Opinia, august 1921 (Anul 17, nr. 4265-4285)
1921-08-03 / nr. 4265
îndrăzneala rășină a banului public —Din expozeul de luni al d-lui O. O. Mfrzaacu. — — Svgestiva siblislere.- Cazuri tipice.— Pretl* j deep«.- Politiea externiValuta. — Niminea ^ na va rămâne mirat când va afla că întrunirea de ieri de la Elisabeta a avut deplin succes Șefal liberalilor ieșeni, care a fădut un expozeu al situţiei politice, posedă prea mult darul vorbirii pentru ca »ucisul oratoric să nu fie asigurat, iar forma în cere şi a îmbrăcat ouvîtftarf* dovidfeste inconteatabil că d sa se afă în cea mai frumoasă maturitate a înfinşirelor c mâini de gi verwmnn* SoccHrul trebuia dar eă se producă si s'a produs Dar trdbuie pt recunoaşttm în același timp, că d sa a fost abil în a ataca ceea ce ala aitâ zi tnai meltie inima dpi oi ei publibe'Care Impasibilă în aparență dar cu groaza în pufiet, a văzut opera di faire organizată de jjtivern, seb forma aşa zisei reforme a impozitelor. D. Mlrz8£cu a atacat problemra neruşinatei risipe pe cari guvernul actual o săvîrşase cu bănul public. Şi publiciul l-a fost recunoscător pentru aceasta şi tmn i-a menajat "aprobările si oraţiile. . *' " Nu există ţară.In lume, a spus în esenţă d. Mârzecu, care sa fi ceut contribuăbiluluî jertfe ce^i s'au cerut contribuabiului român. Per.tru 4 Invtdera n ces.tirea unor ast f 1 de Impizite, trebuiau justificate che.tyeUjp și înfrânate risipite. Or, gtfverpul actual a Inţeles în oc de raport invers, raport direct. In loc de impozite mari dar cheltuieli cât mai mici guvernul actual zice: impozite exorbitante, pentru a avea de unde acoperi ,cea mai scandaloasă "Şi în Interesanta dosate argumentare d. Mărzescu a Învederat că Inconştienţa guvernului a mers n* numai la risipa în folosul politicei de partid, dar une ori nici macar motivat de acest considerent. In prima categorie a citat minflsterele nule!’ create, a citat ministrul de externe, cu nuoile creaţiuni împănate de toţi nechemaţii şi cari, din cauza valutei, stoic bugetul de sumi enorme. ' In a doua' cătegorie a citat cazul palatului preşedenţiei consiliului de anotştri, a cărui cumpărătură ai costat miioane, şi care preşedenţie a fost dotată cu funcţionari cu* duimul, Scump plătiţi şi care in fond n’au nici o treabă. Crlica şi I r aceasta prismelor atinse a fostde, susţinută,excesiv de caustică, pliniă de documentări şi ix- I traordinar de persudsivă. Publicul ei fost condins, a aplaudat şi d. Mâțieseu a ' avut succes. ; §k Oht lucru însă ar trebui ' &-l Înţeleagă acest public: r^câi'eț ate vinovatul şi că t'tr’însul este mântuirea. Fără imbecila i indolenţa, în tot ţtihful epocei din urmă, n'am fi avut nici sălbatecile impozite şi bugete ale d TuTTi utttcu, nici toată sufrimarea de nnţt alegalităţd/El şi iarăşi fără vigilenţa lui in vidor, nu vom vedea evitate alte nenorociri , ce va să fie. 'De reţele ce bântuie, prima publică trebuie făcută răspunzătoare. Iar in ziua când ea va ști să-și fdcd datoria astfel de rele vor fi apus pentru deapururea. si nu acizi Un sătean vine la Cap’ta'a României Mari ••sl desfaci pro dnte'e plmlntuhi tătr. La r«întoarcere are Impru leiita al apoce drumul foj'elii Kaelelf, adici pe aleea de.imnatl preti* pendadel capitalei şi fa Obstrv» file toni Cerber al forţei pe biter, el na-şi a hmbl inted at dramei d facepe tl discute cn «ergectal boierilor, apirându-şl dreptei de a-si urma drami I ps •Oietua nobili mei bara estene Dar p. z ifial an»0 nobilelor şi al carpatlor boier«şti nu are rou'tie«reme de pierdatul fără achi diacut'e, aerate revolveral ș* ru'd la păast pe neaorocitai Icfradtor*.. Doi fraţ' se încaieră Io carta crsefor tor, «a oroare a anei certe efe ordin por fsanar — era vorba de Inlenţ'ucea d* căsătorie a unala oin et. trt njane care su gira aprobarea celuilalt.4- Intervine an sub omiar, reprez'n’aot al aceleia I «si slae forte pobilce, pentru ca st curme aCe»t olferend familiar. Firi m* Iti fibavl s' fără molts cb'bzolală •abcomiurot scoale revolverul gl deboarl la plmlnt pe unul dirtre fraţi... Un cr p'l»ntra de 11 asi se ■oie In cpacul vecinului să fure nişte pere şi este prins In Pagr«nt delict...de fort de pene din copac, de citre jandarmii rural al ratalei, cel mal reprezentativ şi cel mal temut reprezentari ai aceleiaşi aşi zise forţe pisice de la ţari. Janiarmal na diacută cu tânrul hoţ. El îndreaptă carabna şl primai fac nimrr ştv^ lipțio. Bei ful se roitcgo eşte ia plmări şl cade mort. Cft dedeparte suntem astăzi ds concepţionile de od!noari asipra V ieţel uanl individ. A foit odată, astfel Inrep basmele, o vreme cân t v aţa omolu] era ceva stă f, când porunca de aloguiul ,Să na acisi", nu era o «implâ vrrbl sosii, ultstl fn folianteie rele rrai înţelepte dintre ca'f.'e ommrel. Astăzi In vremurile de după răsboi, vl»ts omu'ol este la voia biţilor, Improvissţi la bance de hiduci, ca pe vremea Int J aan, s»u la d spocţia repezentanţ ’or paterei. In it»t, a s rgeeţljr, subcomisar lor, a jandarmilor rursii.... Să na acizi...Dost bibla mai cuprinde In for mu ezite acest perept Şi cine mai citeste sa tizibla ? DE LA IAŞI aasaBa^MBHMHnBMnfiBHHB9HS8N£MHMDen(C77'^ Cetiţi in pagini II» il- Uniels ştiri tiingrafiei fi tilsnisie«. De toate CATEVA NOTE .. Mihai Borcea pleacă de la comună odată cu ceilalţi din această administreţie-Pacat, căci e un om de ispravă. Neşansa d-lui Borcea a fost că pe cănd d-sa s'a ales cu munca, ceilalţi s'au ales cu profit şi viii Odată cu plecarea actualii administraţii comunale va urma să i se facă bilanțul. Contul de profit și pierderi va exista și el. Profitai, pentru ci ce au administrat, pierderea pentru comună. blandy întrunirea liberală m «k de la „Eiisabeta" — Explurem tf-ial 6- G. Mârzescu — La Teatrul Elissltta, fn fața anei sili arhiplină, d. O. O. M rfeern a vorbit cri mu'timei. A fost fntlia fr trunire pobilă,reavocată de partidul liberal, dcpfc ce a declarat deichsă campania db ră«ttr«*sre. Postai m’n'stru a foit primit cu mari ovațiuni. • D. O. G. Mărzescu. recapitulează pe sort, moiveie pentru care partida' I beral yl opoziția const'tofonUă «*a retras din Ptriamnt, căci a msf fl stat, însemna o compicitate in ade'e de fraudă gl de imoral t«te. Azi se pune fntrebirea, dadă d. general Averescu are măcar noţiunea cuvintelor de .cinste, mnnrâ yl Irgalltafe, după Tlylta, Reşiţa, Şuier, după escamotarea legilor yl risipa desfrânată, 1 ' • . D. Mârzesen, un chip documentat, ţine să ,do*!de#scl risipa rece face, prptra a scoate doad», cât de revoltător de nedrepte sunt impozitele cedatare ale d ! f Tdolesco, yl cât a fost du lrg dmi declararea partida-: Iul liberal, ci înainte de a se vrrbl de impozite grele, frefula echilibrat butaetul p ia sup fmsres ch htorMor Inude. SI «duce nonrroase rjcrnsp’e. Venind ia patere, prima grijă a d-lui general Averesen, a fost sft şi freee« un fast la Presi»denţis consiliull»-ul pe cun Ion Brittana, cu ne Singur secretar, a făcut războiul şi unitatea naţională, d. Aversen a creat o cancelarie inutilă, cu un palat propriu, ce 33 de rang-: tloovri s' ca o ehertaială de peste 2 m'bhane sunai. B-dget«*! de externe *1 d-lul T«ke tone teu, se cifrează cu 20 milioin,—In realitate tată este o m'stlftcare, căci p'sts făcâadu-se dapl val«-tl, budgetul ace* a trece de 200 de millbine'. Scindarea miniiterelor de lucrări pub'ice, a adus pe d. Petre «ici să viseze la poduri, a căpătuit pe d. general 'ăeano, care pe ds o parte a saspirat instituţii ce ersc de s'ne ststi" tosrr, dar ■ nul cre«t o direcţiuni a ministerului, cu 47 funcţionari, cu f heitdală de milione La ministerul de interne, s'au creat două surse:relariate, pentru satDiscerea poftelor a doi parfesnl, d-zsU Taşcă şi Atinashr. Subserretariatal spro iziorirel, a fost d* atita fops, focât •isgsrl au fost nevoiţi să-l suprime. Subsecretarii lui d-lui Taşcă, trieşte independent de mior»te lui de interne, ca o cheiinistă touă de 2 milioane pe an,—și in pus i s'a mal adaos numeri lacontroltabil de ordia politic, arest de sabcoatisfonia budgetară la 4 milioane. Așa că s'au orcat la 16 millosee fondul pentru ordinea publoi, adecă—spune d. Mirzujc,—mal mult ce cit importă sama pe care o aveam eu, ca ministru de Interne cu diferite misiuni și altele, pentru ordinea pubică. Se mai precede prin budget posibilitea de a se crea cheltueii noii. Intre a tete te prevede crearea Chel comistori edilitare, fără nici un roit, fsrâ o explicate frească, dar nu scap de a se satsface fantezia unu! ilustra specialist fa ale edfiităței d. Davila. Si contagiunea risipei a mers repede — Te l«b?ytl de sporirea avansărilor, fieute in mod arbitrar latr’o singură evie Marie a ministerului de Irt-rne, ex'stă 6 yefl, pentru 4 fir pegsti și două dactilografe. Se crestă noi instituţii de prisos. .Astfel, spune d. Mârzesen, pe când avem la ţară aaficiente oipc'l de nebun', ca si frespe yl guvernacţlt de azi, se iheitu- Is: 5 ml iospe pentru a se crea an noa ospl lu 'a VăiireyU". In coadasiune, d. Mârzesen* x aice că Insinte de a se veni ca impotie, yl cu confiscarea availor, trebuia elaborat un budget strict necesar, suprimat* siaceniile şi fantaziile minist Hor y' întărirea veniturilor, statului prin o bună administraţie şi crearea de noi monopoluri. Dar cn telul de azi, se s'tde misia imposablă a importului progresiv şi a devenit o spolisre, pe care pe care o va resimţi prior ceduleie aplicate pe spinărea lui. Dar nici nu se putea aştepta altfel, de Ic un guvern fi ă nici o legătură cu poporul. Guvernd generalului An crescu, a fost o idilă de o sea ă. .la cere primar Inger. a fost naivul, adică ţăranul nostru. Azi toate atretarile societSţel sunt nemulţumite. TAşand, împroprietărit numai ca solemoi ăl , muncitorul m ătuyst de d. Trăda, fosă Ura a ] se recunoaşte dreptul sin ,* tndattrlosul, Indececat prin o politică de problb’ţiane;faţitt onaral, firi statut, Iar prta politica aa, guvernul primrjdaeste fssăul consolidarea mbltci naţinoafe.Dar adl, pute» laşule moartea acestui regim, pe mormântul căruia nu se poite pane, de cât .en singur epfttf .Mort, prin reacţiunea propuiui său ogidtzm, In potriva premisei «aie de mană, cinste şi legalitate. ^ Dlscuraul d lei Mârzeacu, a fost mal »nit o con Irrt oță, frumos expusă, fără atacuri p;x«ona'e. Psrt'lu eserțiile din cuvântare au fost jgomoloa aplsndst*, iar la armă adunarea a făcut foslovul ministru, o vie manifestaţie de simpatie. DAN SUPĂRAREa UNUI CONFRATE -Pentru ziarul „M$careaa-Pt .1Ui democrat? adesează ,0- pl nid“ o scritoare, la ce priveşte chestia de la primire, la care face şi spre darea că după toate probabilităţile autorul tele4ogramei către d. Take Ionescu -adică d. Negrutzi,a reuşit aă îl strecotrs yl proza prin ziarul .Mișcarea*. ia lo : ca replica— dacă este Io-—să fie adresată „Democratului* ziarul la chestiune polei ă 0 excesiv de Irascibilă notă la adrvia .Opiniei*. Ne am prinde că autorul notiței nu este un proedonlit gazetar. la orice caz suntem absolut siguri că e de o susceptibilitate bolnavă. Or ce om fotr’adevăr deprins cu măoairea condeiului yl fără o maladiva ha* abilitate, va nod veni cu cer-1 todune că «pasele „Democrataim* sunt departe de a motiva violenta eg'iea coofratelel ft că, in or ce caz, rlspansul trebuia adresat „Democratului“ yl nu nouă. Dar irascibilul confrde nu dă numai frâa susceptibiMăţel. D-sa face şi conctatiri de fapte. Prima : ziarul „M’yeafe** are 0 direcţ'e stibl ă şi ținta decondaftă tene ti’x te. Perfet de acord. N* Îndoim luai dacă autorul face parte din direcţia slabi ă yl dacă mal curiod cu conatitus in ce foarte trecător la ce priveşte zia direcţie. Cit despre anii de condaim blue fixate, iarăş suntem perfect de acord dar să ne fie fogăduit a crede că d. Negruzzi, care a pus la evidenţă atâtea tentacule, a găsit mijlocul să încerce a câştiga o oarecare bunăvoinţă din partea „Mişcăret”. Secund*: că ziarele libere al Independente obicinuesc aă se pare la aervictal omui că autorul in cAestiane, novice latra IAŞI - MERCURI 3 AUGUST 1921 ANUNCIUR! '80 primesc la toate tr-Agenţiile de Publicitate 61 LAr~ ADMINISTRATIA ZIARULUI n v Sir. Qh. Mârzesen 17. -f -'"T" 11 " "" "J ‘ J UN NUMAR VECHIU 2 LEIc~* gaztdrie, nu pricepe roitul yl chemarea ziarelor Independe, e explicabil. Intru ctt, tată ne privește pe noi cel de Ia .Opinia*, fi asigurăm că o pertuit, ia eroare, In or-ce caz ia dezacord cu șeful diale d. Mineacn.l Si-I cheationeze yl se va convinge leine. Despăgubirile de război București. Comisiunea pentru despăgubiri de război va termina săptămâna aceasta centralizarea tuturor datelor necesare. Plata se va face cu începere din Octombre. INFORMATION :: In legătură cu cele petrecute la palat imediat după ce s’a declarat criza politică, primim din sursa serioasă, următoarea comunicare : M. S- Regele e foarte impresionat de cele petrecut în parlament și a declarat d-lui Averescu Că dacă prevede ceva dificultăţi în guvernare, este gata a da ordin să i se desfacă caierele pregătite pentru voiaj. Cu toate că era mare nevoe de cură, întrucât în urma unor infecţiuni de la tifonul de acum 20 ani, îl supară mult verbele, totuş ar prefera să rămâe la datorie. Primul Ministru a răspuns că roagă pe Majestatea Sa sa şi caute de sănătate, căci îşi ea răspunderea conducerii guvernului fără accidente până la toamnă, până când speră să facă o înţelegere de colaborare cu grupul d-lui Mihalache. D. Averescu a adaus că chiar din cele petrecute în cameră se vede că spiritele în ţară sunt pornite contra partidului liberal in cât chemarea acestuia la guvern n’ar aduce liniştea ţărei, D. I Brătianu, chiar prim ministru, nu şi ar putea alege nici 50 de partizani, a precizat d. Averescu . Ingrijorarii «veretcani. Nu se temamc» din Karlsbad Averescand tati foart bine reprezentaţi aci — aditti foarte numeroşi, cum era şi natural. Au fost vntă foarte de animaţi ziele ace, te—tied matural al st nilor d nard. Câte un delegat era trime la g ird tn z iele st la ort când nernil adu e 0*1610*1 dn p mânia, tore a of a şti I politice, eădt Zfiorespordenţa f.et tâte va zile mal mult de cât til torit. Mai dl trânşii tsi flaute bagajele, întrupat veniseră neamurile lor fânâ la al 12 g ai, ca perniţe de tăi t irupe grofi* rând la frontiera c h isiovacâ fTilml, a died mai mult de j tmdta e din drum. In â ana din InvrnpunVe de pal opiald o gnvem âal Ave*e*r.p, invenţie al cărei autor e te Ministrul Văleana. Se temem oamenii de schimbare de gmm şi anularea permiselor. Dhilllu Zmflretea preşedintele camerei care a venit adl penin card in ultimele zile a adat veşti liniştitoare. D. f Chirild a fost avantat administrator financiar de elata I-a. , Avomarea mediată e datată în ziua de 1 Aprile, La informaţiunile răspândite de amieiii lui Negruzzi, cum că o întârziere a survenit în dizolvarea actualei comisii interimare, averescanii răspund că au primit comunicări oficiale din Bucureşti cum că decretul de numire a nouei ecocomisii interimare este semnat şi că astăzi sau mâne va avea loc instalarea. Sâmbătă seară, a avut pe la Frimarie, o consfătuire cu morarii, prezidată de d. Mihail Veruzzi, asistat de dna Lucian Poni şi Mihai Borcea. b*a convenit din nou, ca preţul patinei din noua recoltă, să fie de 4 lei calitatea I-a, şi 2 lei până neagă. D. dr. Tudor, medic comunal, obţinând un concediu de o lună, a plecat aseară la Cluj. Seviciul la despărţire, în aceat timp, va fi indeplinit de dr. Jamandi. „ D-rele Studente şi Doii Studenţi Evrei sânt convocaţi în ştiinţă extraordinară pntru Marţi 2 August ora 6 jum. p. m in localul cantinei din Str. Lăpuşneanu, in vederea primirii D-rului M. Güter. Afilitetul a prelungit ea câteva zi e tună Urmenul presihimbatel biletelor Bdnsei Gentraie. La drept vorbind la laşina Sa pna simţi ntvhaunet cUrl prt'uPgM Aproape nu mat exl ti or bila montată. In ultimele zile ea a dispărut corn- pletamente. Stât vlae a releva că la laşi serviciul tMrrib lut la Banca Na\rohald, un moment sapra ta «arca t dr mancă- eea te a onfot provoca mlet nema’țam'rt sl iujatVflttU șl trecătoare a fmnețioHat redă tlmpaat ta promptitudine tximiiard, cșa tn ât s hl*eil s’a efe.tuat spre mu tqmirea t taror, Ochto gh u, directorul Băncoi N t onume, a d'pus .fl persoana o to lîttudine și sărguintă, demne de laidO. x Implinindju-se 7 ani de la moartea regretatului Gh. Săndulescu, fost prefecs un parastas se va oficia mâine la cimitirul Eternitate, la ora 10 dim. Prietenii şi cunoscuţi sunt rugaţi a participa a aceasta pioasă ceremnie. Azi au început repetiţiile la Teatrul Naţional, cu obicinuita solemnitate şi cu serviciu religios oficiat de părinele Isopsc . Artiştii au privit de indatâ la repetiţie, cu piesa Notarul de Octavian Goga. fct Goana danâ band p —Simblu seara se ră'pind h oraş, vestea c* b«nd ţii Cop doanu gl Ch'rn, vettltii şefi de bandă, s'ar «fia in locataie, veniţi să petreacă. F«ţi cu arest svon perutatent d C'uldaih', Prefect de po Iţie, organiză o razzie cu ajutorul armatei yl de fţel. Piaţa Unire!ne la ora 12 nopte, atrăda Lipianona yi Gara, fură baricadate yi fie ce trecător avea să se legitimeze. * La un moment dat, doi indivizi trecuţi, o luară la fagi dinspre gară urmăriţi de agenţi yl poliţie. in preajma bisericei Bana, ei au foit prinşi. Cei arestaţi neagă a fl crininali căutaţi.' Identitatea ior, urmează Insă abia a fi stabilită. După câte ne comu nlrd d. M hal Bjreta mult di «canid i he t une a oaselor Hut, dmn strada Stf*n eel Mare va fl turiUd «o nthnot*. Hut el d lai Borcea constituie o thtzosie stiga’t că soluția va fl ast*frl,tu ,ă’ va os gura banul comunl și interesul pere al. Ca th cui acesta ihesilt Hart atât d* du baut A In presă, va lua traiș.t