Opinia, aprilie 1921 (Anul 17, nr. 4169-4194)
1921-04-20 / nr. 4185
4 I .A. Justitia şi legalismul executiv —Un caz edificator fl plin de învltlminte.— Nu de puţine ori am avut ocazia al subliniem In coloanele acestui ziar, faptul că suprema instanţl judecătorească găsise cu cale să transforme puterea judecătorească într’o anexă a puterii executive. Nu era abuz, nu era călcare de lege care să nU-şi fi găsit o justificare jjuridică In considerentele trase de păr, ale instanţei supreme. Până acum, cel puţin le făcea toate acestea pe baza unui principiu de interes superior de stat, In funcţie cu vremurile excepţionale de răsboiu. Astăzi însă, deşi acest temei juridic nu mai poate fi invocat, gisternul continuă a fi practicat şi dacă un membru al puterei judecătoreşti încearcă Îngrădirea abuzărilor administrative, el pierde funcţiunea sa din cauza acestei îndrăzneli, şi nu pe baza unei hotărâri a puterei executive ci a unei deciziuni motivate a instanţei supreme. 3 Iată dovada aserţiunilor noastre ! “ Se cunoaşte cazul judecătorului Tiberiu Constant de la pcdul Bahna (jud. Roman). Acest magistrat, excepţional pentru ţara românească, a crezut că este de datoria lui să apere interesele justiţiabililor faţă de indolenţa şi arbitrarul autorităţilor. In consecinţă, judecătorul Constant a condamnat pe prefectul jud. Roman la despăgubiri In folosul justiţiabililor care nu s’au putut judeca pentruca prefectul n'a aprovizionat localul judecătoriei cu lemnele necesare. Cazul Acesta a alarmat pe domnii de la centru. Este ciudat, Intr’adevăr, că în Borumia un pârlit de judecător să condamne pe an cogeamite prefect, om de partid şi care aranjează aşa de bine interesele guvernului In judeţul respectiv. Şi lucrul e cu atât mai ciudat cu cât condamnarea unui personaj aşa simandicos se face in folosul unor simpli ţarani, contestîndu-se prefectului dreptul de a-şi face de cap şi a nesocoti interesele supuşilor săi. Acest act de bolşevism al judecătorului de la Bahna, trebuie să-şi găsească o sancţiune. Dar împrejurarea era delicată, întrucât judecătorul cu pricina putea invoca de partea lui chestiuni de dreptate, moralitate, legalitate etc. etc. Şi atunci guvernul, ca să salveze aparanţele, şi totodată să dea satisfacţie d-lui prefect, a propus judecătorului să-l avanseze la un tribunal, oarecare, mutându l din cercul de activitate al d-lui prefect. Dar magistratul de la Bahna era om modest și a refuzat propunerea. Ce era de făcut ? Foarte simplu. D. Tiberiu Constant... a fost dat In judecată disciplinară. Consiliul Superior al Magistraturei a judecat cazul. Inculpatul, cu ocazia pledoariei de apărare, a comis o greşală mai mult, arătând cum de la o vreme puterea executivă a căpătat atăta ascendent asupra calei judecătoreşti şi legiuitoare încât societatea este ameninţată în libertatea şi existenţa ei, de arbitrarul puterei executive D. Tiberiu Constant a făcut şi Unele caracterizări maliţioase la adresă sistemului de guvernare prin decrete-ligi şi la presiunea morală a guvernului asupra jusiţiei. D. Constant, după cum se vede, atingea cu pretenţiile sale de legalitate, până şi pe înalta Curte de Casaţie. ■ Rezultatul ? Se înţelege de la sine. Judecătorul din Bahna a fost pedepsit cu suspendare,pe timp de patru luni. Concluzia ? Administraţia este liberă să întrerupă cursul justiţiei când li place. Şi o altă concluzie, în termeni mai populari: judecătorii de ocol rural trebue să se tocmească slugă la d. prefect. ANUL XVI-lea No. 4185 * LITERATURA OCAZIONALĂ Se apropie paştele. Odată cu gospodinele cari văruesc odăile, pregătesc colori pentru ouă şi string bonuri de făină pentru cozonaci, in cabinetele de lucru poeţii şi prozatorii recitesc patimile lui Isus pentru a-şi căuta inspiraţia anuală a unui poem sau nuvelete „depăşit*. Fiul Omului, Iuda, Ghetsemani, 30 de arginţi, Calvarul, pânza veronica, Magdalena şi Întreg bagajul arhi-învechitei poveşti a răstignire! va fi iar scos la lumina zilelor de primăvară şi aşternut sub ochii cetitorului atent şi prost. Victor Eftimiu va descrie ticăloşia vânzătorului apostol, Rosetti, disperarea Magdalenei, şi fără îndoială Mircea Rădulescu va suspina patriotic evocând dangătul clopotelor „de aramă*. In faţa acestui gazetărism literaturizat, şi de o calitate Inferioară, celălalt cetitor,care a făcut câteva excursii .“prin scrisul străin, dar care ar vrea Încă să mai savureze o pagină românească bine Închegată— stă nedumerit şi işi caută contemporanii fixaţi la Academie, premiaţi cu Bene-Mereot sau acţionari al marilor case de editură. Dar aceştia de mult au Încetat să fie scriitori, şi dacă sânt, pot Încânta gustul informaţie a copiilor până la cincisprezece ani şi atâta tot. Pentrucă nici „Dan*, nici „Floare Ofilită* şi nici „Ion* nu sunt române pentru cititorul ajuns la maturitate intelectuală. Şi, pe Încetul, ajungi la convingerea că cea mai mare parte a ■criptologiei româneşti este o literatură de ocazie: „de paşti*, de Crăciun, de Bene-Morenti, de Academie sau de acţiuni cuitu* rate la casele de editură. Şi nimfc mai mult. Q. SPINA ASPECTE Auzind cinevaSimfonia a 5-a cu care orchestra noastră Simfonică şi-a început programul celei a 21-a audiţii, cei grea îi vine să creadă că opera aceasta care debordează atâta seninătate, voioşie şiârgoste de viaţă, este totuşi produsul aceluiaş geniu nefericit al lui Franz Schubert, despre cărui vi*ța scurtă dar plin* de'su'erinţi, am amintit cu Prilejul executării-»simfon?e! „determinate* a 8-a. E drept, Ia P-a Schubert nu ajunsese încă cu^ * pe care dacă ar fi trat, « siguranță că’şi consolida Ejfinimentul nepieritor — alăm * Beethoven, dar nici pe lângă nu putem (rece e mai bine zis, .»sâst lucrare uşurinţă sau cui Indiferenţă* Căci atât ambele allegro (p- 1. şi IV) cât şi menüett-ul (p- III) trădează puternic nucleul unei puternice personalităţi muzicale. Chiar andantele (p. ii-a) impresionează, deşi nu este decât un şir lung de melodii lirice, avînd la germene motive multe cristalizate apoi In „Lied”uri nepieritoare. Cu acelaş avânt şi la timpi Intr’adevăr remarcabil, execuţia interpretării Domanial Ciolan a fost un succes tot aşa da franc ca şi interpretarea celui d’al doilea număr al programului — Concertat pe instrumente de coarde al lui Tschaikoviki. Ca valoare muzicală, cp al stă —Incontestabil deasupra tuturor produselor compozitorului acestuia. Şi totuşi nu mă pot opri și aci de la unele «rezervepe care le voi aminti pe scurt* Partea l-a (Sonatina) —cea ma frumoasă din toate patru, e mai mult o schiţă din care o Întreagă Sonată ar fi putut fi clădită. Valsul este pur şi simplu trivial, iarelegia cu acorduri largi şi profund vibrante este pătată de artificiul introdus de dorinţa efectului — al acelor pizzicato, executate de viori şi carialterează impresia quasi-religioasă. Dar cu toate acestea , cum am spus mai sus, din tot ce am auzit până acum de Tachaikovski,concertul acesta lipsit de violenţele şi efectele altor bucăţi (ca 18/2 etc) are multe calităţi şi coardele orchestreinoastre le au subliniat destul de frumos. Despre ultima bucată : „Redemption de Cesar Frank nu se poate spune ceva deosebit, deşi a fost executată cu multă îngrijire. Neobişnuit de pretenţioasă, umflată, dar de o pompositate na In raport cu aprofundarea rimei, pe care mai mult o ghiceşti de a simţi, „poemul“ lui Frank, ori cu câtă îngrijire l’ai pezenta, nu este din operele care se pot menţine multă vrme. Am constatat cu prilejul ultimei audiţii un fapt curios. Pe cât se antrenează mai bine orchestra şi te omogenizează pe atât scade entusiasmul publicului. Să fie aceasta o simplă coincidenţă sau provincia îşi face datoria de „blăzare* ? Cu aceasta să-i răsplătim oare pe oamenii care au muncit şi ne-au dat până acum peste 60 (şaizeci) de lucrători—o adevărată comoară muzicală ? Cu o deosebită mulţumire am cetit anunţarea mult aşteptatului „Recital Liszt* şi cu o puternică amintire — care nu se va şterge cărând am plecat aseară de la acest recital, executat de cel mai bun interpret al lui .Liszt, din câţi am auzit până azi — pianista Achron. Este prea proaspăt încă In mintea tuturor şirul latreg de aprecieri cu care am Însoţit toate audiţiile Domnului Achron Chiar de la prima dată (cu prilejul celui de al Xl-lea Simfonic) relevasem că Dr. Achron este un puternic temperament înzestrat cu mijloace technice cu totul excepţionale din grupul puţinilor a căror nume rămâne strâns legat de Instrumentul pe care-l cunosc şi stăpânesc In cele mai intime amănunte ale sale. La concertele următoare am accentuat asupra virtuozităţii artistului şi dorinţa vie de a’l auzi Intr'o audiţie de stil—într'un recital Lizzt—autorul preferat al virtuosului pianist. Dar Achron s’a executat şi fi suntem reconoscători. La început—mărturisesc că mă cam Înarmarea In pagina a 11-a Concerte Al XXLea Simfonic. Recitalul Liszt al pianistului Achron 50 bunlxmm&rul MERGURI 20 APRILIE 1921 AN I N C I U R I 8« primesc la agenția di publicitate I. BRANISTEANU — Str. Ch. Mfirzescu 17 — — Concesionara «cltuiv* a publicitatei - Un ziar din capitală publică următoarele interesante rânduri: „Răspunzând unei invitaţii a d-lui C. Stere, un număr de prieteni, aproape 30 — cei mai mulţi parlamentari basarabeni şi ţărănişti din vechiul regat —s’au întrunit joi seara în casa deputatului de Soroca. In jurul unui ceai, care s’a transformat Intr’un interesant coloqul politic. Discuţia a îmbrăţişat toate problemele de actualitate. Redăm aci în linii fugare frînturi din multitudinea ideilor cari au format obiectul discuţiunei şi a căror expunere, printr’un unanim consens, a fost monopolizată de d. Stere. * Bolşevismul, după d. Stere, este un simplu provizorat experimental Urmând soarta tuturor mişcărilor revoluţionare, el a deriat, In multifile Iul, din cadrul ideologic al formatelor iniţiale. Criza revoluţionară Intră In criza readaptdrel la realitâţile răsturnate ale tradiţiei, reluăndu-se pe încetat firul legilor de evoluţie. Fără nici un rod în efecte nu va rămânea totuşi nici revoluţia rasă, cum e-a rămas nici revoluţia franceză. După faza reacţionară, care a mers până la restaurarea absolutismului monarchic, marea revoluţie franceză a oferit omenirei recunoaşterea unei noi revendicări universale: drepturile omului, care a exercitat o binefăcătoare influenţă asupra raporturilor dintre om şi om, dintre conduşi şi conducători, dintre cetăţeni şi autoritatea statului. De pe urma fiecărei revoluţii omenirea s’a ales ca un câştig pozitiv de drept şi de dreptate, ca o lumină nouă, care l-a călăuzit paşii mai departe, cu o treaptă ridicată mai sat pe scara emancipării şi civilizaţiei De pe urma revoluţiei raft, omenirea s’a ales încă de pe acum, ca consacrarea a două forţe, noi nu existenţa popoarelor, forţa-muncă şi forţa muncitor * Referindu-se la politica internă, d. Stere a deosebit la noi 3 categorii de partide: „partidele desvoltate sub vechiul regim, cari au o bază de existenţă şi o tendinţă mai mult negativă, urmărind, dacă nu întoarcerea la privilegiile trecutului, cel puţin menţinerea statului-quo In raporturile sociale. Sub vechiul regim marele proprietar avea sub stăpânirea lui exploatatoare nu numai munca ţărănime!, dar chiar conducerea politică quasi-exclusivă a ţării“. „Mai avem In ţară azi partide desvoltate parazitar şi incidental pe urma războiului. Ex.: partidul poprului“.^ Asupra reformei cutare, d Stere are o concepţie proprie, foarte interesantă. D-sa sprjină întreaga bază a reformei pe 2 principii: exproprierea integrală, chiar a pământurilor ţărăneţii, şi crearea micei proprietăţi rurale. D. Stere a cetit o sene de constatări şi date statistice după un recent stadiu francez, cari doboară toate criticele ridicate de detractorii in- teresaţi al micei proprietăţi, atunci că nu o acuză de scăderea productivităţii D-sa face dovada superiorităţii micei proprietăţi, asupra celei mari, pe care o întrece in puterea de productivitate. D. Stere este mai cu seamă un adversar neîmpăcat al proprietăţii mijlocii, care, sub regimul consacrat de proecteleGarrofild şi Mihalachi, tinde să devie, precum de altfel a fost şi până acum, forţa de opresiune a ţărănimii Ţăranul însuşi arâşte pe proprietarul mijlociu decât pe marele proprietar. In sistemul d-lui Stere, fiecare sătean trebue să fie împroprietărit cu atât pământ, cât poate să-l muncească el şi ca familia lui. In chipul acesta nu va rămânea fără pământ nici an ţăran şi se evită in plus şi crelarea pretoreel de proletari agricoli, pe care d-sa nu o vede ca ochi buni.* 6. Sfera s'a pronunţat şi asupra reformelor financiare, pe care d*sa leocoale eronat concepute in principiul lor. A confisca sau a nu jumătişi prin impozite averea cetăţeanului nu înseamnă a spori avuţia nationali, situaţia ţării va fi echilibrată şi avuţia ei prospera, numai prin organizarea şi mărirea la maximum a productions, şi prin lărgirea cat mai mult a cotei de export. In timpul colegiului, d. Stere a făcut şi declaraţii cu un caracter intim legat de intenţiile d-sale în ce priveşte participarea efectivă la vieaţa politică. La un moment dat, d-sa a mărturisit că nu este chinuit de nici un fel de veleitate de a lua şefia vreunui partid sau vreunei mişcări politice. E dispus să lucreze sub şefia oricărui om de treabă , ar primi chiar şefia d-lui Iorga. D-sa înţelege să rămâe şi mai departe un simplu sfă- tuitor, dispus in orice moment să-şi dea părerea ori- i de câte ori va fi consultat a- 1 supra chestiunilor pe care le cunoaşte. * Acestea sunt scânteiele prinsă din fugă din neîntrerupta pânză de lumină, pe care şi-a ţesut gândurile, până în târziul nopţii, solitarul profund şi glacial, ales de ţărănimea din Soroca. „ Facem progrese uimitoare, în materie de stupiditate admi- ‘ nistrativă. Astfel a fost ca dispoziţia ca până la 17 Aprilie să se termine înscrierile in Bluro al populaţiei. Ca urmare a acestei dispoziţiuni, populaţia s-a adânci în număr enorm de mare la d'fentt circumscripţii perzăndu-şi timpul şi având a suporta brutalităţile organelor poliţieneşti. Ir cele din urmă, după atâta trudă, sau coilstale două lucruri: că nu existau formularele nete*sate înscrierilor ş, că cei două funcţionari ataşaţi pe lângă fier care despărţire abia dacă înscriau 15 ct te fent zilnic, atât de experimentaţi erau la ale stotstreet. Acum se anunţi că termenul de înscriere s’a prelungit ca Insă 20 de zile. Ca sistemul Inaugurat, noi socotim că nici un 20 de luni nu se vor termina operaţie de înscriere In bluroul populaţiei. D. Procuror Mircea Serian continuă ancheta începută zilele trecute la secţia de întreţinere a copiilor orfani de la spitalul Sft. Spiridon, pentru a stabili în sarcina cui cade vina morţii de înainţie a unui copil, caz despre care am vorbit dăunăzi. Medicul secţiei respective urmează să înainteze astăzi, d-nul procuror Sorion, raportul său în această privinţă, Congresul medicilor.Zilele trecute a avut loc la Bucureşti congresul extraordinar al tuturor medicilor funcţionari din întreg cuprinsul României mari, care s-a ocupat de starea sanitară a ţării în raport cu situaţia personalului sanitar şi mijloacele de îndreptare. Dr. Dr Tănăsescu, medicul primar al oraşului care a participat la acest congres şi care s’a reîntors ori în localiate a avut amabilitatea să ne comunice următoarele: Desbaterile congresului au avut loc mai multe zile. In urma discurilor avute s’a ajuns la următoarele deziderate cari au fost expuse guvernului de către o delegaţie de medici congresişti: 1) Urgenta necesitate a creerii ministerului sănătăţii pubice care să controleze toate ramurile de activitate saniară dispersate pe la diferitele ministere şi alte înstituţiuni. 2) înfiinţarea impozitului sănătăţii. 3) Desfiinţarea treptată a prea marei gratuităţi şi 4) Fixarea bazelor de salar a întregului personal sanitar. O comisiune formată din cinci medici congresişti, în frunte cu directorul general al serviciului sanitar a rămas să lucreze în parlament cu ministerul de finanţe şi comisia bugetară. Se pun mari speranţe, ne spune d. dr. Tănăsescu, că rezultatul va fi cât se poate de satisfăcător. L. ^ Produrcfia Liceului In turnat.— Sâmbătă seara a avut loc In sala ’cinematografului Elisabeta producţia Liceului IniV ternat. Şi de data aceasta, ca Intotdeaua, reuşita producţiei a fost deplină iar elevii şi conducătorilor au câştigat cu cinste aplausele unei săli arhipline. Programul artistic, bogat şi variat, ne-a arătat că în această şcoală se desvoltă cu îmbelşugate elemente de talent şi de muncă. Eievul Carp Radu, un temperament şi o Inteligenţă muzicală deosebită, ne-a făcutsă întrezărim în curând pentru d-sa succese şi mai desăvârşite. Foarte bine au fost: elevul Dimitriu care a executat „Impression di viaggio* din Italia de Terachak la flaut şi elevul Mardarescu care a recitat „un duet* de Topârceanu. Partea ill-a a programului a fost închinată producţiei sportive. Exerciţiile de ansamblu s'au executat într’o perfectăarmonie ca o agilitate şi siguranţă de mişcări care au smuls aplauze entuziaste. Jocurile naţionale au fost jucate cu multă inimă stârnind furtuni de aplauze. Succesul acestei părţi a programului se datoreşte d-lui profesor Th. Berescu. Orchestra, Fanfara şi corul bine, ca de obiceiu. 1* Producţia dată In folosul societăţei sportive* Qh- Lascar* şi-a atins scopul moral şi desigur şi pe cel material judecând după sală. E îmbucurător faptul că Liceul Internat au fost la înălţimea aşteptărilor. Direcţiunea liceului şi maeştrii de muzică şi de gimnastică merită toată lauda pentru osteneala ce şi o depun de a da o educaţie cât mai complectă tinerilor vlăstare. •x D. Maior Orleanu, şeful controlului militar In Moldova, a sosit aseară In localitate. D sa a convocat, In localul primăriei, cofetarii din oraş, pentru a stabili preţul prăjiturilor şi al cozonacului. Mâne seara are loc la Teatrul Naţional concertul D-nei Căpitan Elvira Nicolescu, virtuoasa cântăreaţa soprană lirică, care şi-a relevat talentul şi distinsete sale calităţi muzicale, cu prilejul şezătorilor muzicale de la Cercul Militar din localitate, consacrându-se printre cele mai de seamă cântăreţe. D-na Căpitan Nicolescu care şi-a făcut studiile muzicale la Paris şi Milano, va concerta mâna seară, în scop de binefacere, sub patronajul D-nei Zoe Mârzescu. D in revista „Cuvântul Libi" sosită astăzi In localitate, distinsul publicist d. dr. I. Duscan publici un foarte interesant articol asupra operei marelui scriitor in idiș Salom Alechem. VIATA POLITICA In jurul unul ceaipolitic — 0*1 C. Stere vorbește — * INFORMATION] VvV'’*-