Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)

1921-06-01 / nr. 4215 (nr. 4216)

^NI ,, Mea ho. 42 Í 5 'MŞNTE: ^•VKI 150 ! W* 6 >. w • •REDACŢIA v ; Jt. bh. Mârzesci * - i-tg ) _____ V>o • M IlfM. E F O N No. ZOOtr» Cu cravată... Unde-s timpurile de aur, cînd cetăţeanul î n conflict cu forța publică primea numai 25 de lovituri ? Azi, toate s’au urcat... Ni se spune, că Siguranţa distribue loviturile cu sutele. 300, 400 de lovituri sínt nu­mere frecvente. C­ne­va ne-a mărturisit, că agenţi® dSi guranţă i s’au prins de obo­seală : 11 bătuseră,”pînă cînd s’au istovit ei, pe d. Baranov, student, autorul principal al CompTonului din Str. Rîpei şi care, de altfel, îşi mărturisise complect vina. D. Baranov cerea mai bine să fie ucis. Acest lucru i-ar fi scutit pe agenţi de surmenaj muscular., Un lucrător, d. Olănescu, implicat nu ştim în ce afa­cere politică, ar fi fost bătut la Siguranţa din Iaşi pînă la mutilare: fata îm-i mai e de recunoscut. Un altul, tot a­­colo, ar fi fost lovit grav, cu un drug în spate. D­an­ael Marin, student,­ pe cînd Siguranţa îi organi­zase un voiaj de plăcere la Chişinău, a adormit în tren, după nopţi de nesomn la peni­tenciar şi după 9­iîe şi jumă­tate de greva foamei. D. Elisei Maria a fost trezit de însoţitori cu lovituri de cravaşa :—Pen­­tru ce dormi ? Pentru motivul acesta, oricine poate fi bătut şi fiindcă-i treaz... O­amenii sunt bătuţi la tălpi, la palme, la spate. Sínt bă­tuţi cu benzi de gumă da au­tomobil,—cu cravaşă, pal­mele, cu pumnii—oricum... Sínt bătuţi vinovaţii cu titlu de pedeapsă, Societatea ne­a­­vînd timp să aştepte p­înă cînd tribunalele îşi­ vor fi spus cu­vin­tul.— S­nt bătuţi cei în­vinuiţi numai, ca mijloc de constrîngere pentru mirturi­­siri. Adunarea migăloasă a probelor de către Siguranţă, — ca’n Rusia ţaristă, de pildâ, — este o operaţie care cer® inteligenţă şi muncă. Zmul­­gerea dovezilor din gura in­culpaţilor este un lutru mai simplu şi mai rapid. Cîte­o­­dată, mijlocul acesta furnizeasă instanţelor judecătoreşti !nai mulţi vinovadi deci slnt în realitate. Unii mărturisesc şi păcate fantastice. Dar... mai lene să’ntre­acă, decit ei n’a­­jaugă...—Slnt bătuţi apoi unii oameni,—de meserie servitori, — trimişi la Siguranţă de stă­­pînii lor anume pentru bă­­tae, stăpînii nevoind să-ţi în­tingă palmele de obrajii lor murdari. Şi aşa mai depar­te.. Aceste zvonuri circulă în toate straturile sociale şi dis­creditează rânduelile noastre de azi. Intr’adevâr, avem nişte legi : nici una însă nu pres­crie bă aia. Atunci pentru ce se bate ?... Nu-i apărăm pe vinovaţi: cei vinovaţi după codul nostru de lege, trebue să-şi primească pedeapsa fix­ată de ace­­t cod. Dar nimic mai mult. Cerem o anchetă care să cerceteze cazurile ce violenţă din aşi. Dacă nu se va ho­­tără o astfel de anchetă, vom avea dreptul g£ afirmăm că toate cazurile, citate mai sus sunt adevărate şi că autori­tăţile superioare admit bătaia, dacă nu o şi poruncesc. Bătaia !„. Dar ea n’aduce nici un folos. Prin lovituri, nu poţi schimba ideile cuiva. In schimb, îl îndârjeşti mai mult. Dintr’un socialist paş­nic, poţi rect­ua terorist. Toţi acei care au suferit la Sign fapţa au acum altă inimă. Căci puţini oameni, primind lovituri, se pot menţine în atmosfera pură a ideilor Cei bătuţi din pricina părerilor po­l­itice, sunt şi cei mai bani propagandişti. Un discurs de două o­r nu-i mai elocvent decât vorba unuia care a pă­timit : „Obrazul acesta a pri­mit palme !* Dar nu numai cuvintele victimei fac propa­gandă, —e­ci însuşi faptul bă­tăii, povestit ’r­in om în om, fortifică convingerii® şi aţâţă Spiritele tuturora. Siguranţa deci n’are alt scop decăt să educe propa­gandişti pentru mişcarea nouă şi, prin violenţele ei, să în­treţină în mase spiritul de ură împotriva ordinei actuale Ar fi mai logic, — dacă S­poranţa pur şi simplu i ar suprima pe indivizii „primej­­dioşi“. Această măsură ar fi serioasă şi mai utilă. Iar dacă cineva ar îndrăzni să câr­tească, — ar trebui uois şi acela ! Numai astfel, — re­ducând poporul acesta la câ­teva mii de clubişti, agenţi secreţi, dregători civili şi în uniformă, — numai aarfel s’ar putea înăbuşi critica afaceri­lor publice: Schuller, Tâzlă­­oanu, Tişiţa, Reşiţa, provi­­zionare, etc. M. Sevsttes Aspecte ISTORIE NATURALĂ Niciodată ir­ai mait decât a­­cum nu s’a Învederat răutatea şi ticăit­ala până la crimă a geniu­lui omenesc, răsvrăti împotriva firei sa e iasăş’, care 11 past se In a f* ra şi deasupra ce orialte genuri şi i­pecii animale. Şi cu dreptate Richet a putut să dea regelul c­reaţianei «unsele de homo »tu tas, când şirul nesfârşit al faptelor od pîss şi josnice până îa scârbă au descoperit drojdia sufletului său şi l-au lăsat In urma câni’or, a m-'grrilor şi a multor jivine vertebrate sau nu. De o Hă, ua popor încarcsrat in absolutismul cazon a trai Im­perii, a târ n f câteva secole după un mUlgram de libertate şi a sfârtecat auS'4 tuturor um­anita­­rişt lor cu arestările lui spre civilizaţie. Mda de po'oneal a­­junsese drsgosti tears, până c'aâ fatalitates «sui răsboiu »ai mait sta mai puţin hidos peatru chsa­r purtători iul, a pus ca­put t­i­ ogelei daruiala­.’e un pă­mânt şi o ţa­ră. S’a trezut ca I« a fârş;t vor fi terminate atâtea lamentări şi că polonezii vor înţelege că dreptul nu exclude aiciodata datoda, aşa­ cu seamă când ai feci scos din funii­­ mizeriei şi al taurdă­­rei. Dar trufia excesivă a coar­ţîlor şi baronilor de epertil s'a dov­edit fără margini şi astfel s'a ajuns, după tolicirile avor­­taieli­r conferinţe de pace, la noul razboiu din Si­eza supe­rioară. Sânge cale din nou vărsat. Vraja este ucisă din noa şi opera aşa z­e r­eteilizsti distresă. Bes­tii e generalului Haller pogromis­tul, își continuă ope­a răsbolici­­ă. Ceea e dovedest că genul ims­­ncic este cel mai t­călos din toste gerurile și specii e animale vertebrate sau nu. G. SP1NA 50 BANI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIAN IAȘI.— MERCURI 1 IUNIE Î921 A N UN C IU R I S® primesc la toate Agenţiile de Publicitate •- ■■ n la ’ A B­­­INI­ST­R­AȚIA ZIARULUI t­­r . Str. @H. ^fârzescu %l. -f UN NUMIĂR VECHIU 2 LEI f~* Comemorarea lui ion c. irin­aiu La fcsli.—La Mttropolto.-iaPlcfaUalra!.—Faitlvalul de Ss TeaSry la chip măreţ, populaţia laşu­lui, a serbitorit cri c®ntea«rui naşterel lui Ion C. Brătianu. Dimineaţa faptul a fost săr­bătorit de şcoli. La ora 10 lumea sa îndrepta spra Mitropolie. La ^arspaili Catedrala e împodobită cu dra­pele naţionale In curtea bl«^ri­­cei sunt înşirate şcoalele ‘secun* dare, la frânte cu fanfara Li­cealul Internst. In liant­ul biserice! o m*re mulţime, compusă din penalită­­ţele marcante ale oraşului, din toate străturile societlţel. in azistenţă remarcăm toate doamnele care participă la con­gresul „Rom­’anei Femeilor Ro­mâne“. In frunte cu doamnele Zoe G. G. Mârzeacu, Ciceo Popp, N­otor şi Hali­ce.—Ard­ d-nii Cî. G. Mârzescu, Nica Cananăn, C. Rusovici, C. Toma, Dr. Tână­­sescu, Dr. Iamandl, Chirilă, Mi­­hai Negruzzi, General Tom­oro­­veanu, general Za­dio, colonel Talra, Al. Volsnarhi, IC. Penes­­cu, Berman Juster, Patron, Ke­­ssum, Ulrich, Hailţă, Lazăr Teo­­doreanu, lorgu Sion, V. Arsurii, Victor Iamsndi, M. lorga, Mareș, C. Crupenschi, Scutaru, C. C. Săteanu, N. V. Ștefăniu, Funlac, Dr. Demetriade, P. Fântîn?.», C. Cilin­scu, D. Dimitriu, Teo­dora, Gheorghiu directorul Pin, cei Nationale, Dr. Răteanu, Ja­nolin, Ersclide, colonel Licin, dr. Georgeacn, Mihai Borcea ,­hal Popovici, Vasiliu-Voinea, Patroni, Dr. Conta, Zarembi, * Dr. Tafo*­mir, Zoiin, St­hi. Știubei, Clos», Popp, I. Motăş, Carp, Frăn­ţi, P. Şerban, Dr. Botez, Profir, I. C. Popovici, Diaconescu, Verner, Zdrobici, Panlizi, O. Friedman, Gh. Nădejd® etc. Nenumărate delegaţiuni da so­cietăţi, cu drapele, printre care remarcăm : Statul negustoresc, In finate cu preşedintele Arnold Brodlaer, Mita afgld, la frunte cu d. Panca, ităltaft, cu d. Danielen!, FH fi?, cu d. Carpeschi, Tramvai cu d Vicrn, taza-Vodă, In frunte cu d. PetrescU, Vulturul cu d. Adamiu, Sindicatul Naţio­nal, cu d. Prussin, Veteranii cu d. Popescu, Sub-0/1/trtI itt temvă, cu d. Vasille, Comer­­cianţii măcelari cu d. Fred a­­poi societatea Sf. Cruce, Elena Cuza, Iubit­­ul Cat d­­e Moldova şi Frăţia Română. Apoi societatea Azilul de Bă­trâni, cu d. Daniel Rosenberg, Caiman Meisi, Sale Ge­dstein, Lupa Fişier, Pincu Sender, Goî­­dţtî­n şi Merita Abramovici. Societatea brutarilor, In frunte ca toţi membri comitet­ulei Moa­ra Moldovei, reprzefitată prin u­­nul din directorii săi d. Arono­­vici si alte multe delegaţiuni. • La ora 11 »'a. sfidat un pa­rastas de către I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen, înconjurat de toţii preoţii catedralei. Răspun- surile au f­o­s­t date de excelentul cor Mitropoldas. La sfârşitul serviciu­l rel­­giei, 1. P. S. S. Mitropolitul a fostt o cuvântare mişcătoare, relevând scările fapte săvârşite de Jen C. Brătianu, căruia se datoreşte renaşterea României. La es'rea da biserică, toată azistenţa, In frunte cu 1. P. S. D. Mitropolitul şi doamnele de la Reuniunea au fost fotogra­fiate de fotograful Zaharia Wois Tab­eri , perfect reuşit. Se formează apoi un impo­sant cortegiu, la cara la parte toată azstenţa, foste­­societăţene şi delegăţiuni şi şcoli şi ia su­netul fanfarei care intonă Imnul naţ­onal, porni spre Piaţa Unirii unde o rită ma­­ime aştepta. De la soclul italni a lui Vodă- Ci­za, v orbi­d. dr. Zosim, fost primar, care îa accente puternice glorificând opera lui Ion C. Bră­­tianu, pentru care generaţiile de acum şi cele viitoare trebue să păstreze o veciniei recunoştinţă căci Brătianu nu a făcut numai Românii de eri, ci a aşternut calea pentru România de azi. Arată tot ce a făcut generaţia trecută, în fruntea căruia se gă­sea l­a C. Brătianu. Şi faţa ca aceasta, era firesc ca laşul, capitala sufletului ro­mânesc, capitala tuturor unirilor, să primească șl aă ia parte cu drag la aerbStorirea centenarului Iul Ion C. Brătianu. D. G. G. Mârzescu, vorbi a­poi despre opera iul Ion C. Bră­tianu. După o analiză documentată al sceste! opere zise : ,A vorbi Insă despre Ion C. Brătianu aci la laș3, Insamnă a răscoli­ In adâacul amintirilor noa­­tre, actul cel mai scump sp­ricalul Moldovei, cnirea prin­cipatelor în care cuprindem acelaşi rază de lumină, faţă­­□ faţă, pe cele două ţărmuri a­e Milcovu­lui, fgurele lui Ion Brătianu şi Mihai Cogălniceanu. Moldova se mândreşte pentru a servi de pildă, cu jertfele cu­noscute ce şi-a impus, In dis­preţul cneltîrelor vrăjm­ie, pen­tru a consolida urmările unui act de care vedea lgat întreg viitorul neamuîri nostru“. Continuând arată tot ce s’a realizat, d. Marrescu mal zise : „In vânt star îi «pulberat acţiu­­nea unionistă ai Iul M. Cogălni-­­ ceanu şl cu el impreună îndoita f domnie a co Ionelului Al. Cuza,­­ dică acţiunea lui Ion Brâtianu | nu ar fi avut puterea să respingă f ambiţiile lui Gh. A­lescu, t& | cişîge de partea noirei poporul­­ şi oştirea şi'să impus astfel pe­­ scaunul Munteniei pe Domnitorul­­ Moldovei. Dreptatea posterităţii începe­­ din ceasul m­orţei lui Ion Brâ­­f­tianu, dar Istoria nemuritoare , care purcede din mintea şi Inima , unei naţiuni întregi, va păstra în . iliste niştefse memoria aceluia,­­ care s­-a p..« nuree’e la capul­­ tuturor actelor naţionale şi po-­­ litice ale Renaşterei României“.­­ D. Mârzescu mai vorbeşte de­­ activitatea Id­­ica Brătianu Incei­­ 40 ani de viaţa politică şi docu-­­ mentrazi cum numai prin munca­­ sa fără preget de folosinţa tutu-­­ ror Împrejurărilor, a reuşit să nu- i făptuiască dreptatea, abolirea privilegiilor, dezvoltarea econo-­­ comica şi politică a ţărănime!,­­ şi însuşi dreptul neamului ronsâ- l nasc la unitatea naţională“.­­ Terminând, d. Mârzescu zise : De aceia noi, şi generaţiile ce ne formează ,avem dator­a, când □i reamintim numele lui Ion Bră­tianu, să ne reamintim că nimic din ce­a ce este astăzi n’ar fi fost, dacă Rr­gatul format din cele două mici provincii nu ar fi devenit centrul de gravitate al viaţii româneşti de pretiniadeni, da­r prin organizarea lui, prin oştirea lui vitează, şi prin regile lul, star fl reprezsntat In faţa omed­iel conştiente şi puterea de realizarea drepturilor şi asp­ra­­ţiunelor laţioeale. Regatel a fost Instrumentat de rea­lizare a Idom­ului românesc şi Rentai a fost fapta lui on Bră­tianu. Aplauze lungi şi sgomotoare acoperă cuvântarea d lui Mâr­­zescu. D. Tafral!, ţine scol o confe­rinţă asupra aceluiaşi subiect, după care nu vorbeşte “d. gene­ral Tarnoîchi. Serbarea s’a terminst prin o reîş’tă producţie artistică. Revolta în Irlanda București.­— Din Londra se telegrafiază că guver­nul englez a trimis mici trupe In Irlanda, de­oarece din nou a izbucnit acolo revoluția HULISAHISH Sistemul wmtM sl ilsălos aî fiuliganismuluil. ml® cara uall stad^ltl am Iwjostf pa vrassiurl ranumela prima« llnlMaraltafl rbmaaastf, tinda aitid si refnirne. Hotel hul^sniam încuibat, drin farlsira, ncmil In c©p®t?iŞ® mn»! niamSr foarla restrâos dasfudandl, fsl Brm repraziatantal da ffrunfa In persoana numi­­*&*««! Zaii»,a­c« drears îs, fiul ctmossttfalu­i eroas dane front si da Sa Camsra. Stad^ssSuS Ztllaa Codr@anu, arssatSt de gravele destSIffidrl făcu!» da sa tribuna Semitului împotriva deput«»t8lul eu acafas num®, s’a burzuluit In fata uis©s aotlfa anonima cara „Opinia“ raiava faptale Si numitul tare da p'îism­S si da cap. a reactionat stsm r@«cilo»eaz9 pst?ao®del®, lovind grav, Sa plina sîrad®, pa un r^sdistor ai ziarulu­i nostru. ftscit act thafos i® sf 11 nn esreetarsa iustitiai si Rictor^tului Univ^rsiter. Nu na îndoim ci. firi zi bavS, draptata se va fac® si bâtiușul student Zo~­ll»s-£odr@anM va lua pedeapsa care sa cuvine unul individ fa­ S da car© trebue mereu si fii in gardă, cu arma 9»­mână. x Ambii Prefetii au plecat aseară la Bucureşti, ehamaţi, ae zice de Minitarul de interne, împreună cu cei doi Prefetii, a piuat şi d. P. Dragomiretm şeful organize flanel averessane din localitate. x D prtct­l Tanată continuă greva foamei. M S. Rigeie mstfumuffe Iaştilii La telegrama de felicitare trans­misă de d. Mihai Borca. In nu­mele o­aşului cu prilejul ziiei de 10 Mai, M. S. Rege e a binevoit a răspăr­da : Domnului Mihail Borcea Vice­preşedinte comisiunei inte­rimare Iaşi Palat Rigai 84-45-28 13. Via misunt de urările calde şi pline de lealitate, şi patrio­tism ce la numele ori satul Iaşi. Mi le spuneţi, vă rg să primiţi sincer.lt Mele mulţumiri şi asi­gurarea dragostei Mele pentru oraşul Iaşi aşa de scump Inimei Noastre. (r.s.) FERDINAND.­ ­ Faţă cu unele oferte primite pentru aprovizionare cu grâu, d. Lucian Roşu, aju­tor de primar, a mai amînat aplicarea dispoziţiei luate, de a se spori preţul panei. „ La clubul partidului Po­porului din localitate, a avut loc ori o adunare generală, la care au participat şi nu­meroşi săteni. D-nii P. Desgomirescu şi Părintele Sava Popovici, de­putaţi, au­ vorbit despre mij­loacele de a intensifica munca să­enilor și «U a face sâ crească va'oar®a acestei munci. Alte constituiri vor con­tinua. i eoiclisari sportive.— Azi­­încep concursurile spor­tive inter s­­olar», organizată ce societatea de gimnastică, sport și muzică. De la orele 4 p. m, la 7 vor concura s­i echipele Li­ceului militar, Liceul internat Lieul naţional şi şcoala nor­mală Vasile Lupu. x Elevii seminarului Veniamin au făcut o excursiune la Repe­dea, însoţit de d. profesor Lu­cian Roiu. x Societatea anonimă „Viaţa Româneasca“ dispunând încă de un număr de acţiuni din emisiunea a doua rezervata subscripţiei psb­ice, anunţă că mai primeşte subscrieri la sediul societaţei (str. Lipiş­­teanu 33 Iaşi). „ In şedinţa de Sâmbă­tă a Camerei, d. C. Stere a făcut o magistrală critică a proeetelor financiare. Ne vom ocupa în nume­­rile viitoare de magistrala expunere a deputatului de Soroca. Complotat comnist flibarar la Llubsl Eibert D-nii Ieşi un judecător de instrucţie şi Iorga procuror, s’au transportat­ Sâmbătă la penetenciar, şi -a supus pe studentul Marin la o confrun­tare cu mai mulţi comunişti ruşi arestaţi în ultime­­ zile. La Palatul de jua îţie se afirmă că din aceste confun­­tări ar fi rezultat pe deplin vinovăţia lui Marin. * Judecătorul da instrucţie, a pus eri în libertate pe Liuba Elbert studentă dovedindu se deplina ei nevinovăţie. Liuba este soră cu princi­pala acuzată. * D. Şt. C­obanu, directorul liceului real din Chişinău, ne roagă să publicăm următoarele, cărora le facem loc cu plăcere: Consiliul profesoral al Liceu­lui real din Chişinău cu cea mai vie mulţumire a luat cunoştinţă despre primirea frumoasă, ce s’a făcut excursiei elevilor acestui liceu în Iaşi. Convinşi că numai pe cale de şcoală şi de apro­piere sufletească se poate con­solida ţara. Încredinţat că viito­rul ţării noastre se poate baza numai pe educaţia sentimentelor de solidaritate naţională a tine­retului, consiliul profesoral al Li­ceului Real aduce cele mai adinei mulţumiri Direcţiunilor şcolilor din Iaşi şi corpului lor didactic şi în­deosebi Liceului internat şi naţional în frunte cu meritoşii directori d-l T. Bădărău şi d-1 Gr. Bârsan precum şi tuturor autorităţilor care au ajutat, ca această excursie să lese urme neşterse în sufletul elevilor. În curând va apărea în localitate un mare ziar po­pular de dimineaţă. El va fi o santinelă neo­bosita a legalităţii şi liber­tăţilor cetăţeneşti, urmă­rind totodată înfăptuirea ma­relor idealuri democratice. Noul ziar va căuta dea­­semenea să fie o oglindă fidelă a evenimentelor şi va informa publicul cu conștiinciozitate, aranjân­­du-şi un îngrijit serviciu informativ. In curând amănunte.

Next