Opinia, mai 1921 (Anul 17, nr. 4195-4215)

1921-05-01 / nr. 4195

4­ 0­­A . Politicătaie comunală Zilele acestea membrii con­siliului comunal, apucaţi su­bit de mustrări de conştiinţă în exerciţiul funcţiunei, au făcut o convocare motivată, şi au dat o demisie aşişderea. Pentru naivi aceasta ar fi putut însemna un motiv de entuziasm şi de idealism. Ges­tul acesta de­ afirmare a dem­nităţii profesionale şi de re­voltă pentru chestiuni nelă­murite, ar putea să fie inter­pretat de unii ca o deşteptare a conştiinţei­­cetăţeneşti care amorţise în domnii consilieri comunali. Realitatea însă e aşa de departe de aceste supoziţii i­­deale care ne fac să surâdem unei vieţi sociale pe care am vra-o demnă şi onestă. Toată neînţelegerea de la Prigoorie este din cauza poli­ticei, şi nu din cauză că domnii consilieri nu lar fi cunoscut până astăzi pe dl primar. D-l ftegruzzi a fost însă ales senator, şi-atunci locul de primar urma să fie lăsat altui fericit care sa den« paternelul urbei. In realitate, după combi-­­ naţia celor două partide la putere, primăria trebuia să treacă unui partizan al Par­tidului Poporului, care,— ne amintim ca de ceva istoric,­­ — a dat şi un banchet în ve­derea acestei ipostase. Şi cum d-l Negrutsi nu vrea să demisioneze, a început lupta pentru scoaterea lui. Luptă hotărâtă la masa verde a u­­nui club, şi cu totul inde­pendentă de strigătul unanim al oraşului cu plămânii plini de praf şi cu toată scârba din târgul acesta urgisit. Domnii consideri comunali nu s’au revolat astăzi de dragul unei populaţiuni care rabdă cu­ o resemnare ange­lică, ci fiind­câ aşa e In or­dinea de" batae de la cedru. Domnea or nu demisionează fiind că administraţia comu­nală face totul singură fără să-i consulte, fiindcă asta se întâmplă de un an şi jumă­tate, şi până astăzi n’au fost aşa de irascibili ca să demi­sioneze. Şi-apoi, mai e o ches­tie esenţială : Administraţia comunală n’a făcut absolut nimic, aşa că nici n’a avut la ce să’i consulte. Abuzurile de la Primărie au fost semnalate de vre-o patru luni de zile, iar justiţia le instrueşte tot de atâta vre­me, de-a căzut la pat un ju­decător de instru­­ţie, şi dom­nii consilieri n’au demisionat. Lipsa de control din par­tea comisiei interimare du­rează de la începutul ei, şi totuşi domnii consilieri n’au demisionat. Chestiunea uzinei şi­ a elec­­tricităţii din Iaşi durează de­­un an de zile, şi „Opinia,* şi-a făcut datoria semnalând că afacerea e i întunecoasă şi merge rău deşi e vorba de e­­lectricitate şi de tramway, şi totuşi domnii consilieri n’au demisionat. „ Chestiunea furajelor există desigur din toamna trecută, căci o asemenea chestiune nu se poate naşte primavara căci nu acum se furnizează fura­jele, şi totuşi domnii consilieri s’au mai preumblat şi mai departe cu caii primăriei hră­niţi cu faraje împricinate etc. etc. Şi dacă este aşa, atunci domnii consilieri să nu scu­tească de acest« accente de revoltă născute din şifonarea demnităţii lor. Dacă e ste aşa, şi daci des­tăinuirile acestea cuprind a­­devăruri netăgăduite, atunci cetăţenii acestui oraş, care nu , le sfiau până acum, au drep­ t­­ul să ceară ca avutul coma«­­ nei să fie administrat de alţi oame ni.­­ Domnii coasilieri prin in­tervenţia ministerială vor pu­tea să revie la sentimente mai bune, şi la un banchet fratern să ne ofere în locul unei de-­­­misii, un discurs colectiv în care meritare­a lui Primar să nu fie întrecute decât de a­­petitul comesenilor, dar po­­­pulaţia Iaşului, care astăzi ştie ce se petrece la Primărie­, trebue să-şi facă datoria. Cunoaştem tandreţa senti* f mentală a representanţilor ad- | Bainîstrativi, care mâne pot­­ subscrie cu aceiaşi mână ri- I dicarea unui bust monumen- f tai al Primarului pe cei 13­­ metri patraţi de stradă care au foit pavaţi până acum în primavara asta. D . Negruszi şi cu toţii, consilierii demisionaţi şi ne­­demisionaţi trebuesc să plece nu din combinaţiuni politice , ci din cauza incapacităţii şi a altor calităţi negative. Altfel vor veni alţii care ▼or urma pe aceiaş cale, dar care vor avea înţelepciunea politică să nu sa divulge. Atlcus ASPECTE Substratul unui răsboiu Am bănuit de la început că­­ răsboinica escapadă a lul Don Quichote D’Annunzio pe coclaurile fium­ane,trebuia să aibă o inti­mă broderie romantică țesută din firele de păianjen ale unei nouă iubiri. Pătrundeam peste liniile întărite de legionari în pli­nă aventură amoroasă, cu toate declaraţiile pe care poetul-dicta­tor ie vo­a reci şi diplomatice-Telegramele din urmă au ve­nit să confirme presupunerile noastre. Gabrielle d'Annunzio, al cărui divers de Maria diGa­­liese sfântul scaun ii refuzase încă acum cincisprezece ani când voiesc să ia de soţie pe marchi­za Carlotti, îşi petrecea timpul în asediata cetate a Fiumei a­­lături de frumoasa pianistă Lui­sa Baccara, copila colonelului de bessagilieri de la San Stefa­no. Sub zidurile paatului dicta­torial ofiţerii legionari veneau în fie­care dimineaţă să precare tranda­firi pentru Luisa, jurând credinţă amantului pe care in entuziasmul lor juvenil il ridicase la rangul de stăpinitor. Şi in clipa în care fantazia dom­unziană trebuia să ia sftr­­şit, ultimul act al dictatorului fu ordinul către judecătorii fiumani de a-i anula legalmente că­­sător­a sfărâmată cu cincispre­zece ani în urmă. Peste ruinele suburbiilor și peste cadavrele naivi­o- legionari, Luiza cea fru­moasă și Gabriel­e poetul trecu­ră învingători, cu sufietele în­cărcate de iubire. Astfel s’a dovedit în cele din urmă că patriotismul lui D’Annun­zio a fost o poveste şi că ireden­­ta fiumană a fost un act ridicol al unui vodevil banal. Oricit ar fi îmă de simpatici a­­manţii şi dragostea în sine, moartea celor cîte­va sute de legionari trebue răsunată Pentru că erotismul violent tre­bue să ducă sau la pușcărie sau la balamuc. G. SPINA. .NDL XVII-lea No. RONAMEMTW - T S L E F O \T \J, t!)9m *m Pontif­ic comicin­. D. Negruzzi devine îndrăzneţ — Puncta da intrebare la sara primarul ar trebui «a ri*pundl — Dându şi seamă că nu mai poate râmăne mut la gr­avel e destăinuiri asupra celor ce r« petrec la comună, d. Mihai Negruszi s’a hotărât să dev e îndrăzneţ şi­­— ca să zicem aş* — se aruncă la om, prin­­tr’o informaţie a „Evenimen­tului“ de aseară. Bine înţeles că psaudo-răs­­punsul d-lui Negruzzi es­e tot atât de lamentabil ca şi activitatea d sale la comună. * Primarele nostru »pan« întru­­'ntăl «ă n’a primit n’ o garer« de convoiari a cons­talat to­m­anul şi nici o adresă din par­tea d lul Manea. Dacă prima­rele ar fl ceva mei deprim la lutrările ie birou ale Instituţiei pe care o conduce, ar putea b­ine găsi originalul celor două adrese pubUeate textual In numărul nostru de alaltderi. Dar d. Negrazsl caută »3 se ningăe prin invocarea aşa zi­sei popularliiţl tare i-ar fl a­­rătat-o cetăţenii laşului cu pri­lejul alegerii d-sale ca senator. Se ştie Insă că laşul a scos în fruntea listei pe candidatul fe­deralist, iar d Negruszi a fost ales prin voturile firăneşti tmul­t pe cale administrativă. Popula­­ritatea d-lui Negruzzi este o le­gendi de prost gust. * ia fine, d. Negruzzi decliră că la comună nu s’au petrecat abuzuri şi incorectitudini şi pe deasupra, se plînge a fi victima insultelor ziarelor de opoziţie. S’au produs totuşi acuzaţiuni procl­s de al» membrilor com­i­­stei Interimare, la care d. Ne­gruzzi ar avea obligaţiunea să răspândi punct cu punct. Pen­tru a uşura memoria prea încăr­cată a d lul primar, li vom servi şi noi câteva subiecte asupra că­rora ar avea de dat uneie ex­­plicaţiuni. Depu­di, ar putea ei. Negruzzi si lămurească publicul l­a cifrul dragoste o Invoci, despre numă­rul vagoanelor da lemne aduse da furnizorul Ba­­rasch, in baza unui con­tract cu primiri« , fl a­­numa câte vagoane au fost transportate pentru comună şi tate den aces­tea s’au vândut la de­pozitele particulare. Pu­blicul ara dreptul să ştie pentru ce toată iarna a suferit da frig şi de cine a fost speculat cu preţul de vânzare a lemnelor. O. Nagruzzi ar mai pu­tea da lămuriri asupra grâului rechiziţionat la cârtad cu 12.000 lai va­gonul şi anume cu ce preţ a fost trecut acest grâu in registrele primăriei, dacă îi înşeală memoria In aceasta chestiune, pri­marele poate cere infor­­maţiuni de la societatea „Petrodava", deplidă. D. Negruzzi ar mai pu­tea da acum răspunsul­ cu care a rămas pe vre­muri dator d-lui maior Orleanu, controlorul mili­tar pentru combaterea specului, asupra unor ne­potriviri de cifre între re­gistrele comunei şi pre­ţul real da cumpărare a unei anumite cantităţi da grâu. beocamilatl cerem nu­mai acesta lămuriri d-lui Negruzzi, cerere pe care o facem In numele po­pulaţiei doritoare a şti cum I s’au administrat banii şl cum l-au fost apă­ra­t Interesele. După ce d. Negruzzi va răspunde punct cu punct­ul precis, se va vedea d«c3 un adevăr este victima In­sultător ziarelor din opo­ziţie .Studenţii basarabeni la Facultatea de Medicină1 In aceste câteva rânduri caut prin fapte să ilustrez puţin ati­tudinea unor reprezentanţi ai so­­cietiţei din vechiul regat faţă de studenţii basarabeni. Ştiţi bine ce înseamnă caet de curasm­ al facultâţeî da medicină pentru un student,—caet care îi­­ serveşti ca act de studii la U-­­­niversitate şi ca diplomă după terminarea Universitiţei Caetele de cursuri ale studen-­­­ţilor au fost prezentate profeso­rului dr. Tiron spre a fi sem­nate, şi într’o bună zi apar în caetul unul student epice-ates­­taţii: „bolcevic“, „anarhist“ etc. şi în cadtul unei studente apar următoarei« rânduri» „Dat fiind după ziare că ar fi fost amestecată în bolcevistul criminal din strada Râpei, Iaşi 1921“ (stilat este al d-lui prof.) Nu-mi aduc aminte ca des­pre această studentă să fi fost ceva scris In stare in acest sens , şi nu cred ca d. Tiron să fie in stare să răspundă pentru cuvin­tele scrise de mâna sa. Insă autorităţile în drept tre­bue să ia măsuri ca aceste rîn­­duri să dispară din cartele de cursuri şi pe viitor să se pro­cedeze la realizarea idealului naţional pe alte dil. Trebue ca Universitatea si dea numai di­plome şi cu atestaţii de bună sau rea partar», bazate pe acela că d-rul Tiron 1 a’a picat ceva ! Doară certificatele de purtare, bună sau rea, se da« fără studii. Asemenea evenimente pot să producă, fi produs na nsi des­­binare, şi îa astfel de împreju­rări societatea n’are dreptul să pretindă prea mult de la stu­denţii basarabeni. Constantin Mihul student In ştiinţe VIATA POLITICA SERBAREA SFINTELOR PAŞTI Vineri 29 Aprilie stil nou 1921, la ora 7 jum. seara precis în catedrala Sfi­ntei Mitropolit, se va începe slujba „Prohodul Dum­­num!*, de­­-­1. S. Mitropolit în­conjurat de cler şi de corul vo­cal al Catedralei. In piaţa din faţa bisericei, se va afla câte un detaşament din fiecare corp de trupă, din gar­nizoana oraşului. In timpul când se va încon­­jura biserica cu sfântul Epitaf, trupele se vor descoperi, iar co­riştii şi muzica vor cânta „Ru­gă­­iunea“. La serviciu vor asista autori­­tăţile civile şi militare. A doua zi .Sâmbătă, la slujba sfintei Învieri, care va avea loc la ora 12 noaptea, vor asista autorităţeie civile şi militare. O companie de onoare cu dra­pelul şi muzica, se va afla în faţa bisericei. In momentul clad I. P. S. Mi­tropolit va rosti îmnul „Hristo­s a Înviat“,muzica militară va căuta „Rugăciunea“ şi apoi „Imnul Regal“. După aceia va începe slujba sfintei leturghii. Bugetul pe luna Mai București. — Monitorul Ofi­cial publică legea prin care Mi­nisterul de finanțe este autori­zat să aplice legea le­g­­ală din exeratilul anului 1921—1922, în mod provizo­r pe timpul dela 1 Mai la 1 Iunie-Repattiția sumelor la celelalte departamente se va face de că­tre Ministerul de finanțe con­form bugetelor speciale. DUMINICA 1 MAI 1021 JtM­&ClURI ««I 0*«s»«»fc He ACIENȚIA OE PUBLICITAÎE l. BRANISTERMJ — Str. Gh. Wir*«»*«» 1?------­Concesionar­e esclusiva » publicitate -— Um ▼««hi« i le« - INFORNATIVtl x CI os ea dels Primări*.« D. Negruszi, s’a grăbit eri di­mineaţă să facă o vizită d-lui P. Dragomirescu, în dorul de a încerca o împăcare, — parcă cete ce se petrec la Primărie or fi numai o b­ettie de familie. Iar cetăţenii oraşului alarmaţi de destăinuitele făcute, nu or avea nici o însemnătate. Dar rău l’a prins această vizită. D. Negruzzi a găsit acolo pe d. Henri Suţu, deputat, Manta prim ajator de primar, şi alfi tăilava frauntaşi al partidului Poporului. Cei de faţă, au făcut erl un expozeu al felului cum d. Ne­gruzzi conduse Primăria. In spe­­cial d. Suţu a rostit un adevă­rat rechizitoriu, pe când d. Manea a ilustrat în mod dota­­mentat afirmările sale. Toți au declarat categoric d-lui Negruzzi, că nu mai poate fi tolerat la Primărie. • Plecănd de adl, d. Negruzzi s’a grăbit să mai ia o măsură creied, și anume a shemat pe­­viziteul sate conducea trăsura d-lui Manea, şi l-a ordonat de a nu mai primi în trăsură, pe vice-preşedintele comunei interi­mare, numit prin decret regal de M. S. Regele. D. Manea, tare nu vrea să înţeleagă, că d. Negruzzi are dreptul de a anula decrete re­gale, e ferm hotărât a-şi apăra dreptul său. V Membrii partidului Poporului, sunt hotărâţi a provoca o mare întrunire cetăţenească, în care să dissate eels­us petrss la comună. • x Camisia interimară a fost convocată, pentru Joi 5 Mai, ora 4 după prăns■ x La administraţia financiară a sosit dispoziţia, de a se achita tuturor funcţionarilor, salariile pe lunele Aprilie şi Mai, după norma de achitare de la luna Martie, adusă fără apăcarea im­pozitului de 6 la sută. Acelaşi dispoziţie are a se ap­lica şi la ,plata pensiilor, pe luna Mai. 1# Prefectura de judeţ la va­canţă, ca îaespere de astă seară. * La București, în toate bă­­r­cănele, zahărul se vinde cu 17­0 lei chilogramul. x In vederea serbătorilor, d. Mihai Negruzzi a urcat preţul pe carnea de miel. x Administraţia comunală, a acordat funcţionarilor acomanati o gratificaţii de sărbători, con­stând în salarul pe o lună de zile. x D. Ministru Trancu, ln ziua petrecută în localitate, a mai vi­zitat, însoţit de Principesa Olga Sturza, şcoala de îndreptare, a societăţei „Ocrotirea orfanilor de război­“. Ministrul a exprimat Princi­pesei Sturza toată mulţumirea sa de cele constatate. In această şcoală se cresc copii, constataţi că au porniri rele. x D. Stoica, revizor şcolar, a inspectat erl azilurile confesio­nale din localitate. x Mal mulţi locuitori din str. Pant­elimon ni se plleg că de câteva nopţi nu se mal pot o­­dihoi din pricina scandalurilor pe care Ie­ provoacă In perma­nenţă acele prostituate oploşite In casa No. 2o.. Atragem atenţia celor In drept,­­ careul didactic.—Sâm­bătă 3o April ora lo a­m, toţi d-nii profesori secundari sunt convoc­aţi la sediul Cercului spre a-şi alege Comitetul dirigent al Secţiei profesorilor secundari din Iaşi, cum şi a designa­t membri cari să participe la adunarea Atac. generală Bucureşti, 5 Mai a. c. , Accident de Tramvai. —Eri după amiasA pa­­nd d. Aron Leibovici, din strada Vasile Lupu No. 112, încerca să scoboare de pe scara unui ▼ágon de tramvaiu. In ‘strada Păcurari, a căzut sub rolile vagonului ennoi i au tăiat de­getele de la piciorul stîng. Victima a fost internată în spitalul Sft. Spiridon, secţia d-lui dr. Anghel.­­ In Comnan Tomeşti s’a con­­stituit o asociaţie sportivă sub conducerea tinerilor învăţători din acele comune, foşti ofiţeri de rezervă. După cum se constată curen­tul pentru educaţia fizică, deter­minat de d. general Ghercuiescu care a desfăşurat­­o neobosită activitate la acest scop, a prins rădăcini şi roadele au început să se vadă. x Pe ziua de «rl s’au înre­gistrat în oraş două ’cazuri de scării­tină şi un caz d« tifoe •­­xantimatic. D Dr. Tănăsescu, maficat primar al oraşului, a dispus i­­zolarea bolnavilor şi a luat toate măsurile necesare pentru pre­venirea epidemiilor. x La Prefectura de judeţ, s'au adus 2 vagoane cu sahii, pen­tru a fi distribuit populaţi»­ de la ţară. x D. Coitruş, membru la comi­sia interimară a judeţului, a’a de­mis din această demnitate. „ Finea Săracilor.— Co­mitetul societăţai „Plinea Sara­­racilor“ s’a întrunit erl. La a­­ceastă întrunire a luat parte şi Părintele­ Nicalea, Protoereul o­­raşului. S’a decis, ca în afară de aju­toarele obicinuite, să se mai a­­corde şi alte ajutoare, în vede­rea sărbătorilor, votându-se pen­tru acest scop suma de looo iei. La aceasta se mai adaugă suma de looo iei, donată de Prefec­tura de judeţ.­­ O delegaţie din partea co­fetarilor, în frunte cu d. N. V. Ştefăniu, preşedintele Camerei de Comerţ s’a prezentat ori dimi­neaţă d-lui primar Mihai Ne­gruzzi spre a interveni pentru a se modifica preţurile, fixate la articolele de cofetărie de d. ma­ior Orleanu, şeful controlului mi­litar contra speculei. In urma acestor stăruinţe d. Negruzzi le-a mărit preţurile pen­­­­tru cozonac şi chocolată şi men- I ţinînd acele fixate de d. maior­­ Orleanu pentru prăjituri şi bom­­­­boane. I­n Şcoala socialistă „Max Wecsler“ a hotărît să serbeze ziua de 1 Mai printr’o In­­­­trunire publici ce se va ţine l­­a curtea localului din Langa. I Vor lua cuvîntul: Dr. Par­­hon, Adam Naghel-Ţintă, Lascar, Andriu, Stein, Nea­gu Negolescu delegatul cen­trului, şi a­nii î­n Joi 5 Mai, ora 4 după prînz ! are loc adunarea generală a u­­niunîi evreilor pământeni, In lo­calul societăţii Cultura, din str. Mârzescu. I . La Brigada de Siguranţă au fost arestaţi Indivizii Miron Bu­­deanu şi Vasile Urlăţeanu, luc­rători mecanici din comuna Ţi­­ganaşi, care au comis o mulţime de furturi in acest oraş.­­ Numiţii au fost înaintaţi paru­l cheiului pentru cercetare.­­ Doi periculoşi criminali, Iile Bsită şi Constantin Movilă, din Comuna Bălteni, cari au evadat acuma cinci săptămini din ares­tul penitenciara­­l preventiv din Focşani, au fost prinşi aseară de organele serviciului de Sigu­ranţă, într’o crâşmă din maha­laua Frumosaa. Numiţii urmează a fi inalatati astăzi, poliţiei oraşului Focşani, i

Next