Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)
1921-06-01 / nr. 4215 (nr. 4216)
^NI ,, Mea ho. 42 Í 5 'MŞNTE: ^•VKI 150 ! W* 6 >. w • •REDACŢIA v ; Jt. bh. Mârzesci * - i-tg ) _____ V>o • M IlfM. E F O N No. ZOOtr» Cu cravată... Unde-s timpurile de aur, cînd cetăţeanul î n conflict cu forța publică primea numai 25 de lovituri ? Azi, toate s’au urcat... Ni se spune, că Siguranţa distribue loviturile cu sutele. 300, 400 de lovituri sínt numere frecvente. Cneva ne-a mărturisit, că agenţi® dSi guranţă i s’au prins de oboseală : 11 bătuseră,”pînă cînd s’au istovit ei, pe d. Baranov, student, autorul principal al CompTonului din Str. Rîpei şi care, de altfel, îşi mărturisise complect vina. D. Baranov cerea mai bine să fie ucis. Acest lucru i-ar fi scutit pe agenţi de surmenaj muscular., Un lucrător, d. Olănescu, implicat nu ştim în ce afacere politică, ar fi fost bătut la Siguranţa din Iaşi pînă la mutilare: fata îm-i mai e de recunoscut. Un altul, tot acolo, ar fi fost lovit grav, cu un drug în spate. Danael Marin, student, pe cînd Siguranţa îi organizase un voiaj de plăcere la Chişinău, a adormit în tren, după nopţi de nesomn la penitenciar şi după 9iîe şi jumătate de greva foamei. D. Elisei Maria a fost trezit de însoţitori cu lovituri de cravaşa :—Pentru ce dormi ? Pentru motivul acesta, oricine poate fi bătut şi fiindcă-i treaz... Oamenii sunt bătuţi la tălpi, la palme, la spate. Sínt bătuţi cu benzi de gumă da automobil,—cu cravaşă, palmele, cu pumnii—oricum... Sínt bătuţi vinovaţii cu titlu de pedeapsă, Societatea neavînd timp să aştepte pînă cînd tribunalele îşi vor fi spus cuvintul.— Snt bătuţi cei învinuiţi numai, ca mijloc de constrîngere pentru mirturisiri. Adunarea migăloasă a probelor de către Siguranţă, — ca’n Rusia ţaristă, de pildâ, — este o operaţie care cer® inteligenţă şi muncă. Zmulgerea dovezilor din gura inculpaţilor este un lutru mai simplu şi mai rapid. Cîteodată, mijlocul acesta furnizeasă instanţelor judecătoreşti !nai mulţi vinovadi deci slnt în realitate. Unii mărturisesc şi păcate fantastice. Dar... mai lene să’ntreacă, decit ei n’ajaugă...—Slnt bătuţi apoi unii oameni,—de meserie servitori, — trimişi la Siguranţă de stăpînii lor anume pentru bătae, stăpînii nevoind să-ţi întingă palmele de obrajii lor murdari. Şi aşa mai departe.. Aceste zvonuri circulă în toate straturile sociale şi discreditează rânduelile noastre de azi. Intr’adevâr, avem nişte legi : nici una însă nu prescrie bă aia. Atunci pentru ce se bate ?... Nu-i apărăm pe vinovaţi: cei vinovaţi după codul nostru de lege, trebue să-şi primească pedeapsa fixată de acet cod. Dar nimic mai mult. Cerem o anchetă care să cerceteze cazurile ce violenţă din aşi. Dacă nu se va hotără o astfel de anchetă, vom avea dreptul g£ afirmăm că toate cazurile, citate mai sus sunt adevărate şi că autorităţile superioare admit bătaia, dacă nu o şi poruncesc. Bătaia !„. Dar ea n’aduce nici un folos. Prin lovituri, nu poţi schimba ideile cuiva. In schimb, îl îndârjeşti mai mult. Dintr’un socialist paşnic, poţi rectua terorist. Toţi acei care au suferit la Sign fapţa au acum altă inimă. Căci puţini oameni, primind lovituri, se pot menţine în atmosfera pură a ideilor Cei bătuţi din pricina părerilor politice, sunt şi cei mai bani propagandişti. Un discurs de două or nu-i mai elocvent decât vorba unuia care a pătimit : „Obrazul acesta a primit palme !* Dar nu numai cuvintele victimei fac propagandă, —eci însuşi faptul bătăii, povestit ’rin om în om, fortifică convingerii® şi aţâţă Spiritele tuturora. Siguranţa deci n’are alt scop decăt să educe propagandişti pentru mişcarea nouă şi, prin violenţele ei, să întreţină în mase spiritul de ură împotriva ordinei actuale Ar fi mai logic, — dacă Sporanţa pur şi simplu i ar suprima pe indivizii „primejdioşi“. Această măsură ar fi serioasă şi mai utilă. Iar dacă cineva ar îndrăzni să cârtească, — ar trebui uois şi acela ! Numai astfel, — reducând poporul acesta la câteva mii de clubişti, agenţi secreţi, dregători civili şi în uniformă, — numai aarfel s’ar putea înăbuşi critica afacerilor publice: Schuller, Tâzlăoanu, Tişiţa, Reşiţa, provizionare, etc. M. Sevsttes Aspecte ISTORIE NATURALĂ Niciodată irai mait decât acum nu s’a Învederat răutatea şi ticăitala până la crimă a geniului omenesc, răsvrăti împotriva firei sa e iasăş’, care 11 past se In a f* ra şi deasupra ce orialte genuri şi ipecii animale. Şi cu dreptate Richet a putut să dea regelul creaţianei «unsele de homo »tu tas, când şirul nesfârşit al faptelor od pîss şi josnice până îa scârbă au descoperit drojdia sufletului său şi l-au lăsat In urma câni’or, a m-'grrilor şi a multor jivine vertebrate sau nu. De o Hă, ua popor încarcsrat in absolutismul cazon a trai Imperii, a târ n f câteva secole după un mUlgram de libertate şi a sfârtecat auS'4 tuturor umanitarişt lor cu arestările lui spre civilizaţie. Mda de po'oneal ajunsese drsgosti tears, până c'aâ fatalitates «sui răsboiu »ai mait sta mai puţin hidos peatru chsar purtători iul, a pus caput ti ogelei daruiala.’e un pământ şi o ţară. S’a trezut ca I« a fârş;t vor fi terminate atâtea lamentări şi că polonezii vor înţelege că dreptul nu exclude aiciodata datoda, aşa cu seamă când ai feci scos din funii mizeriei şi al taurdărei. Dar trufia excesivă a coarţîlor şi baronilor de epertil s'a dovedit fără margini şi astfel s'a ajuns, după tolicirile avortaielir conferinţe de pace, la noul razboiu din Sieza superioară. Sânge cale din nou vărsat. Vraja este ucisă din noa şi opera aşa ze reteilizsti distresă. Bestii e generalului Haller pogromistul, își continuă opea răsboliciă. Ceea e dovedest că genul imsncic este cel mai tcălos din toste gerurile și specii e animale vertebrate sau nu. G. SP1NA 50 BANI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIAN IAȘI.— MERCURI 1 IUNIE Î921 A N UN C IU R I S® primesc la toate Agenţiile de Publicitate •- ■■ n la ’ A BINISTRAȚIA ZIARULUI tr . Str. @H. ^fârzescu %l. -f UN NUMIĂR VECHIU 2 LEI f~* Comemorarea lui ion c. irinaiu La fcsli.—La Mttropolto.-iaPlcfaUalra!.—Faitlvalul de Ss TeaSry la chip măreţ, populaţia laşului, a serbitorit cri c®ntea«rui naşterel lui Ion C. Brătianu. Dimineaţa faptul a fost sărbătorit de şcoli. La ora 10 lumea sa îndrepta spra Mitropolie. La ^arspaili Catedrala e împodobită cu drapele naţionale In curtea bl«^ricei sunt înşirate şcoalele ‘secun* dare, la frânte cu fanfara Licealul Internst. In liantul biserice! o m*re mulţime, compusă din penalităţele marcante ale oraşului, din toate străturile societlţel. in azistenţă remarcăm toate doamnele care participă la congresul „Rom’anei Femeilor Române“. In frunte cu doamnele Zoe G. G. Mârzeacu, Ciceo Popp, Notor şi Halice.—Ard d-nii Cî. G. Mârzescu, Nica Cananăn, C. Rusovici, C. Toma, Dr. Tânăsescu, Dr. Iamandl, Chirilă, Mihai Negruzzi, General Tomoroveanu, general Zadio, colonel Talra, Al. Volsnarhi, IC. Penescu, Berman Juster, Patron, Kessum, Ulrich, Hailţă, Lazăr Teodoreanu, lorgu Sion, V. Arsurii, Victor Iamsndi, M. lorga, Mareș, C. Crupenschi, Scutaru, C. C. Săteanu, N. V. Ștefăniu, Funlac, Dr. Demetriade, P. Fântîn?.», C. Cilinscu, D. Dimitriu, Teodora, Gheorghiu directorul Pin, cei Nationale, Dr. Răteanu, Janolin, Ersclide, colonel Licin, dr. Georgeacn, Mihai Borcea ,hal Popovici, Vasiliu-Voinea, Patroni, Dr. Conta, Zarembi, * Dr. Tafo*mir, Zoiin, Sthi. Știubei, Clos», Popp, I. Motăş, Carp, Frănţi, P. Şerban, Dr. Botez, Profir, I. C. Popovici, Diaconescu, Verner, Zdrobici, Panlizi, O. Friedman, Gh. Nădejd® etc. Nenumărate delegaţiuni da societăţi, cu drapele, printre care remarcăm : Statul negustoresc, In finate cu preşedintele Arnold Brodlaer, Mita afgld, la frunte cu d. Panca, ităltaft, cu d. Danielen!, FH fi?, cu d. Carpeschi, Tramvai cu d Vicrn, taza-Vodă, In frunte cu d. PetrescU, Vulturul cu d. Adamiu, Sindicatul Naţional, cu d. Prussin, Veteranii cu d. Popescu, Sub-0/1/trtI itt temvă, cu d. Vasille, Comercianţii măcelari cu d. Fred apoi societatea Sf. Cruce, Elena Cuza, Iubitul Cat de Moldova şi Frăţia Română. Apoi societatea Azilul de Bătrâni, cu d. Daniel Rosenberg, Caiman Meisi, Sale Gedstein, Lupa Fişier, Pincu Sender, Goîdţtîn şi Merita Abramovici. Societatea brutarilor, In frunte ca toţi membri comitetulei Moara Moldovei, reprzefitată prin unul din directorii săi d. Aronovici si alte multe delegaţiuni. • La ora 11 »'a. sfidat un parastas de către I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, înconjurat de toţii preoţii catedralei. Răspun- surile au fost date de excelentul cor Mitropoldas. La sfârşitul serviciul relgiei, 1. P. S. S. Mitropolitul a fostt o cuvântare mişcătoare, relevând scările fapte săvârşite de Jen C. Brătianu, căruia se datoreşte renaşterea României. La es'rea da biserică, toată azistenţa, In frunte cu 1. P. S. D. Mitropolitul şi doamnele de la Reuniunea au fost fotografiate de fotograful Zaharia Wois Taberi , perfect reuşit. Se formează apoi un imposant cortegiu, la cara la parte toată azstenţa, fostesocietăţene şi delegăţiuni şi şcoli şi ia sunetul fanfarei care intonă Imnul naţonal, porni spre Piaţa Unirii unde o rită maime aştepta. De la soclul italni a lui Vodă- Ciza, v orbid. dr. Zosim, fost primar, care îa accente puternice glorificând opera lui Ion C. Brătianu, pentru care generaţiile de acum şi cele viitoare trebue să păstreze o veciniei recunoştinţă căci Brătianu nu a făcut numai Românii de eri, ci a aşternut calea pentru România de azi. Arată tot ce a făcut generaţia trecută, în fruntea căruia se găsea la C. Brătianu. Şi faţa ca aceasta, era firesc ca laşul, capitala sufletului românesc, capitala tuturor unirilor, să primească șl aă ia parte cu drag la aerbStorirea centenarului Iul Ion C. Brătianu. D. G. G. Mârzescu, vorbi apoi despre opera iul Ion C. Brătianu. După o analiză documentată al sceste! opere zise : ,A vorbi Insă despre Ion C. Brătianu aci la laș3, Insamnă a răscoli In adâacul amintirilor noatre, actul cel mai scump spricalul Moldovei, cnirea principatelor în care cuprindem acelaşi rază de lumină, faţă□ faţă, pe cele două ţărmuri ae Milcovului, fgurele lui Ion Brătianu şi Mihai Cogălniceanu. Moldova se mândreşte pentru a servi de pildă, cu jertfele cunoscute ce şi-a impus, In dispreţul cneltîrelor vrăjmie, pentru a consolida urmările unui act de care vedea lgat întreg viitorul neamuîri nostru“. Continuând arată tot ce s’a realizat, d. Marrescu mal zise : „In vânt star îi «pulberat acţiunea unionistă ai Iul M. Cogălni- ceanu şl cu el impreună îndoita f domnie a co Ionelului Al. Cuza, dică acţiunea lui Ion Brâtianu | nu ar fi avut puterea să respingă f ambiţiile lui Gh. Alescu, t& | cişîge de partea noirei poporul şi oştirea şi'să impus astfel pe scaunul Munteniei pe Domnitorul Moldovei. Dreptatea posterităţii începe din ceasul morţei lui Ion Brâftianu, dar Istoria nemuritoare , care purcede din mintea şi Inima , unei naţiuni întregi, va păstra în . iliste niştefse memoria aceluia, care s-a p..« nuree’e la capul tuturor actelor naţionale şi po- litice ale Renaşterei României“. D. Mârzescu mai vorbeşte de activitatea Idica Brătianu Incei 40 ani de viaţa politică şi docu- mentrazi cum numai prin munca sa fără preget de folosinţa tutu- ror Împrejurărilor, a reuşit să nu- i făptuiască dreptatea, abolirea privilegiilor, dezvoltarea econo- comica şi politică a ţărănime!, şi însuşi dreptul neamului ronsâ- l nasc la unitatea naţională“. Terminând, d. Mârzescu zise : De aceia noi, şi generaţiile ce ne formează ,avem datora, când □i reamintim numele lui Ion Brătianu, să ne reamintim că nimic din cea ce este astăzi n’ar fi fost, dacă Rrgatul format din cele două mici provincii nu ar fi devenit centrul de gravitate al viaţii româneşti de pretiniadeni, dar prin organizarea lui, prin oştirea lui vitează, şi prin regile lul, star fl reprezsntat In faţa omediel conştiente şi puterea de realizarea drepturilor şi aspraţiunelor laţioeale. Regatel a fost Instrumentat de realizare a Idomului românesc şi Rentai a fost fapta lui on Brătianu. Aplauze lungi şi sgomotoare acoperă cuvântarea d lui Mârzescu. D. Tafral!, ţine scol o conferinţă asupra aceluiaşi subiect, după care nu vorbeşte “d. general Tarnoîchi. Serbarea s’a terminst prin o reîş’tă producţie artistică. Revolta în Irlanda București.— Din Londra se telegrafiază că guvernul englez a trimis mici trupe In Irlanda, deoarece din nou a izbucnit acolo revoluția HULISAHISH Sistemul wmtM sl ilsălos aî fiuliganismuluil. ml® cara uall stad^ltl am Iwjostf pa vrassiurl ranumela prima« llnlMaraltafl rbmaaastf, tinda aitid si refnirne. Hotel hul^sniam încuibat, drin farlsira, ncmil In c©p®t?iŞ® mn»! niamSr foarla restrâos dasfudandl, fsl Brm repraziatantal da ffrunfa In persoana numi*&*««! Zaii»,ac« drears îs, fiul ctmossttfalui eroas dane front si da Sa Camsra. Stad^ssSuS Ztllaa Codr@anu, arssatSt de gravele destSIffidrl făcu!» da sa tribuna Semitului împotriva deput«»t8lul eu acafas num®, s’a burzuluit In fata uis©s aotlfa anonima cara „Opinia“ raiava faptale Si numitul tare da p'îismS si da cap. a reactionat stsm r@«cilo»eaz9 pst?ao®del®, lovind grav, Sa plina sîrad®, pa un r^sdistor ai ziarului nostru. ftscit act thafos i® sf 11 nn esreetarsa iustitiai si Rictor^tului Univ^rsiter. Nu na îndoim ci. firi zi bavS, draptata se va fac® si bâtiușul student Zo~ll»s-£odr@anM va lua pedeapsa care sa cuvine unul individ fa S da car© trebue mereu si fii in gardă, cu arma 9»mână. x Ambii Prefetii au plecat aseară la Bucureşti, ehamaţi, ae zice de Minitarul de interne, împreună cu cei doi Prefetii, a piuat şi d. P. Dragomiretm şeful organize flanel averessane din localitate. x D prtctl Tanată continuă greva foamei. M S. Rigeie mstfumuffe Iaştilii La telegrama de felicitare transmisă de d. Mihai Borca. In numele oaşului cu prilejul ziiei de 10 Mai, M. S. Rege e a binevoit a răspărda : Domnului Mihail Borcea Vicepreşedinte comisiunei interimare Iaşi Palat Rigai 84-45-28 13. Via misunt de urările calde şi pline de lealitate, şi patriotism ce la numele ori satul Iaşi. Mi le spuneţi, vă rg să primiţi sincer.lt Mele mulţumiri şi asigurarea dragostei Mele pentru oraşul Iaşi aşa de scump Inimei Noastre. (r.s.) FERDINAND. Faţă cu unele oferte primite pentru aprovizionare cu grâu, d. Lucian Roşu, ajutor de primar, a mai amînat aplicarea dispoziţiei luate, de a se spori preţul panei. „ La clubul partidului Poporului din localitate, a avut loc ori o adunare generală, la care au participat şi numeroşi săteni. D-nii P. Desgomirescu şi Părintele Sava Popovici, deputaţi, au vorbit despre mijloacele de a intensifica munca săenilor și «U a face sâ crească va'oar®a acestei munci. Alte constituiri vor continua. i eoiclisari sportive.— Aziîncep concursurile sportive inter solar», organizată ce societatea de gimnastică, sport și muzică. De la orele 4 p. m, la 7 vor concura si echipele Liceului militar, Liceul internat Lieul naţional şi şcoala normală Vasile Lupu. x Elevii seminarului Veniamin au făcut o excursiune la Repedea, însoţit de d. profesor Lucian Roiu. x Societatea anonimă „Viaţa Româneasca“ dispunând încă de un număr de acţiuni din emisiunea a doua rezervata subscripţiei psbice, anunţă că mai primeşte subscrieri la sediul societaţei (str. Lipişteanu 33 Iaşi). „ In şedinţa de Sâmbătă a Camerei, d. C. Stere a făcut o magistrală critică a proeetelor financiare. Ne vom ocupa în numerile viitoare de magistrala expunere a deputatului de Soroca. Complotat comnist flibarar la Llubsl Eibert D-nii Ieşi un judecător de instrucţie şi Iorga procuror, s’au transportat Sâmbătă la penetenciar, şi -a supus pe studentul Marin la o confruntare cu mai mulţi comunişti ruşi arestaţi în ultime zile. La Palatul de jua îţie se afirmă că din aceste confuntări ar fi rezultat pe deplin vinovăţia lui Marin. * Judecătorul da instrucţie, a pus eri în libertate pe Liuba Elbert studentă dovedindu se deplina ei nevinovăţie. Liuba este soră cu principala acuzată. * D. Şt. Cobanu, directorul liceului real din Chişinău, ne roagă să publicăm următoarele, cărora le facem loc cu plăcere: Consiliul profesoral al Liceului real din Chişinău cu cea mai vie mulţumire a luat cunoştinţă despre primirea frumoasă, ce s’a făcut excursiei elevilor acestui liceu în Iaşi. Convinşi că numai pe cale de şcoală şi de apropiere sufletească se poate consolida ţara. Încredinţat că viitorul ţării noastre se poate baza numai pe educaţia sentimentelor de solidaritate naţională a tineretului, consiliul profesoral al Liceului Real aduce cele mai adinei mulţumiri Direcţiunilor şcolilor din Iaşi şi corpului lor didactic şi îndeosebi Liceului internat şi naţional în frunte cu meritoşii directori d-l T. Bădărău şi d-1 Gr. Bârsan precum şi tuturor autorităţilor care au ajutat, ca această excursie să lese urme neşterse în sufletul elevilor. În curând va apărea în localitate un mare ziar popular de dimineaţă. El va fi o santinelă neobosita a legalităţii şi libertăţilor cetăţeneşti, urmărind totodată înfăptuirea marelor idealuri democratice. Noul ziar va căuta deasemenea să fie o oglindă fidelă a evenimentelor şi va informa publicul cu conștiinciozitate, aranjându-şi un îngrijit serviciu informativ. In curând amănunte.