după o comptabilitate pe cari funcţionarii n’o cunoşteau ?. “ Pentru moment ne-am mulţu­­mit şi relevăm faptele aşa cum s’au petrecut, fără a le­­comenta pentru că nu vrem să anticipăm rezultatul cercetărilor care urmea­ză să fie dat astăzi (de­oare­ce termenul acordat celor implicați la această afacere ca să fachele lucrările, expiic aatăzi.) Vom reveni curlnd cu araie nunte. Cetiți In pagina n-a al­­thraeîs ştiri telegrafica şi telefaxes Desfiinţarea Direcţiei regionale dir. li Cernuţi — Marea nemulţumire a bucovinenilor. — Desfiinţarea Direcţiei Regiona­le C. F. R. din Cernăuţi este un fapt hotărât. Prevederile budge­­tare ale acestei instituţiuni au fost şterse toate de către Direc­ţia Generală. In locul Direcţiei din Cernăuţi se va înfiinţa o Direcţie Specială la Galaţi care îşi va începe funcţionarea în lu­na Martie. In acest scop a şi fost închiriat localul fostului con­sulat german.­­ Lucrul acesta a nemulţumit populaţia Bucovinei. O mare în­trunire de protestare a avut loc săptămăna trecută la Cernăuţi convocată de d. Antonovici, pre­şedintele Camerei de Comerţ. D-sa a arătat că desfiinţarea Di­recţiei din Cernăuţi este o ac­ţiune catastrofală pentru Buco­vina. D. Zăgănescu, preşedintele Sfa­tului Negustoresc, a combătut cele trei argumente ale guvernu­lui şi anume că 1) Marele Stat Major ar fi contra unei Direcţii de cale ferată atât de apropiată de graniţă. 2) Că nevoia redu­cerea bugetului ar cere desfiinţi­­rea acelei direcţii; şi că 3) In­teresul unei administraţii unitare ar cere micşorarea nu­mărului di­recţiilor regionale D. Zăgonescu a arătat că armata nu trebuie să ceară jertfa Intregei populaţii acum când vremurile se îndreap­tă spre pace; de asemenea, prin desfiinţarea Direcţiei din Cernă­uţi, budgetul nu va fi redus căci Direcţiile desfiinţate vor trebui înlocuite prin comisiuni şi para­­comitiani din care va rezulta o mai mare risipă a banului pu­blic. Au mai vorbit d-nul Buchbin­der, preşedintele sindicatelor co­merciale şi in­dustriale, Dr. Rent fost deputat, preşedinte al socie­tăţii forestiere „Cosminul I. Hai­dei, subsecretar de stat al Indus­triei şi comerţului pentru Buco­vina, directorii­­Kîndier,­­ Proco­­povici şî alţii. S-a hotărât trimiterea unei de­lega­ţiuni la Bucureşti care să ceară menţinerea Direcţiei din Cernăuţi. Această delegaţiune a trecut ieri prin Paşcani, în drum spre Cap­ială. Ziarul cernăuţian „Morgen­­blatt“, după ce protestează îm­potriva „atentatului* plănuit con­tra populaţiei bucovinene, pro­pune să se organizeze în toată Bucovina manifestaţii în masă, cu placarde care să poarte ins­cripţia : „Lăsaţi-ne să trăim*. După cât sântem informaţi, asemenea manifestaţiuni vor avea Ioc Inadevâr. Starea de pace între America şi Germania BUCUREŞTI - Sa telegra­­fiaza din Haga că Congre­sul American a adoptat In prima cetire, rezoluţia se­natorului Enoch pentru decla­rarea starei de pace Intre Statele­ Unite si Germania. INFOR NATIOM­ . Darul Iaşului, oferit A. S. R. Principesei Elisa­­beta, s'a transformat din­­tr'o­­icoană într'un covor ! Darul necunoscut de ie­şeni, nici ca valoare nici ca provenienţă, a fost oferit de d. Negruzzi, fără ca con­siliul comunal să desem­neze o delegaţiune specială în acest scop. D. Negruzzi, însoţit de d-na ministru Maria Petrovici, s'a transformat in delegaţiune cu de la sine putere. x Comisiunea de despă­gubiri de pe lângă tribu­nalul local a apreciat la 48 milioane lei daunele su­ferite de Comuna Iaşi in timpul şi din cauza răz­boiului. x Ministerul de Interne a în­ştiinţat Prefectura de politie, ci în urma ra­facerei de către Parlament a tratatelor de Pace, sapusii Germani şi Austriaci, sânt sead­fl de vizitele impuse lor pentru control. In caz de deplasarea insă, el au a obţine o autorizaţie spe­cială a ministerului de interne.­­ Ordonanţa comunală, scum* peşte de mări* păinea la 2 l­l 50 păinea neagră şi la 4 lei 50 bani cea albă. Şi de a*tă dată, administra­ţia Comumata, a trecut peste dispoziţia Ministerului gReface•­ret, de a nu se fabrica de căt un singur fel de pâine, Inte­grală . x Preoflmea lesa­ni şi Con­cordatul. —­intr'o consfătuire preoţească ţinută săptămână tre­cută în localitate ’’sub preşiden­­ţia S. C. protoereuluî Nicuîea, s'a discutat şi chestiunea con­cordatului, luându se act cu sa­tisfacţie de judicioasele declara­­ţiunl făcute în Senat de către cei doi Mitropoliţi al vechiului regat. Spre a arăta spiritul de soli­daritate ce există pe această chestie între preoţime şi condu­cătorii ei supremi preoţimea a dat Metropolitului Primat precum şi celui al Moldovei următoarea telegramă : „Preoţimea ieşană luând cu­noştinţă de atitudinea Inţeleaptă Şi demnă pe care a­ţi avut-o în Senatul ţarei în chestia Concor­datului, atitudine ce corespunde în totul convingere! şi simţimin­­telor ei, se simte datoare a vă exprima adâncul ei prinos de recunoştinţă asigurându-vă că vă va urma aşa necondiţionat. In acelaş timp ea profită de acest prilej spre a ruga Bunul Dum­nezeu să vă dăruiască sănătate şi ani mulţi de rodnică arhipăs­torie. „ Camera de Comerţ şi In­dustrie Iaşi face cunoscut func­ţionarilor comercial­i şi comer­cianţilor că în localul acestei Camere vor începe în curând cursuri gratuite de limbă fran­ceză sub auspiciile Cercului de Studii Franco-Române „LUTE­­TIA*. Înscrierile­­se fac la Ca­mera de Comerț în zilele de lu­cru dela orele 50—1. Pentru înscriere nu se cere nici un titlu.­­ O descoperiră lugubră. Băetanul Neculai Nattar», plimbindu-se pe linia drumu­lui de fer, pe lingă Frumoasa, a dat peste un cine care avea în gură un picior de om. Bietul a adus piciorul la comisia disparţ­ia a doua, unde au început cercetările. După toate probabilităţile este un picior de femee.­­ Creditul viticol de pe lângă ministerul de finanţe, face cunos­­cut că a sporit cota Împrumutu­rilor la 60 bani pentru suta de lei x 0 telegramă.­Din par­tea consiliului de adminis­traţie al creditului Foneiar urban, s’a expediat Suvera­nului telegrama următoare : „Cu prilejul căsătoriei A.S. R. Principesa Elisabeta a Ro­­mâniei cu A. S. R. Principele George a Greciei, Societatea Creditului Foneiar Urban din Iaşi, In al căreia Palat M. Voastră a izbîndit începutul închegărei neamului, aduce prinosul ei de dragoste şi devotament către Tron şi Di­nastie şi după datoria stră­moşească, roagă Pronia ce­­rească îşi dăruiască A. A. L. L. Regale Principesa Elisabeta şi Principele George al Greciei ani mulţi şi fericiţi, spre binele şi fericirea poporului lor*. Telegramă, în numele con­siliului, e semnate de d.*Gr. N. Botez, directorul institu­ţiei. f . P. C. Arhimandrit Ghe­­nadie Carază, superiorul mî­­nistirii Bistriţa (Neamţ), a fost confirmat membru în Consistorul superior "biseri­cesc", reprezentînd colegiul mo­nahal din eparhia mitropoliei Moldovei.­­ Demisia d-lui Iinginer Miclescu, directorul regiunei I-a c. f. r. a fost primită pe ziua de 1 Martie. In onoarea fostului direc­tor are loc Sîmbătă la Bu­cureşti un banchet, dat de personalul­­superior regional.­­ Curtea de Apel secţia il-a va judecă mâine apelul socialiş­tilor condamnaţi de tribunalul din Piatra-N. x La Mogoşeşti s’a constata două cazuri de tifos exantematic. Bolnavii au fost izolaţi. x La spitalul Israelit a încetat din viată bolnava care de 14 zile anferea de boala aommuîni. x D. D. Pollac a fost numit medic al circumscripțîe Belcești, x In caraul înnei Februarie s’au conatatat în localitate 26 cazuri de scarlatină, x In strada «I. Constantin «’* constatat ori un caz de variola- Bolnavul este un lucrător brutar. Serviciul sanitar a luat toate măsurile stricte. -f Astăzi Luni 28 Februarie a. c. ora 2 p. m. are loc în An­­tifiteatrul Facultăţii de Drept a­­legerea noului Comitet al Socie­­tăţii studenţilor in­­drept. Votarea va ţine până la ora 8 seara când se va despoia scru­tinul. 3B în sanatorul de tuberculoşi de la Bârneva, a încetat din viaţă Afrodita Hulubel, în etate de 19 ani, copila regretatului profesor Valeriu Hulubel. Transmitem condolea­nţele noas­tre nemăngâiatei mame.­­ In ziua de 10 Mart vor începe examenele de înain­tare pe loc ale învăţătorilor şi conducătoarelor de grădini de copii, seria 1920. La Iaşi vor depune exa­mene învăţătorii din jud. Vas­lui, Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Roman şi Neamţ. Tot la Iaşi vor fi examinate conducătoarele de grădini de copii din jud. Vaslui, Iaşi Botoşani, Dorohoi, Roman, Suceava, Tutova, Fâlciu, Ho­­tin, Soroca, Bălţi, Orhei, Chi­şinău şi Tighina.

Next