Opinia, iulie 1921 (Anul 17, nr. 4239-4263)

1921-07-01 / nr. 4239

UN A. ŞAJLE LU£ TREI XVllrlea No. 4239 KH STGLIDPON POO. SOO­L-3 Substratul unei amînări — Tot to i chestia institutelor technice. — Se ştie ci în actuala se­siune a corpurilor legiuitoare s’a depus la Senat din Iniţia­­­­tivi parlamentari ua proest de lege referitor la reorga­nizarea secţiunilor da ştiinţi aplicate pe lingi Universi­­taţi. croşetul acesta, votat de con­gresul profesorilor universi­tari întrunit la Gini, avan­ asem­ilaentul d-lor Miniştri ai instrucţional şi agriculturei, după ce a fost votat în sec­ţiunile senatului,­­la discuţia generală a fost amânat pen­tru. .. mai târziu, după ce­rerea d-lu­i Ministru al Lu­crărilor publice, pe motiv o£ n’a fost consultat şi d sa. Pro­­ectul a fost trimis îa studiul unei comisiuni „speciale“. Dar motivul amânărei dis­­cuţiunei este cu totul altul decit cel invocat de d-l Mi­nistru al Lucrărilor Publice şi pe care nimeni nu e ea de naiv ca să-l creadă. E de ajuns să menţionez următorul fapt ca să se vadă intriga ce s’a ţesut" în­­contra acestui proect de lege şi al cui e interesul ca el să nu fie votat.­­ Se ştie că imediat după depunerea proectului pe biu­­roul Senatului, Asociaţia In­ginerilor a­ înaintat guvernu­lui un memoriu protest, prin care contestă Universităţilor dreptul de a acorda diplome de inginer feăsi aşa prevede preeolul), cerlnd In acela? timp ca numai doar la poli­­tedmică să aibă acest drept. Nu voiu discut»* aici şi ar cum, valabilitatea contestaţiei adusă de «'gineri, ci mă voiu mărgări * menţiona urmatoa­­i proectul de reorgani­zare a institutelor technice prevede pentru acestea un program de studii echivalent cu al politechnicii; proectul umple un mare gol creind 8­gronomi- ingineri prin secţi­unea de chimie agricolă, care la politechnică nici nu ex­istă; în fine , o chestiune de ordin mai secundar — cum au aerul cei dela politechnică le’o numească — , ci profe­sorii dela politechnică sunt conferenţiari sau asistenţi la institutele technice. Faţă de acestea, proectul de lege poate da deci tot dreptul universi­tăţilor sa acorde diplome de inginer. Domnii ingineri da la politechnică însă nu pot pricepe asta, şi vor să mo­nopolizeze acest titlu numai pentru şcoala d-lor. In urma celor expuse se înţelege uşor de ce Dl Pe­­trovici s’a o­p­u­s discuţiunei proectuld ; a apărat perfect­ de bine causa inginerilor, şi a Intrat In conflict cu profe­sorii universitari;— de ce în sfârşit acum are mereu cons­­fituiri cu representanţii un­­­versităţilor pentru a discuta... principiile legii­­! Leurenţiu Catom Vice­preşed. al Soc. Stud. In Ştiinţe Primele reprezentaţiuni ale d-nei Kremer având loc la tim­­pul cât am ipslt din­­era, n‘am avat pillerul ca s‘o aud dacât la ultimul concert dat „loantea piecăril In străinătate (aşa a-' □aoţan afişele). Mărturisesc că eram foarte curioa s’o iad. Aceasta şi pen­tru motivul bine-cuvântat al di­vergenţei de­ opinii cu care am fost întâmpinat când a venit vorba de producţiunile artistice ale d-nei Kremer. După anii ar fi stând mai sui decât ive te Gal­bert, de pi alţi n’ar fi decât o calectină mediccră.­ Deşi după o Indispoziţie se­rioasă „altfel n’ar fi amânat re­­presentaţia­ care idlipoziţie se poate să se fi resimţit asupra vecii, totuşi aşa cum am auzit-o In ultima seară mi-a­m lăsat im­­presiunea că avem de a face cu un paterele temperament artis­tic, d-na Kremer este o bucă subretă, care ştie să nuanţeze frumos lucruri duioase şi veseri, na Insă câatec cu caracter da baladă, mai puţin — acelea cu sotă dramatici, se găteşte a tunel la momant dat la ocontra­­dicţie cu­­temperamentul d-stre viol, zglobiu şi poznaş. Afară de aceasta—încă an lucru care impresionează neplăcut. Goana după poliglotiam aproape toate limbele europene sunt pure la contribuţie, nu toate Inai cu a*­celaş succes. Şi tocmai aceasta Sâetimâna Mezican Isa Kremer." Producţia clasei de canto a Conservatorului (Profesor : D-l E. MEZZETTI) tele care s’au produ« in virtutea vre-unal clasificări. Aceasta o­ăs pe sama tarlului sxamlaator a! profesorilor. Amintesc la primui rând vechile cunoştinţe : Sopranei dramatice d-ra Pistrova şi bacal RxdSlvilovSihl — despre care m’am ocupat mal pe larg In timpul etiglaad­ dla Iarna tre­cută. Deşi II privim ca tirul gă­­aeac totuşi că au exacuitat bu­căţile mal mult de cât dificile (Aila Nilului — D-ra Platrov şi aria Cardinalului — Dl. Rak­i­­vilovschi) mal ca inimă şi mal jast (mutilfceşte) ca multe e­­xemplare profesioniste de malt şi ca tambalăa lansate. Cât a da greu şi câta piadici pana executarea uaal duet (ca replici şi părţi simaltaas) şi to­­tapl cât de sigur au păşit „e­­levii poate aceste obstacole. Afară de aceştia, am mai a­­vut şi o mică „boite a surpri­ses“. Am mai adalt câte­va voci frumoase, nespus de frumoase adevărate surprize şi care din cadrul obişnuitelor examene şi producţinal, uade ades majorita­tea sa prezintă ca glas passabil şi pa cara’o asculţi cu Indulgenţă cam Îşi debitează lecţia de x ori repetată. O soprană legală ’(D-ra Flo­rica Popovici) şi "'o contraltă (D-ra Gorbitach­­ae.au "surprins tot atât cât şi astă Iarnă primii doi la Început pomeniţi. Mate­rial nespus de curat şi tot atât de plicit ca t­mbra, sopranul D-rei Popovici întruneşte toate eslftăţile cerute de interpretele lui Mozart. Ce mieunat ar câuta d-«a a­­ceata roluri ! De acela au 'm’am ţ® P* ca­t cu alegerea bucăţii (Elsa « Gabet,) 1 Blau aa va fi nici­odată D ra Popovici, dar o mişunată Inter­pretă a lui Mozart, şi a Ced­ărilor. (Schabort, Schaman etc.) Splendida! Contrari al D-rei Gorbitach nu e încă liber In re­x la magazia gărei locale, s’a descoperit erl un cufăr, care ■e afla acolo ^de 3 luni de zile şi pe care nimeni aa-1 scotea. Cufărul a fost deschis de au­torităţi, şi iu el a’au găsit an mare număr de manifeste revo­­luţionare. la special e’a găsit un mire stoc de manifeste Incendiare, in jurul cărora talerii au pus no­mei« dial general A­veresen. Sa fac cercetări. Pi lacepftnd de săptămâna vii­toare cururile şcoalei socialiste Max Wecsler se vor ţine Lan., Mercuri și Sâmbătă de la 8—10 seara, glatrul de sus, dar cele deja for­mate (de mijloc şi jos) sunt mi­nunate. Un asemenea organ nu tre­­bue obosit cu arii Interminabile și destul de monotone (ca Aria din Favorita,­ ci numai cu lied­uri, balade sau arii de muzică religioasă. Cu atât mai mult cu cât aici figura micuţă a cântă­reţii au ae pretează la Interpre­tarea contraltelor din operile noi. Celelalte eleve sunt Încă in­formaţie. In general o frumoasă seară maah­ală şi o vie Icoană a and modeste, dar rodnice şi tot atât de rodnice munci depusă de dascălul tinerilor cântăreţi —­­DI. Prof. Mexzettl. Wratislavius CÂTE VA NOTE Un iUv, aseait&t la matema­­tlâi, este întrebai di profitor tăi fata de 2 ori 2. — tisei, răspunde prompt euivul. Profesorul convinge In teii din urnă ed na fact di tăi 4. Drept one răspuns, elesni re­plied : — La urma urmei, pe vremea aita de seamptie, pani e mult elnel.« Autronomii pretind eâ ultimele binefăcătoare plot s’ar datori faptului că pământul s’a aflat trei sile In coada somn­al. agrim.tord­ au dreptul eă spa­­da-i grasă. De rând se tot caulâ mereu o soluţie tn ehistla primăriei ft tot nu se gissşte. Până să se ajungă a se di­zolva comiile interimară s’a a*­juns de fapt la dizolvaraa a iusă-il gospe dirict comunals din lași. BLANZY !» ASPECTE i»Corrida la moerte*' Ua. Nlniaa, ta Franţa, «'au or­ganizat Şi anul acsata lupte cu taurii. Serbările s’au dat în fo­losul societiţei pentru refacerea regiunilor devastate şl pentru ajutorarea orfanilor şl a Invali­zilor de tăiboiu. Dar, pentruca «accesul «1 fi« mal mare şl să atragă un public mai numeros decât în anii trecuţi, de astă­­dată luptele au fost mortale pentru tauri, învingătorul torrea­dor înfungindu-i adine în bere­gată pumnalul şi nemul­ţămin­­du-se numai cu frângerea coar­nelor sau cu alte „figuri" prea civilizate. Spectacolul înălţător al sân­gelui proaspăt, mugetul de du­rere a­­vital înjunghiate, agonia ei turbată, sănt dasigur ,elemen­te dela care se aşteaptă o, întă­rire a moralului scăzut al popu­­laţiunei franceze. Io special, asupra moralului scăzut al vă­duvelor, Invalizilor şi celor ră­maşi fără adăpost In întinsele regiuni devastate ale Nordului. Un singur lucru uită Insă or­ganizatorii serbărilor dela Nimes: că vederea sfingelui şi a cruzi­milor poate avea tocmai efectul contrar celui aşteptat de dânşii, căpătând In ochii mulţimii as­pectul unei propagande anti răsboinice, prin desgustul pe care sângele, crima inutilă şi mugetul de durere, le trezesc în sufletul ei. Pentru că, asasinatul colectiv care este răsboiul precum şi aşa zisul eroism, sunt înfăptuite din ordin şi laşitate. Mulţimea este generoasă.. G. SPINA 4« BAM­­BORAFIUL ZIAR POLITIC COTIDIAN IAŞI. — VINERI 1 IULIE 1921 A N U N C I U R 1 Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate SI LA­­ ADMINISTRAŢIA ZIARULUI * 7 Str. Gh. Mârzescu 17. 1 *■3 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI Optimismul manifestat Sâm­bătă după ornează la Cameră in ce priveşte reforma agrară, asupra dlsenţianei şi a m­od­ui cam se va tsse votarea pe ar­ticole, n’a fost da los Judi fkai, judecând după cele petra ute in şedinţele de Luni şi Morţi. Ca toate să guvstnsl a misii să impose pe extremişt­i m­aj- Jork­arl şl m ioote a£ însuşi d. Polăreă, s fel atestor extremişti a Intrai tn confiUt e* opotîua, turn rezultă dia eele petrecute tn şedinţa a Camerei, votarea re fose ta sondlftanl dla eele mal ilflelle şl tn ml fosai uaal szm* dal fati pemht. De fapt, a efiăm tn situaţia că guvernul speri ei prin mif • toatele de presiune de care d­e­pune va putea trese legea, iar opoz’ţia speri eă va putea abţine tmpiedicarea ei. * Mijlocul zuprem do pre­­•siune do caro face uz guvernul, este afirmarea precis! ca primul minis­tru a obţinut do la Suvs­­rao autorizaţia ca —Io caz cAnd lagaa ou «a putea ffl votat! —­portamento ! si fio dizolvat sl lagaa așa cum asta prezin­tă do guvern si fia aplicat! prin decret lege. Orf c!t lucrul ar plrca de extraordinar, sl orlett pentru marna mulţime practic! apliciru­ refor­mator pa cale do decret­­lege esle considerat! ca sfirşIlS, fia este mal pu­ţin adavirat cl ştirea asta par fact exact! sl cl I» dorinţa-1 Portante da a vadao Imediat aplicat! reforma agrari, Suvera­nul va încuviinţa aplica­rea dl po cale da deeret­­logo.• Sunt indicii câ partidul liberal este de acord cu o eventuală aplicare a refor­mei agrare prin decret­ive. Faptul are mare impor­tanţă, intru cât succesiu­nea ne mai fiind pusă la îndoială, i­a­r liberalii a­­probând aplicarea in acest mod, ratificarea decretu­­­lui-lege n’ar mai fi decât o chestie de formă. Faţă de această situaţie se explică atitudinea do­cilă a majorităţii, care ţine morţiş să nu fie dizolvată şi face tot ce-i stă în putinţă pentru ca reforma agrară să fie votată. VIAŢA POLITICA Dificultăţile în chestia agrară — Hotiul votifi­.— Guvernul de asalt.— Acţiunea opoziţiei.— Mijlocul de presiune.— Suveranii Europei în Romînia — In legătură cu Serbările încoron­ărei. Ştirii® NOUFIȚEI.— Confratele „Noutatea", admirabil informat publică 'următoarele știri Interesante in legătura cu serbările incoronărei: Pentru participarea la «erbările de la Alba-Iu­­lia, »’au anunțat până a­­cum Regii Italiei, Iugo- Slaviei, Bulgariei, Gre­­ciei şi Spaniei. Este însă sigur că şi ceilalţi Regi din Europa vor participa­­la încoronarea suvera­nilor României. Aceasta, datorită afecţiune! pen­tru Casa noastră Dom­nitoare şi marelui inte­res pe care Europa îl poartă României Mari. La Alba-Iulia, ceremo­nia încoronării nu va ţi­ne decât o zi. Înalţii oaspeţi invitaţi vor sosi în ajun şi vor părăsi Alba-Iulia chiar în seara zilei de încoronare, du­­cându-se la Bucureşti pen­tru a asista la serbării® din Capitală car® v®r dura­t săptămînă. Oaspeţilor şi invitaţilor li se pregătesc la Alba-Iulia, pentru găzduire şi odihnă, 200 camere din casele cele mai frumoase ale oraşului. Ele vor fi mobi­ne mică, cu cât d-na Kreaier este o excelentă interpretă­­ a linabei materne (jaraoial) şi poa­te şi a celei ruseşti (d-sa e ba­­sarabeancă).. Intercalările de repaot le-a umplut un timp aer pus de sim­patic— colonelul" Ignatov despre arta căreia mă vei ocupa lasă mai pe larg cu o ocazie apro­piată» Altfel risc să nu pot vor­bi despre importanta audit's a ucenicilor cin­­tăreţi din clasa d-lui Measetti. Posibil să tavin şi asupra ane­­micei productiuni a clasei de de­clamaţie, (din nefericire n'am putut asista la cela a instru­mentelor). Aşa dar: Clasa da bel canto. Pe cât era de searbădă şi psstio la audiţia de declamaţie, pe atât de vioae şi aarmată se prezenta şi la acela de Dumi­­nică seara. Nu mă ţie de ordinea progra­mul­ui şi nici nu citez elemen­tate splendid pe comptul Sta­tului. Un mare comerciant din Vie­­na, specialist—artist nu te pri­veşte mobilierul, a propus mi­nisterului de culte să i se în­credinţeze mobilarea princiară a camerelor, cu mobile din co­­lecţiunile cele mai frumoase, din palatul fostului imparat Ca­rol și ala arhiducilor. Pentru acest lucru, comer­ciantul vienez nu pretinde nici o plată, dar cere ca atunci ctnd va desface în țară această su­perba mobilă să fie scutit de taxele vamale. —-—­wwwwwNHmmwaw* D. Tildissen va placa IB eonginB Bucur®şti.— o. Titulas­­cu, ministru d« fin «nț», va trebui s! plac« Va strSi «Sfat« pentru a sl d­«ta d« sSnStat«.. Interimatul ministerului d« finanța va fi ttaut da d, Taka loaasca. Putilii Militare București.'— Camera a votat aseară legea psasiilor militare. mmmmm x la rapntata rânduri am susţinut c! nu sun­tem alrtaşii mSsurilor excepţionale, in orice do­meniu ar fl sl sa aplica «la. Avam convingerea c! numai graţia complect«! libertăţi a comerţului car« ar faca ca neaumlratele vexaţiuni, gheliruri sl mituall cari fl impudic! dez­voltarea, preţurile ar scSdaa prin balanţa libatel concurenţa. Daci fnsS, nici la urma proacluiul da lege da­­pus fn Parlament si daspre cara pomenim la • „Ul­tima ar! , proect privitor la libertatea com­er­tului, eftsairea mult asteptat! nu se va produce, desigur ci cele mal savara mSsuri vor fi indreptitice pen­­tru curmarea abuzului cu specula. x Staalul universitar, a ho­­tăr­ăt si peatra viitorul aa so­­lar 1921-1922 nu sa mal pri­mes* tn Universitate (—ori carl ar fl Fasultatea sau Invițimln­­tul anexat­) de tăi tineri ab­solvenți al liceelor, fie din vr­­eklal * regat, fl* din provinţiile alipite, posedând esrtlfsats le­gale. Ci la înscriere, eesrt ta­rtinele FacaltitUor respective să nu aesette de eăt aete origi­nale, respingind copiile. In atest sene s’a iatsrvsnit si eiire Direatoratal tnvitămăi­­tulol din Basarabia, pentru a st da cea mai întinşi publicitate a unior hotărâri. x Membrii et­bstul naţiona­l­­democrat din rasaltate v­or fi convocaţi, pentru Damiulea, pentru a lua catostraţă de mo­ţiunea, votată de Habet din BusutistL Se prevăd dUenţlutH Intere­sante. x AH, la ora 10 dimineaţa , d. dr. Teţomir, mediam­ des­părţitei a doua, lu unire ca jadeen­ar al cealulului rural, au prosedat la denaturarea unul vagon şi jamitete făină, de la brutăriă d-nul MArculescu de la Ateliere. La analiza e’a constatat că această făină, destinate la a­­provizionarea lătrătorilor cefe­­rişti cu pâine, an conţine de jos grâu, al numai orz şl sa­târe, şi In piun­e stricată şi plini cu paraziţi. Analiza a fost fişată de d. dr. Petrovici, directorul Institu­ii chimic. „ Medicii comunali scapă de tortura de a da consul­taţii medicale prin antretele comisiilor poliţieneşti. Ia adevăr, după stăruinţele d-lui d-l Cazacu, a’a pus la dispoziţia serviciului sanitar al oraşului suma necesară peatru închirierea de localuri propri, pentru stopul aus a­­rătat.­­ Primar dispensar, se va inaugura ha­taraul săptăml­­■ei viitoare, In despărţirea tatăia, într’un local anume închiriat In strada Sinb­ecu.­­ D. Arnold Brociner, Preşe­dintele statului negustoresc din localitate, a fost înştiinţat, că e delegaţie de fraataşi membrii ai Statului negustoresc, a’a prezen­tat d­lul Argetoianu, ministru de interne, care au declarat că nutreşte o mare dragoste pentru comercianţi şi că este partizan al libertăţei Comerţului. TELEGRAMA conductorilor de lucrări publice Cifre d. AL. A, BADftftiU Se ştie câ sub ministeriatul Lucrărilor publice al d-lui ■Al. A. Badareu, la 1912, au luat fiinţă şcolile de conductori de lucrări publice. Acei cari au avut prilejul să se folosească de învăţământul predat in şcolile sus-pomenite n’au uitat pe iniţiatorul lor. Astfel, d. Al A. Badareu a pri­mit telegrama următoare. „ Conductorii de lucrări pub­lice din România, întruniţi în Palatul­­ministerului lucrărilor publice pentru a serbători, 25 ani de existenţă a Asociaţiei lor, îşi reamintesc cu recunoş­tinţă de Dv. şi de considera­­ţiunea şi încrederea ce le-aţi a­­rătat însărcinăndu-i cu organi­zarea primelor şcoale de pi­cheri din ţară, cum şi pentru sprijinul şi atenţiunea dată cor­pului de conducători*. iPreşediatrie Adarărei (it) D. I. ŞTIUBEI , Esneraloi Petain In Iaşi.­ D. General Petala a apeit azi dimineaţă In loca­litate, intîmpinat de d. Bor­­cea, ajutor da primar şi de reprezentaţia autortăţelor mi­litare. D. general Petain a oftent o vizită la Primărie, di pa cs­te a vizitat parcela eroilor fran­cezi din Cimitirul Eternitate expumîn­ mulţumiri admi­nistraţiei comunale pentru chi­pul, în care este îngriji­t acea parcelă. D. general Petain a vizi­tat apoi pe d-nii general Gher­­culescu și Tomoroveanu. Distinsul oaspe părăsește deseară localitate. ■ • Oștiți In pagina ii a gf­­timsls știri telegrafiei și tn­efein­țe.

Next