Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)

1921-09-01 / nr. 4287

* 4 + Perspective războinice — Se prepară lupta de inline. — Ne mai aducem bine aminte­­ de una din inscripţiile idea­liste pe flamura cu­­care s’a pornit la război : desfiinţarea militarismului. Războiul, se spunea atunci, ca într’o poveste din o mie şi una de nopţi, era pornit pen­tru aşa fluide­ şi de frumoase scopuri, printre care „ucide­rea războiului“ pentru tot­deauna, şi restabilirea unei păci durabile, apăreau ca cele mai ademenitoare. Deziluzia acestor poveşti ne împresoară din ce în ce mai mult. —Pacea face încă echilibristică pe ţevi de tun, jonglînd în dinţi cu săbii as­cuţite ca un senegalez de pa­­noramă . In orient, departe, un război de forţe comice pare a întreţine ca o vestală un foc de la care să se mai poată aprinde. Suferinţele războiului trecut încă nu le am uitat, cu toată înclinaţiunea noastră spre a­­cest sfîrşit, iar unele din ele le vom simţi de-acum înainte ridicate din broşurile n­oas­­tre cu legde d-lui Titulescu. Şi cu toate acestea un nou război formidabil, cu conse­­cinţi "economice de-o greutate inimaginabilă ",pentru ori­ce suflare omenească, se pregă­teşte, cu sânge rece şi cu cinism. Camera comunelor în An­glia a votat zilele acestea bu­getul necesar pentru constru­­­irea a încă 4 mari cuirasate care vor costa vre-o 40 de mi­lioane de livre Sterlinge. Amiralitatea engleză a ex­pus necesitatea unei f­lote care să fie cel pu­­ţin egală cu a­­cea a naţiunei cea mai puter­nică astăzi pe mare.— Ami­ralitatea s’a ferit să numească precis Statele-Unite, la a că­ror forţă navală a făcut alu­zie. Prudenţa aceasta diplo­matică, care vrea să ascundă după un deget patru cuirasate enorme e puerilă. „Le Journal“ din 22 August publică un articol semnat de unul din colaboratorii săi de seamă, în care posibilitatea războiului Anglo-American este pusă şi discutata ca un fenomen matematic necesar. America de altă parte a vo­tat şi ea fără discuţie credi­tele necesare, desigur de cî­­teva zeci de milioane de dolari, pentru aducerea la îndeplinire a „programului naval“. Şi autorul articolului din „Le Journal“ analizează situ­aţia Franţei în ipoteza războ­iului maritim Anglo Ameri­can, şi sfatueşte ca politica navală a Franţei să fie astfel încît să tragă toate avantajele situaţiei ei geografice, pşi să facă toate sforţările ca din punct de vedere naval să re­prezinte o forţă reală, indis­­cutabilă, „a cărei greutate să o poată arunca în balanţă cînd momentul va fi venit“. Discuţiunea aceasta făcută cu cinism, ca expunerea li­nei operaţiuni ce urmează să se facă, e plină de îngrijo­rare. — Răsboiul acesta e prezis de mult de zodiacii răsboae­lor universale care umblă cu reţete economice în bu­lnar şi cu programul luptelor viitoare. Dar totuşi discuţia lui frequenta de as­tăzi în presa mondială, şi graba cu care se cere con­struirea cuirasatelor ne apare sinistră şi sfidătoare pentru toată suferinţa popoarelor şi pentru toată energia lor. In vederea acestor pers­pective Franţa a şi început experienţa spre a tinde să fixeze o mai justă părere a­­supra efectului bombei r­a­­fin­ate din hidroavioane pe vasele de răsboi. Experienţele se fac senfun­­dfindu-se vase luate de la­ germani. Rezultatul experi­enţelor a fost că un cuirasat german a fost scufundat la 21 iulie, în 30 de minute de o bombă aruncată din avion iar vechiul cuirasat austriac Prinz-Eugen a fost străbătut vertical dintr o parte în­altă de o bombă lăsată din diri­jabil de la 1000 m. înălţime. Şi toate acestea în zilele în care toată energiea lumei nu poate ameliora de­căt foarte încet starea în care ne a lăsat războiul. E ceva aş­a de­ aproape de nebunie, şi aşa de greu de înţel­s pentru acei care au suferit un răsboi. Astăzi mii de lucrători englezi şi americani muncesc zi şi noapte la cuirasatele me­nite să dispară, nu peste multă vreme, în 30 de mi­nute, conform datelor culese de experienţele franceze Şi cu toate acestea la Wa­­s­hington, în Septem­bre, se va ţine celebra conferinţă pentru dezarmare intr’o sală unde nu se vor auzi cioca­nele de pe şantiere, şi unde se vor ţine discursuri za­darnice care nu vor amăgi pe nimeni. Aticus V­x ANUL XVlI-lea No. 4287 M mm hraAtm IASI - JOI 1 SEPTEMBRIE 1921 A N U N C I U R 1 Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate SI LA ADMINISTRATIA ZIARULUI * ***• GS»- MSrzcsîU 17. -1 UN NUPA­R VECHIU 2 LEK­* CATE­VA NOTE Anumite manevre ţi Invărtituri au dus iarăş la rezultatul că oraşul nu prea are carne. In schimb foarte mulţi se îngraşă din sâul ieşenilor. * Curios, cînd ieşenii nu prea au carne, anumite personagii rod molt ciolanul. Se face ast­fel dovadă că există o legătură intimă între carnea li­nara şi ciolanul altora. • D. Manea nu mai pleacă la Foleşti şi nici în restul Basarabiei. Şi ast­fel ieşenii vor înceta a mai fi nutriţi...cu promisiuni şi braşoave. BLANZY UN DEZACORD SIMPTOMATIC — Neînţelegerea Pogo­­nat-Sutzu — Sânt indicii că incisivele ma­nifestări ale opiniei publice, în ce priveşte cele ce se pe­trec la primărie, au început să-şi producă efectul. D. Pogo­nat n’a rămas insensibil la nemulţumirele­­manifestate de aceasta opinia publică. D-sa s’a grăbit să se puie in dezacord cu d. Sutzu. Un incident s’a și produs în acest sens, cu o­­cazia unei n­oi cereri a d-lui Sutzu, în chestia Aslan. D. Pogonat i-a declarat net d-lui Sutzu că nu-i poate ad­mite cererea — ceea ce l’a in­dispus mult pe acesta din urmă. Ast-fel dar s’ar putea spune că d. Pogonat se desparte de umbra sa. Cu atât mai bine. Premierul a revenit! — întruniri şi combinaţii. Ce nu se mai poate. Nici Reşiţă nici Constituantă.— Legământ. — Primul ministru a revenit în ţara şi dovada vie a hotărărei de luptă este că a şi pornit în Ardeal în turneu politic de în­truniri. La orice alt şef de guvern un atare gest ar fi avut semnifi­caţie. Nu porneşte un prim-mi­nistru ast­fel de turneuri dacă nu are certitudinea că guver­nul rămăne. La d. general Ave­re­scu, însă, deducţia această ar fi o eroare. D sa este într-­­ ade­văr, atât de strein de ceea ce însamnă o justă pătrundere a situaţiei reale politice! Această situaţie este incontes­tabil din cele mai critice pentru guvernul partidului poporului. Lucrul acesta nu-l ascund nici miniștri, cu practica de guver­nământ, nici oamenii politici din apropierea guvernului, care știu să facă politică. Căc' or­ ce s'ar zice sunt într-­ adevăr lucruri pe care nu le mai poate şi nu le va mai pu­tea realiza guvernul Averescu. * Nu este vorba aci de „Re­şiţa“. In definitiv insuccesul în această chestiune ar putea diminua autoritatea şi ştirbi prestigiul guvernului. Nu s’ar lovi însă în însă­şi existenţa. Altă e chestia mai gravă şi care insamnă că guvernul are plumb, plumb mult în aripi şi deci zboruţl şi elanul impo­sibil. Este vorba de chestia viitoarei constituţii. Zadarnic se încearcă unii a susţine că nu este nevoie de o nouă constituţie. România Mare va trebui să capete o carte a legilor fundamentale, care să armonizeze fronturile întregului regat. De aceasta părere este şi Suveranul. Dar nu numai atât. Suva­­ranu­l a declarat că nu se va încorona de eflc a­tunel când va putea fura pe noua constituţie. Şi dacă este astfel — şi nici oficialii nu­­ tăgăduiesc — se mai poate contesta că soarta guvernului e pecetluită ? * Intr’adevăr, se poate oare concepe actualul guvern şi ac­­tualul parlament—cu "opoziţia retrasă—încercând macar for­mula de o chemare a unei n­ci constituante ? Imposibil. Ar fi oare cu putinţă un guvern remaniat, un guvern parlamentar ? Guvernul n’ar putea refuza un astfel de guvern— aceasta-i evident. De cât un lucru. Cam ce ar avea de făcut un guvern de concentrare din moment ce n’ar face­­ nimica pentru viitoarea constituţie ? Nimic. Iată de ce încercările ave­­rescanilor— căptuşite sau ba de abilităţile takiste—nu vor reuşi. Cu toate alurile marţia­le ale diriguitorilor de acum, soarta guvernului e pecetluită definitiv pecetluită şi ireme­diabil pierdută. SAR PARE A... ...că guvernul începe să-şi dea seamă ce stare de lucruri a creat aplicaţiunea nesăbui­telor impozite. D. Titulescu a fost rechemat din această cauză în ţară. Nam fi miraţi dacă şi mi­nistrul ar privi la dispoziţiile legei ca viţelul la poarta nouă, cănd se dovedeşte că aproape unanimitatea membrilor parla­mentului n'au avut habar, n’au înțeles, n'au citit macar legea pe care au votat'o. * S'ar părea deasemenea că guvernul a început să-și dea seama — nu-i vorba foarte târziu — că din cauza impo­zitelor, averi însemnate, în lei numerar, au trecut frontiera. Mai cu seamă sunt indicii că îmbogăţiţii de războiu, care anul acesta — în mod neobi­cinuit — au plecat la băi în străinătate în automobile, au dus cu ei sumi enorme, care scapă ast­fel or­cărei impuneri. E de prisos a mai sublinia cât de mult aceasta mărire a stocului de lei efectivi peste graniţă contribuie la scăderea valutei. S'ar mai părea, în sfârşit, în chestia exportului şi contin­­gentărei cerealelor, guvernul a atins recordul în ce priveşte zăpăceala, şi nepriceperea. Într-adevăr, măsura a fost pusă l­a fiinţa prin publicarea în­­Monitorul „ Oficial. Com­i­­siunele pe judeţ nu au fost însă numite­Din aceasta cauză transac­­tiile încheiate păstrează carac­terul de provizorat. Cerealele depozitate nu pot fi încărcate, cele încărcate nu pot fi expe­diate. Mai avem oare mult pana la o complectă gospodărie polo­neză ? PEP Comerţul cu­ cereale Bucureşti. — In consiliul de miniştri care va avea loc mâne se va discuta asupra regimului cel mai potrivit pentru comer­ţul intern cu cereale şi exportul puniltnillir HI&netXibU&* VIATA POLITICA PROBLEMA CĂRNEI IN JUDEŢ Cum s-ar putea aproviziona instituţiile Iaşului Primim următoarele cu ru­gămintea de a le da publici­­tăţei : Domnule Director, Citind în ziarul „Opinia“ din data de 23 cor. o dare de samă a Consiliului de igienă al judeţului Iaşi, ţinută şe­dinţa la 20 cor., dare de samă publicată aproape cu acelaşi cuprins ca în celelalte ziare locale din Iaşi, pentru resta­bilirea unui adevăr, am onoare­a va ruga, domnule Director, să bine­voiţi a da loc într’una din coloanele primului număr al ziarului Dvoastră următoa­relor rânduri : Cu regret am putut cons­tata că acea expunere i s’a prezintat cu multe lacune, faţă cu discuţiunile variate ce’s’au urmat în acel Consi­liu şi tot odată s’a strecurat şi un neadevăr referitor la fabrica de mezeluri de la Co­­pou pentru care proprietarul ei prezintase o simplă cerere de autorizare. Această fabrică din punct de vedere al situaţiei s’a gă­sit de Consiliu în condiţiuni reglementare mediul înconju­rător al fabricei nu întruneşte condiţiuni sanitare. Unuul din d-nii membri ai consiliului a formulat şi a cetit chiar în plină şedinţă, condiţiunile sanitare în care această fabrică ar putea func­ţiona. Neadevărul strecurat este că, la o vizită neaşteptată a se fi dat peste o vită cu au­­tracs ce urma a fi transfor­mată în pastramă. Afirmăm că acest caz de autracs s’a găsit de noi, însă nu la acea fabrică şi nici în comuna Copou, ci în’ comuna Bucium la o vacă moartă a d-lui proprietar loan chiar în curtea d-sale, constatat de noi la 16 iunie a. c. şi prin au­topsie şi confirmat şi prin bu­letinul de analise al­­ laborato­rului de bacteriologie Iaşi. Expunând în consiliu de hi­ gienă situaţia epizotiilor şi în special ai antraxului ce a bântuit vara aceasta în acest judeţ, s’a deschis discuţia tăe­­rei vitelor în abatoarele : Co­pou şi Bucium (nu Bivolari). Aceste abatoare funcţionea­ză regulation form ord. Minis­terului Domeniilor sub contro­lul autorităţilor comunale, res­pective care nu depăşesc pre­­scripţiunile ce le sunt indi­cate. Nu am s’constat la aceste abatoare nici odată nici din informaţii, nici oficial că s’a tăiat vre-o vită furată sau bolnavă. Pentru înlesnirea transpor­tului şi a preţului cărnei pen­tru instituţiile militare şi şco­lare din Iaşi, care s’ar admite a tăia vite în aceste abatoare şi pentru asigurarea contro­lului sanitar, s’a discutat şi emis propunerea că aceste două abatoare să fie controla­te de anul din medicii veteri­nari ai urbei Iaşi şi în special al abatorului Iaşi care să facă şi controlul tăerei vitelor pen­tru consumaţia locală. Odată cu mulţumirile mele anticipate, bine­voiţi vă rog Domnule Director a primi în­credinţarea distinsei mele con­sideraţi­uni. E. T. ILIESCU Medic veterinar al jud. Iaş INFORMATIUNI ! Două fapte de ordin extern, din cele mai imp­or­tan­te, s’au produs în ultimele zile. I. Primul. In urma proclamărei Irlandei ca republică, guvernul englez a declarat că este gata să recunoască in­dependenţa Irlandei, dacă acastă convine la încheierea unui tratat de alianţa care să garanteze siguranţa teritoriala a Angliei. Al doilea. Guvernul frances, prin ziarul Le Temps cu data de 25 August, recunoaşte ca justificată alarma dată de economistul englez Keynes şi propune o revizuire a celor impuse Germaniei. E de prisos a sublinia importanţa acestor fapte. Vom avea ocaziunea insă să revenim asupra lor. x Din izvor sigur putem a­­nunţa ca d- Caroflid a propus guvernului ca să fie prohibit fa­bricarea spirtului din porumb. x Printr'o dispoziţie d. Sca­­taru, directorul regional c. f. r. a schimbat denumirea haltei Spi­noasă de pe linia Hărlău în „Halta Eminescu". Intervenţia e foarte bună, dar se remarcă că ar fi fost nimerit ca această stație să numească „Speranţa" ştiind fiind că Tfi. Speranţa s-a ocupat de această parte a ţârei iar pentru amintirea lui Emi­nescu, se poate găsi o gară mai principală.­­ Toate cantităţile de grâu, cumpărate de Moara Dacia. Din judeţele învecinate şi aflătoare în gară, au fost oprite de pre­fecţi, de a fi transportate. Moara Păcurari, care cumpă­rase o cantitate de grâu, şi care se află încărcate în şlep a fost în ultimul moment oprită de Prefectul acelui judeţ. Faţă cu aceasta, morarii au înştiinţat adiministraţia comu­nală, că se degajează de ori­ce răspundere.­­ La o întrebare a unui co­laborator al nostru, cu privire la situaţia locală a partidului averescan, d. Ştefan Georgescu, de curând reîntors din viligia­­tură, a răspuns: „­ Nu voia să ştiu de ni­mic. Mă consider irevocabil re­tras dia organizaţia partidului poporului“ . Zilele acestea, va avea loc în localitate o mare întrunire publică în chestia no­ilor im­pozite. Vor lua parte reprezentanţi din lumea comercială, indus­trială şi financiară, pentru a dovedi nedreptatea şi implica­­bilitatea acestor impozite. „ Autorităţile din Tg. Fru­mos, au încuviinţat ca mo­rarii din Iaşi, să cumpere cantităţi de grâu de acolo însă au cerut ca să macine în Iaşi câte­va vagoane, pen­tru populaţia din Tg. Fru­mos şi împrejurimi. Faţă însă cu refuzul au­torităţilor din Iaşi, de a semna scoaterea făinei, autorităţile şi negustorii din Tg. Frumos au convenit a nu se mai vinde grâu pentru Iaşi.­­ Aseară, d. Todirescu, di­rectorul şcoalei normale, a ple­cat la Bucureşti. Invitat de minister pentru a ridica cota de 63 la sută, pentru profesorii şcoalei.­­ Direcţiunea­­Liceului In­ternat din Iaşi aduce la cu­noştinţa generală, că­­ cursu­rile încep regulat în ziua de 1 Septembrie a. c. când toţi elevii trebue să fie prezenţi. x Direcţiunea Teatrului Na­ţional face cunoscut tutor a­­celor cari au petiţionat pen­tru posturile de controlor şi garderobier, să fie prezenţi la teatru Sâmbătă 3 Septembrie ora 5 p. m., spre a se decide asupra angajamentelor.­­ Băetul Iacob Mazere, ori­­ginar din Basarabia, azi servi­­tor la Schitul Sf. loan din Vlă­­deni, voind să desfacă un fo­cos, de la o ghiulea, rămasă pe câmp şi provenită de la depozitul Socola, focosul a fă­cut explozie şi băetul s’a ales cu mâna dreaptă ruptă. In stare gravă a fost trans­portat la spital.­­ D. dr. Leon, rectorul uni­­versităţei, pleacă joi în con­­cediu pentru o lună de zile. In acest timp, conducerea universităţei e încredinţată d-lui profesor dr. Negel. x Locuitorul Simeon Cocoş, din Belceşti, într’un acces de pelagră, s’a sinucis spânzurîn­­du-se de un pom. x Inaugurarea dispensarului serviciului sanitar, din dis­­păruirea a doua, instalat în strada Sf. Andrei, va avea loc in cursul săptămînei viitoare.­­ Camera de comerţ a îna­intat azi administraţiei comu­nale, un protest. In­potriva noei taxe de 3 lei de căruţă, care a sporit preţul lemnelor de foc. Camera de comerţ, a raită nedreptatea acestei­­ taxe, care cade tot în povara populaţiei.­­ Inmulţându-se numărul vagoanelor, direcţiunea tram­vaiului, a luat dispoziţiunea ca viteza de circulaţie, să fie micşorată.­­ Deşi avem tren accelerat, s-a introdus în ultimul timp la tre­nul Iaşi-Bucureşti, vagoane aşa zise clasa l-a, de fapt vagoane de clasa a treia, cu bănci de lemn, une­ori murdare ca nişte vespasiane, tot­deauna lipsite de ori ce urmă de lumină. In urma reclamaţiunelor ce s’a făcut direct la autorităţele superioare ale Căilor ferate din Bucureşti, acestea au luat dis­­poziţiunea ca toate vagoanele de clasa l-a, pe linia laşi-Bu­­cureşti, să fie vagoane în bune condiţiuni şi capitonate.

Next