Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)

1921-10-01 / nr. 4313

Allai tnle* »o. 4313 Biblioteca LTn ȘASE LUNI , « » fRffi LUNI . . * REDACȚIA Mfirmn W. ~ Eilitomn SDElisii-Util — O hotărâre cuminte a social-democraţilor Har*mani, care ar putea servi ca pildă socialiştilor noştri. — Este foarte pilduitoare hotărftrea luată de social-democraţii germani, în congresul de la Goerlitz, de a colabora în acţiunea politică cu partidele burgheze. Bineînţeles că această concepţiune tactică nu este nouă. Ea a fost aplicată de la 1914 încoace în unele state apusene şi a mai fost aplicată în Germania Începând din 1918. iar în utimul timp, socialdemocraţia germană îşi impusese o rezervă din care iesă astăzzi pe baza votului din Goerlitz. Tactica de conlucrare cu burghezia democrată ese impusă în Germania de necesităţile situaţiunei de fapt. In toate statele Reichului intransigenţa tactică, pe baza luptei de clasă, cade fatal pe plan’l al doilea, odată ce problema cea mare care se pune astăzi în întreaga Germanie este salvarea republicii şi a democraţiei. Agitaţiunile şi comploturile monarhiste sapă temeliile republicei şi primejdueşte situaţia cabinetului democratic al lui Wirth. Pe alocuri, cum e de pildă în Bavaria monarhismul lucrează de la înălţimea oficalităţii guvernamentale. Ce frâna ar mai avea, într’adevăr, tactica intransigentă a socialiştilor bavarezi, când obiectul luptei lor trebue să fie astăzi numai citadela monarhică din Muenchen, împotriva căreia duc lupta şi partidele democrate burgheze alături de socialişti ? Dacă acesta din urmi s’ar menţine în haina intransigenţei, ar slăbi acţiunea de opoziţie şi ar ajuta indirect la consolidarea reacţionarismului militarist. Este de reamintit că, cu prilejul loviturei reacţionare a lui von Kapp, toate nuanţele socialiste (inclusiv comuniști) s’au găsit alături de partidele democrate burgheze în lupta îndârjită pentru apărarea republicei. împrejurările veniseră să dovedească faptul că tactica intransigentă pe baza luptei de clasă, trebuia suspendată dacă nu chiar părăsită cu totul. Și astftzi republica germană este primejduită de"agitaţiile monarhiste. Dar primejdia este numai în faza de pregătire. Social-democraţii au înţeles care le este datoria şi, prin votul de la Goerlitz, au făcut un act de prevedere foarte lăudabil. Ei s’au convins că este preferabil a“’preveni primejdia, decît să aştepte producerea ei şi apoi să îmbrăţişeze, sub impulsul evenimenelor, tactica inevitabilă a colaborărei lur democraţia burgheză. Atitudinea’social-democraţiei germane oferă o nemerită pildă pentru socialiştii romîni. Conducătorii socialiştilor noştri au o mare răspundere în ce priveşte abuzurile şi uzurpările de libertate la care s’au dedat guvernanţii. D 'CÎnd o acţiune exagerată şi forţînd nota intransigenţei tactice, conducătorii muncitori ce au favorizat dictatura, şi-au distrus mişcarea şi au făcut dermocraţiei romîneşti cel mai mare rău din câte i se putea face. La noi nu poate fi acum vorba nici de afirmarea antagonismului de clasă, nici de jertfe pentru transformaţiunea socială , ci pur şi simplu de reintrarea în legalitate şi realizarea ordinei constituţionale burgheze. Pentru ajungerea acestui scop admis chiar de teoreticienii socialiști cu pricepere în frunte cu regretatul Dobrogeanu-Ghereal, se impune în mod firesc, conlucrarea cu partidele burgheze, dar sincer democratice. Partidul socialist în primul rînd va avea de profitat de pe urma reîntronărei legalităţii. Credem că şefii muncitorilor vor fi învăţat ceva de pe urma teribilei lecţiuni predate de d Argetoianu, cu al sau pumn fără seamăn, şi că vor şti în viitor să se comporte în mod mai înţelept, pentru folosul democraţiei şi ţărei noastre. ÎNSEMNĂRI Fuga de sub escorta. Aţi observat, desigur, ci în Basarabia s’au îndesit de un timp cazurile încercărilor de a fugi de sub escortă—încercări care au ca urmare moartea prin împuşcare a indrăzneţilor fugari. Clişeul s’a banalizat. Reprezintanţii forţei publice arestează la intervale nu tocmai rare, cîte trei periculoşi bolşevici, veniţi de peste Nistru, purtând corespondenţă compromiţătoare, transportînd manifeste incendiare etc. etc. Bolşevicii sânt imediat recunoscuţi ca atare de vreun Ghiţă jandarm, puşi între baionete şi transportaţi de la un târg la altul. Intre două sate, In pustietatea ogoarelor se petrece încercarea de evadare şi împuşcarea. Este curios modul de escortare. Nişte bolşevici periculoşi trebuesc puşi In ,cătuşe, sau legaţi macar câte doi. In asemenea situaţie, încercarea de fugă nu s’ar mai putea produce. Şi în orice caz, aceşti bolşevici trebue să fie cumplit de idioţi ca să încerce mereu a fugi dintre atîtea baionete, şi în faţa unor ţăvi de armă bine încărcate şi cu tragere prea să, încercările de fugă deschid multe morminte. Ne îndoim însă dacă toate aceste morminte sânt locaşuri eternede bolşevici. Informaţile ziarelor glăsuesc afirmativ , dar ele provin de la jandarmi şi agenţi de siguranţă. Şi noi nu credem că aceste specimene ale ordinei au perspicatitatea judecătorului de instrucţie, ca să stabilească vina şicalitatea arestaţilor... care fug matematic de sub escortă. Ceia ce se ştie este că mulţi bolşevici veritabili vin de peste Nistru şi n’au ocazia... să fugă de sub escortă, pentru că oferă reprezintanţilor ordinei dovezi emanate de la Bănca Naţională. Oamenii calici n’au nevoe să fie bolşevici adevăraţi ca să poată avea plăcerea... a fugi de sub escortă. Toate aceste întâmplări ne produc silă şi îndoială, cu atât mai mult cu cât nu evoacă alt caz deîncercare de fugă*, şi anume, sinistrul caz al lui Max Wechsler. renovatus iO extraordinară propunere pentru refacerea laşului — Complecta renovară a strizilor. Condiţiile de plată. • O anuitate care convine — Serviciul te întreţinere — Administraţia comunală se află tn faţa unei propuneri a unor societăţi străine, care propuneri, de ar fi să se transforme un fapt, ar însemna un noroc fără seamăn pentru acest oropsit oraș. E cazul chiar de a spune că sunt prea frumoase, pentru ca să putem spera in realitatea lor. Dar să nu vorbim intr'un ceas rău, ci să expunem mai curănd despre ce este vorba. * Una din propuneri este în legătură cu refacerea străzilor Iaşului. Societatea se obligă să procedeze de la 1 Martie 1923 la refacerea absolută a tuturor străzilor. Pavajul va fi în asfalt, cărămizi de lemn, piatră enbică sau prundiş cimentat, total pe baza tabloului întocmit de o comisie de specialişti instituită de primărie şi care comisiune va indica felii cum trebueşte pavată fiece stradă. Societatea ia asupra-şi aducerea materialului şi vine cu inginerii şi lucrătorii ei. Plata costului lucrărilor se va achita în 20 de ani, ca o anuitate anualămult mai mică de ceea ce are inscris primăria pentru reparatul str. I VIAȚA edilitara Toci despre dezacord de guvern— O notă caracteristică aAdevărului* — Am inzistat ieri asupra dezacordului dintre nuanţa averescană şi democrată, care va duce cu siguranţă la o criză ministerială.: Caracteristică este în această privinţă o notă a Adevărului la care am făcut aluzie ieri, şi pe care o reproducem întocmai : mBrătieniştii au dat cuvântul de ordine tuturor şefilor organizaţiunilor liberale ca să întreprindă o vie agitaţie contra impozitelor Pe această chestiuneliberalii speră să provoace o criză ministerială şi să determine demisia d-lui Titulescu. In caz când s’ar complica situaţia internă prin demisia d lui Titulescu, liberalii speră că criza ministerială va atrage o schimbare de regim-' Pe de altă parte brăileniştii răspândesc zvonul că d. Take Ionescu este un dezacord ca generalul Averescu asupra modulul cum primul-ministru priveşte situaţia internă şi la intrarea sa in ţară ministrul de externe va denunţa colaborarea dacă şeful guvernului va persista in atitudinea sa de azi. Cela ce nu este an secret pentru nimeni e că d. Take Ionescu a preconizat chiar înainte de retragerea opoziţiunei din parlament, şi ia persistat apoi în credinţa sa, că nu este altă soluţie pentru consolidarea guvernului decât o colaborare ca elementele democraţie şi ca o deosebire ca partidul ţărănesc“. E aşa de caracteristică nota, mai cu seamă când ne gândim că ea a spărut în Adevărul, în cât e de prisos ori-ce comentar. Libertatea importului Bucureşti. — In Monitorul Oficial de mâne va apărea decretul prin care se dă complectă libertate importului de mârfuri, în schimbul unor taxe proporţionale. zilor actualmente-A doua propunere priveşte serviciul de curăţire a străzilor şi vidanjelor-Se ştie primitivitatea acestui din urmă serviciu. Se mai ştie ce enorm coastă comuna cărautele, caii, personalul şi nenumăraţii Inspectori, aceasta deşi oraşul continuă să fie intr’o murdărie fără seamăn. Or, propunerile societăţilor străine, una engleză, alta germanoromână, se obligă ca să aducă cele mai moi mijloace de vidanjare şi curăţare. Vor fi cisterne şi pompe speciale, vor fi aduse maşini de stropit şi măturat ca tracţiunea proprie, un sfârşit tot ce este mai modern in lumea din afară. Costul anual va fi egal sau chiar mai mic decât cel actual. • In şedinţa de astăzi a comisiei interimare chestiunea va fi adusă în discuţie şi se va propune un votprincipial. Rămâne de văzut dacă vom asista şi la realizarea propupunerilor. De ar fi astfel ar fi prea frumos şi ne ie frică că fiind astfel să nu se realizeze. CÂTEVA NOTE laşul are un ministru — d. Petrovici — de pe urma căruia ar fi putut înregistra avantaje edilitare. Din cauza însă că ministrul îşi scoate reciproc ochii cu dl Dragomirescu, laşul nu poate obţine nimic. E cazul de a spune: când doi se ceartă, al treilea pierde. Dar felul duelului Dragomirescu- Petrovici ne aminteşte o anecdotă. Un ovrei, negustor de galanterie, foarte frequentat de clientelă, constată cu durere intr’o zi, că duşmanul său cel mai vajnic, deschide şi el o prăvălie de galanterie, peste drum de prăvălia lui. Dar nu numai atât. Cum se întâmplă des, printr’un capriciu neînţeles al oamenilor toată clientela se îndreaptă spre acest duşman, iar ovreiul prim sărăceşte pe zi ce merge. Obsedat de acest gând şi de durere, ovreiul adoarme şi visează că prea sfântul Dumnezeu i-a apărut: —„Spune-mi de ce eşti atât de nenorocit ? “ Şi ovreiul i-a expus păsul. „ Bine, i-a răspuns părintele ceresc. Am să te scap. Dar pentru a te face să nu mai fi invidios, îţi voi da tot ce ai să-mi ceri însă duşmanului tău îi voi da îndoit” Se gândi ovreiul. De voi cere un milion, Şuiem duşmanul meu va avea două. De voi cere un rând de case, Şuiem va avea două — îşi zice el mereu« După multă socotire, a găsit soluţia. „Scoate-mi, doamne, un ochiu*. Dorina era expicata prin aceia, că în acest caz lui Şuiem trebuia să-i scoată ambii ochi. Aşa-i cu duelul Petrovici-Dragomirescu. BLANZY Moneda metalică Bucureşti.— D. Teodoru, directorul Regiei, întors de curând din Elveţia, a comunicat că la sfârşitul lunei Noembre va sosi în ţară o cantitate de monedă metalică In valoare de 20 milioane lei, din stocul comandat In Elveţia. Incendiul din Capitală Bucureşti. — Un incendiu a izbucnit aseară la marile instalațiuni ale Tipografiei „Poporul“ din str. Sărindar. An am câteva magazii și flăcările amenințau localul tipografiei. Intervenind la timp pompierii, focul a putut fi localizat. IASI, SAMBATA 1 Octombrie 1321 ANUNCIURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate ei la ' 77 ADMINISTRATIA Zlff'ttlUI & 7 $te. Gh. Mateescu W. f t,f BiiroM No. *cat ZIAR POLITIC COTIDIAN UM NUMĂR VECHIU 2 LEIC"* INFORMATORI! x Chestia exportului cerealelor continuă să regite pe producători—agitaţie care va lua zilele aceste forme ’ concrete din cele mai drastice. f Până una alta, date fiind condiţiunele de contingentare şi export al grâului, în raport cu celelalte cereaWjiOîO* respondentul nostru din capitală ne comunică faptul că o delegaţiune a producătorilor s’a prezentat centralei cooperativelor săteşti şi a făcut categorica declaraţie că în viitor nu vor mai face însămânţări de grâu. Iată la ce rezultate ne poate duce măsurile nechibzuite ale unui guvern, care n’are nici o doctrină, nici o concepţie şi nici o pricepere în ce priveşte problemele economicofinanciare. x La oficiul da fachiri x Consiliul de higienă al oraşului, a fost convocat pentru mâine, la ora 3 după prânz. La ordinea zilei nume- roase chestiuni importante. x Sâmbătă 1 Octombrie are loc solemnitatea deschiderei cursurilor la şcoala de maiştri de gimnastică a societăţei de gimnastică, sport şi muzică. I x In cursul acestei luni s’au Înregistrat în localitate 35 cazuri noi de scarlatină. In ceia ce priveşte febra tifoidă, epidemia e staţionară.x Experienţele făcute cu auto-tractoare la Bucureşti, au dovedit că ele pot servi numai pe o întindere plană. Ele nu ar putea servi în judeţul Iaşi, care are terenul accidentat. Unii comercianţi au provocat o consfătuire, ce se va ţine zilele aceste, pentru a discuta chestia fuziunei uniunei sindicatelor comerciale cu sfatul negustoresc. „ După cum am arătat Marţi a avut loc la Bivolari o mare întrunire, organizată de clubul liberal. Au luat parte peste 500 de locuitori. Au vorbit d-nii P. Fântînaru, M. Tomida, Eraclide, Grigore Teodoru, C. Ianoliu, St. Sion şi doi săteni. Întrunirea a decurs în cea mai mare însufleţire. " — Ministerul de război, având intenţiunea de a veni în ajutorul refugiaţilor Ruşi Ucrainieni şi evanghelişti internaţi în lagăre în ţară la noi, ministerul de Interne a admis o cît mai largă eliberare a acestora. Lagărul Tismana din judeţul Gorj, dispunând de asemenea refugiaţi şi care ar putea face servicii la diferite întreprinderi ca funcţionari, supraveghetori, întrucât sunt intelectuali foşti ofiţeri, doritorii care au nevoe de asemenea refugiaţi pentru servicii, vor adresa cererile de asemenea natură Regimentului Gorj No. 18 Târgu Jiu. D. Dr. Şeptenici, a fost zilele trecute victima unui furt de 15.000 lei. Siguranţa făcând cercetări a constatat că banii au fost furaţi de servitoarea Anca Mancaş. Banii au fost gâsiţi îngropaţi. D. dr. Septelici a acordat o recopensă de o mie d-lui Comisar Basileanu, care a condus cercetările şi recompense mai mici agenţilor, cari au ajutat aceste cercetări, duse la bun sfârşit. Comitetul de organizare aduce la cunoştinţă că Congresul Preoţesc, unit cu cel al Profesorilor de religie, care urma să se ţină în zilele de 5, 6 şi 7 Octombrie, anul curent, din cauza împrejurărilor şi evenimentelor neprielnice, ce se petrec în Basarabia, se amână pentru o altă dată, ce i se va fixa ulterior. Preoţimea este rugată că îu înd act de această amânare, să cunoască că ea nu atinge întru nimic congresul în fiinţa sa, care se va ţine precum a fost proeotat, îndată ce îm- prejurările se vor schimba. er«.—Aseară în sala de şedinţă a consiliului Comuna], s’a întrunit cu misiunea „Oficiului de închiriere* pentru a judeca diferite contravenţii şi a aproba diferite contracte de închiriere. Comisiunea e prezidată de d. Pavlof, asistat de d. Jora de dnii Emanuel Lupu şi maior Rafael Dimitriu. In sală numeroşi avocaţi, printre cari simpaticul Gherasia. Şedinţa foarte interesantă. * Primul citat e d. Zadig, Herşcovici. Evreul se prezintă sfios. Prezidentul îl ameninţă, că are camere de închiriat şi n’a adus aceasta la cunoştinţa oficiului de închiriere. D. Zadig răspunde că nu are odăi de închiriat, pentru bunul motiv că îşi mărită o fată şi cedează ei odăile libere. De altfel n’a ştiut că trebue şi aceasta s’o aducă la cunoştinţa oficiului. D. Gherasim intervine in favoarea evreului şi susţine teoria că omul işi mărită fata, care se mută in acea casă. D. Preşedinte, spune că trebue să ceară autorizarea oficiului, după care nimeni nu-l va împiedeca să-şi mărite fata. Chestiunea se amână. • Abraham Wolf a închiriat nişte case dela părintele Păun. Fiul părintelui se prezintă şi arată că in adevăr a închiriat un apartament d-lui Wolf s’a făcut reparaţia, dar d. Wolf incă nu s’a mutat. D. Abraham Wolf lipseşte şi se vede condamnat la 1000 lei amendă şi rechiziţionarea locuinţei, până in 30 zile. D na Anetta Bucur, are o prăvălie in strada Lapuşneanu şi o locuinţă in strada Sărărie. Prezidentul Ii arată că acea locuinţă o avea de închiriat şi n’a înştiinţat oficiul. D-na Bucur respunde că in odăiţa de lângă prăvălie sta personalul cofetărie, dar că dânsa locueşte in strada Sărărie. D-na Bucur e condamnată la loc lei amendă şi rechiziţionarea locuinţei. Dar eu tinde să locuesc ? întreabă d-na Bucur. Se condamnă pentru nedeclarare pe Maria Vasiliu la loc lei amendă, pe Lupu Iancu la looo, pe B. Grosman la looo și pe Sara Grinberg la looo și J. Raneder tot lalooo lei amendă. * Se aprobă unele contracte. Astfel se prezintă d. Corjescu și d. inspector industrial. D. inspector închiriază un apartament în imobilul d-lui Corjescu, pe chiria de 16,ooo lei. D. inspector industrial are un motiv binecuvântat d. ministru a aprobat chiria. Nici oficiul n’are nimic a spune. Se prezintă d. Trandafîrescu magistrat, însoţit de d. Gheber, proprietar. Ambii au convenit la o chirie eferopo lei Sa aprobă. „ In cursul săptămânei nei viitoare, Consilieratul agricol, va începe nouie exproprieri ce urmează a se face In judeţul Iaşi.