Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)
1921-10-26 / nr. 4334
\ XMi Je» No. 4334 \ Universitafcei tM AN iași «TR® UJ? 4 S^P«iiiT 4TBLBV0 re R*. »o^ ' pj-'v ZIAR POLITIC COTIDIAN 40 «a 1?. -r Terorismul de jos şi de sus - respectul legilor va face să dispară tendinţele revoluţionare. — Acţiunea teroristă, necunoscută în trecutul poporului român,a început să mijească astăzi, într’un grad mult mai scăzut de cum s’a înrădăcinat în ţările clasice ale răsvrătirei, dar totuşi cu uneia puncte de asemănare—zicem, a început să mijească pe teritoriul Basarabiei. Datorită faptului că nouă provincie moldovenească păstrează spiritul clandestinităţii revoluţionare, contractat în timpul îndelungat al vieţuirei sub puterea ţarilor , că unele elemente agitatoare ar fi putut să ne revie ca moştenire odată cu provincia basarabeană ; în fine, că din imediata vecinătate a Rusiei sovietice ar putea să se întâmple chiar astăzi infiltraţ şi subversive, datorită tuturor acestor fapte, am fi fost sinclinaţi să credem că acţiunile teroriste din Basarabia sânt cazuri specifice provinciei în care se produc, că sunt ultimele vestigii alarmei moşteniri care lichidează şi că vor dispare în mod firesc o dată cu extinderea în Basarabia a raporturilor de viaţă, concepţiei şi metodelor cunoscute şi utilizate in vechiul nostru stat. Dar din nefericire, am putut constata că terorismul şi acţiunea clandestină îşi în-^ cearcă drum şi în restul ţărei, în loc să dispară '"treptat şi din Basarabia. De la micile cuiburi clandestine cu o aparenţă mai mult copilărească şi asupra cărora s’a făcut un zvon nemeritat, ne-am pomenit la, lovitura în stil mare a atentatului de la Senat, la diversele descoperiri de organizatione mai serioase, răspândite în toate centrele din regat, şi acum în urmă, la puternicul cuib terorist din Capitală. In ce priveşte comploturile din Ardeal, ele aveau mai mult caracter iredentist maghiar , dar cine poate garanta că mâne nu vor avea un caracter social ? Constatăm, deci, mac foarte multă îngrijorare, că terorismul clandestin tinde a se răspândi în toată ţara, în ciuda sufletului deschis şi liniştit şi a tradiţiei de blândeţă şi îngăduinţă a poporului românesc. Şi această nouă înfăţişare a lucrurilor, fără îndoială că nu poate fi pusă în seama influenţei Basarabiei sau a infiltra ţinrei ruse asupra ţărei întregi. Asemenea explicare ar intra în contradicţie cu posibilităţile naturale ale vieţei sociale şi de stat. Cauza pervertirei în straturile de jos trebue căutată şi se găseşte foarte explicit în metodele întrebuinţate de sus. România constituţională nu a cunoscut niciodată o diriguire atât de arbitrară, o călcare atât de făţişă a normelor elementare de organizare publică un dispreţ mai cinic pentru drepturile în care poporul se deprinsese să creadă. In orice caz, poporul ţărei acesteia n’a simţit niciodată prăpastia între regimul politic şi între nouile concepţii şi aspiraţii răsărite pe ruinele războiului, ca în aceşti ultimi ani de teroare militaristo-guvernamentalâ. Omenirea s’a răzvrătit şi a vărsat sânge pentru respectul şi siguranţa persoanei, pentru libertatea de asociaţie, de cugetare, de grai şi de scris. Aceste idealuri pătrunse până la noi, un vânt astăzi distruse cu o brutalitate fără seamăn. Pretutindeni unde un val de reacţiune a împiedecat liberul exerciţiu al drepturilor cetăţeneşti, s’a produs explozia de jos. E aşa de firesc ca un curent oprit să se manfeste la suprafaţă, să-şi caute drumuri subterane ! Şi pentru ce România n’ar intra în cadrul legilor fireşti politico-sociale, pentru ce ar face excepţie ? Terorismul clandestin care începe a-şi face drum la noi, este un produs al terorismului de guvernământ, şi nu va putea fi înlăturat decât prin restabilirea elementarelor libertăţi cetăţeneşti. Dacă apăsarea de sus va mai continua, ne vom prăvăli într’o prăpastie socială și morală, iar răspunderea *va cădea in întregime pe umerii conducătorilor incapabili ai țarei acesteia. - 5WW^~, s~ CATEVA NOTE Unele ziare anunţă că d. Titu!«»nu şi-ar fi prezentat demisia. Dacă faptul e exact, pacat că d. general Averescu şi nu ţara toată va rezolvi această demisie. In acest din urmă caz noi ştim ca rezoluţie ar pune poporul român. Amicul nostru d. Const. Jornescu a fost ales de două ori, în aceiaşi zi, la Roman preşedinte de consiliu de administraţie Foarte curtnd romaşcanii vor avea ocazia să spuie că o nenorocire nu ţine niciodată singură * Foarte mirat d. Codreanu, directorul teatrului Naţional, povestea cum la Bucureşti, un birijar, căruia îi se atrăsese atenţia că a scăpat cinci lei pe jos, a renunţat la această sumă dacit să ke scoboare de pe capră Cu adevărat de mirat. Dar mai miraţi suntem noi că d. Codreanu a reuşit să vază ce n’a văzut birjarul. Sau poate birjarul era şi mai miop de cît d. Codreanul Nu credem, fiindcă aşa ceva nu ni se pare posbil BLANZY In jurul demisiei d-lui Titulescu Aşadar se confirmă demisia actualului titular de la finanţe. Să sperăm că se va confirma şi ştirea că demisia ls a fost primită. Plecarea d-lu. Titulescu, de va fi să se producă, va constitui incontestabil o urmare ai sentimentelor opiniei publice românești, în cu priveșie reformele fiscale în faliment ca acel ce s'a produs prin aceste reforme nu poate să nu ducă la demiterea autorilor reformelor. Decât un lucru. Demisia în chestiune pare a nu avea numai această semnificare. Ea pare a fi expresiunea fenomenuluide dezagregare definitivă a actualei formaţiuni ministeriale. Intriga şi lupta intestină a izbucnit. I. Argetoianu operează pe faţă contra d-lui Titulescu. Adevărul, desigur în măsură de a şti, denunţă faptul şi dă alarmă. Şi este, evident, că unei şubrede înjghebări guvernamentale, ca celei de astăzi, întâmplare de asemenea natură, îi curmă scurt viaţa. Că în halul în care se află, unii miniştri îşi mai permit luxul intrigilor, aceasta nu trebuie să ne surprindă. Când cel de sus vrea să piardă pe cine-va, întăi îi ia mintele. Oricum, guvernul actual se aproprie de definitivă lichidare și de acest lucru nu mai poate scăpa. Grâul pentru Franţa Bucureşti. Sa comunică oficial că până acum s’a exportat în Franţa 2200 vagoane griu din recolta veche, 4300 din recolta nouă, şi se mai află in şlepuri pe Dunăre 3000 vagoane şialte 3500 sunt pe drum. Mai suntde transportat 2000 vagoane griu, pentru acoperirea obligaţiunelor față de Franța. m nm mmJwm. IAŞI MERCURI 26 Octombrie 1921 W 11'nail'llM Hun............. in~ iir ..mm ii I A NUNCIURI 8a primesc la toata Agenţiile da ^trblloítte'ta H ! LX ADRIBISTRäTU Zk. Ül H St». Sîh. *S4f zései* ft. r 'OM Ííüfeh\iü -víchsU 2 Uir* PERSONALUL DE DIMINEAŢĂ Se ştie că, odată "cu înfiinţarea expresului Iaş"-Bucureşti acceleratul de froapte a fost transformat în tren personal cu soartea în Iaşi dimineaţa la ora 10. Ora de sosire era însă nepotrivită, pentru avocaţiiîn majorî, întrucât şedinţa la judecătorii începe la cif*a 9 şi avocaţii care soseau dimineaţa cu trenul îşi pierdeau o parte din afage îu AyogaO, averea cani au rugatpe judecători să intre In şedinţă la ora 10. Dar această rugăminte n’a fost satisfăcută. Atunci, avocaţii cu pricina eu intervenit deadreptuî la Direcţia Generală a Căilor Ferate, cerând modificarea itinerarului personalului de noapte. Direcţia a satisfăcut cererea şi a fixat sosirea personalului la Iaşi, la ora 8.53 dimineaţa. Dar acest itinerar averesean nu-şi ajunge scopul, întrucât trenul bine-voeşte a întârzia zilnic şi a sosi după ora 10. Acordal fimo-kemalist Bucureşti. — Din Paris se telegrafiază că acordul intre Franţa şi guvernul Kemalist a fost semnat la Angora la 20 Octombre. S’a prevăzut o rectificare la graniţa Siriei în favoarea Turciei. In schimb, Franţa primeşte exploatarea căi ferate Bagdat. Presa franceză priveşte cu satisfacţie închiderea cinematografelor din Capitală Bucureşti. — La consfătuirea medicală de ieri, pentru combaterea epidemiilor sa hotărât închiderea tuturor cinematografelor din Capitală, pe un termen nelimitat. Expoziţia agricolă Botoşani— Ieri s’a inaugurat in localitate expoziţia regională agricolă, la prezenţa autorităţilor şi a doi inspectori din ministerul agriculturei. 2^S^S»£35Br«5R^SS88S!®eaS^SS»I^^SSS^^2S£^^■ímmssm IHFOBHATIUlil î •:o ssä&s&a&K» IN LOC DE VIATA POLITICA j __J - II - I - •- -| ■■ II -■ -- MHMVfSKSC î Cuvântul d-lui Al. Marghiloman — Patura orășânească va fi prezentă — Pentru Duminica ce vine se anunță întrunirea publică, din sala Sdoll, organizată de partidul progresist. D. Al. Marghiloman, șeful partidului, va lua cuvăntul-Interesul acestei întruniri este evident. Cele mai de actualitate probleme vor fi analizate, în modul măestri cu care d. Marghiloman știe să și exteriorizeze gândirea, lîste dat evident, că va fi o sală tixitâ, va fi o „sală frumoasă*, cum se zice in limbajul specific criticilor de artă. La urma urmei nu va lipsi şi elementul estetic. Apropierea dar de termenii obicinuiţi în limbajul referitor la criticile artistice nu este clar deplasată- Or când vorbeşte d. Marghiloman, este incontestabil o efuziune de artă oratorică. Cu atât mai mult, când această artă oratorică va fi pusă tn serviciul analizei uneia din cele mai nenorocite stări ce s’a creat vreodată edrei românești. In afară de aceste lucruri, însă, întrunirea de Dumineca viitoare va fi o notă interesantă pentru împrejurările de acum. întrunirile le noi erau până astăzi de două feluri- Unele, vizitate de cetăţeni, care veneau din propriul lor imbold, şi altele în care sălile erau formate din auditorii, adus pe căprării de agenţi electorali sau de ai guvernului- De astă dată lucrurile se vor petrece altfel. Vom avea o întrunire a orăşenilor, după ce, de la sufragiul universal încoace, am cunoscut întruniri aproape exclusiv populate de săteni, aduşi pe căprarii. Faptul nu trebue să surprindă. Suntem incontestabil împărţiţi astăzi în târgoveţi şi în să ■ teni Conflictul a început să ia fiinţă, există în formă potenţială. Forma kinetică nu va întârzia să se producă, mai cu seamă că guvernarea averescană pare exclusiv îndreptată contra orăşenilor. Până atunci, prin întrunirea în chestiune pe lângă un mare succes ce-l aşteaptă pe d. Marghiloman, vom retrăi o clipă silite inteligente de odinioară, care pricep şi apreciază. După dezgustătorul spectacol al sălilor din ultimul timp, vom revedea un fine o sală încălzită de o cugetare, etuziasmată de o idele, vibrând de Indignare împotriva relelor de astăzi şi încurajând cu frenezie pe cei ce-şi propun îndreptarea-Vom vedea, in cere din urmă in Iași o întrunire a ieșenilor- Și pentru vremurile prin care trecem, aceasta nu insamnă puțin lucru. Itirației proprietarilor orbia! îh 8 îa teatrului Cinema Elis’beta a avut loc eri adunarea generală a membrilor sindicatului proprietarilor urbani, veniţi în număr mare. Sosirea d-lui Cristofor, preşedintels sindicatului, • primită cu m«mm l a tause. D. Şerban, dă cetire propunerele făcute, de .coântetţSd sindicatului propriefcarilq^ ,îa bonsfătuirele ce au loc la Priîmpreună cft. chiriaşii^ sub preşedinţia d-lui Pogonat, preşedintele Comisiei interimare. D. Şerban motivează fiecare deziderat, carespunzând nevoii generale. D. Cristofor, face 0 expunere a situaţiei de azi, şi recunoaşte că se cere o epocă de tranziţie, până a se ajunge la normal, însă bineînţeles că aceasta epocă, trebue să fie echitabilă trecerea de la oepocă la alta, în mod brusc, ar putea provoca tulburări, prielnice in atmosfera încărcată de azi. D. Cristofor terraihl, exprimându-şi speranţă, că se va ajunge la o înţelegere, care să servească la viitoarea legiferare. D. Oscar Finchelstein, relevă nouile taxe, puse de administraţia comunală pe apă, lumină şi gunoaie, mărite considerabil, fără a fi fost discutate Se alege o delegație, care să studieze cele petrecute. Evenîmentele din Bulgaria Bucureşti— Numeroase arestări s’au operat, în legătură cu asamiarea ministrului de război al Bulgariei. Se crede că asasinul ar fi un teroriat rus, special *0 - «t în Bulgaria. Arestarea din Botoşani Botoşani.— In localitate a fost arestat ieri revoluţionarul rutean Lupuleac, care făceaagitaţii comuniste Asupra lui s’au găsit numeroase broşuri revoluţionare. * x Din nou ravine la ordinea zical chestiunea reîntoarcere! reg «lul Carol I al Ungariei. In corpul ziarului cetitorii găsesc amănunte in «această privință și din care se poate vedea' ci actualul guvern ungur nu aprobă gestul regelui Carol E de văzut dacă acesta manifestări sunt sau ba sincere. In orice caz e caracteristic faptul că da partea regalul Carouse afli bărbaţii de stat urguri Appony, Andrássá şi Racoaky. As«fel aseasta (importantă :chestiune cu evident caracter internaţional şi care, pe noi,ne interesează foarte deaproape, se pune din nou in daserţiune şi e greu de întrevăzut la cenzultate va duce. „ Cu adâncă părere de rău aflăm că astă-noapte a încetat din viaţă, la palatul din strada Coroi după o lungă şi grea suferinţă, princesa Maria Morouzzi. Ieşenii vor lua cunoştinţă de această tristă veste cu adâncă mâhnire, căci el ştia ce a însemnat pentru lumea suferindă din oraşul nostru, concursul perpetuu al acestei Inimi caritabile. Intr’adevăr, n'a fost operă filantropică n’a fost mişcare cu caractere de înălţare a laşului care să nu găsească în fruntea ei pe această nobilă fiinţă, careinbina caritatea cea mai mărginită cu cea mai neţărmurită dragoste pentru Moldova, pentru Iaşiîndureraţi, participăm la dorul Iaşului, şi rugăm familia să primească expresiunea celor mai triste ale noastre condoleanţe. De Din Paris se anunţă că d. Morga a ţinut la Sorbona o importantă conferinţă asupra României . Din lipsa de spaţiu suntem nevoiţi să amânăm pentru mâine publicarea cronicei dramatice, în care se vorbeşte despre reprezentaţia piesei ,Otheloax Deschiderea cursurilor unlitistrareLa Universitate, a avu,t foceri Airaineaţii, suubihnitatia reâchiderel cursurilor. Serviciul religios a avnsu uuumo nm .. p»rTnT*Gi0 Iordăchescu, cu răspunsurile date de excelentul cor mitropolitan, sub conducerea d-lui Dimitriu. Părinntele JordâchescU, vorbi 0 predică frUraoasă, relevând importanţa instituţiunei şi le*gâturile ce trebue să existe între universităţi şi biserica. Vorbi apoi d. A. C. Cuza, care insista în primul rând asubra legăturile trainice pe t'ribUe iă «xîlte între atât, 'şcoală şi biserică. Face apoi un istorc al universităţeî din Iaşi, şi treci? în revista falStfcgâ, de profesori, cari au făcut fala universităţi. Se ocupă apoi de datoria studenţimei şi face un apel la studenţii basarabeni, pentru a contribui la unirti euletească. După ameaza, a avut loc şedinţa ştiinţifică, la care conferinţa a fost ţinută de d. profesor Borcea. După iadampisi Monsegnorului Cisar episcopul catolic din localitatea"a înfiinţat »asociaţia mamelor creştine". " Scopul acestei asociaţii este de a înmulţi cât mai mult harurile pe care le imploră mamele creştine şi de a uni în comun: dorinţele, grijele şi rugăciunile pentru a atrage asupra copiilor şi întregei lor familii bine-cuvântarea cerească. f . In sala Sidoli, a avut loc ori -tragerea la sorţi dintre demobilizaţi, cari pot obţine parcele, din terenul aparţinînd Comunei. Alegerea se face prin tragerea la sorţi, neputând fi ^satisfăcuţi toate cererile ’ I . S’au tras la sorţi un număr î da loturi, rămânând a ss con- ? tinua Duminică viitoare. — Căsătorie în Imnea mare. —La biserica mitropolitană, s’a celebrat aseară, căsătoria d-rei Marie Celine Kessinn cu d. inginer loan Cantumiare. Căsătoria a fost oficiată de I. P. S. episcopul de Huşi, însoţit de numeroşi preoţi. Răspunsurile au fost date de corul mitropoliei. Nuni au fost d-na şi d. Grecescu, prezidentul înaltei Curţi de Conturi. In asistenţa de elită remarcăm : D. Volanschi, prim preşedinte al Curţei deApel, d-na şi d. Pogorâta, preşedintele comisiei interimare, d-na şi d. Petrea, prefectul judeţului, d. Scutaru, directorul regional, d na şi d. Heroveanu, decanul baroului, d. dr. Leon, d-na şi d. Lucian Roiu, d. dr. Demetriade, d na şi d. Cantacuzino, d. dr. Conia, d-na şi d. Obreja, d. dr. Possa, d-na şi d. Cilibidache, prefect de poliţie, d na şi a. procuror Iorga, d-na şi dl. Grigore Iamandi d. Albert Ghica, d na şi d- Ştiubei, inspector de poliţie, d-na şi d. dr. Răteenu, d na şi d. Coroiu, d-na şi d. Axinte, d-na şi d. Pilat, d. Corjescu, d. Ariton, prim procuror, d na şi d. Deleanu, d-na şi d. Eraclide, d. Petru Dragomirescu, deputat, d. loan, ajutor de primar, d. Ghinea Ionescu, d na şi d. dr. Iamandi, d-na şi Vasile Iarmandi, d-na şi d. inginer Tinţu, d-na şi d. Al. * Gheorghiu, d. Kieser şi au. Ttrpt alţii. . . In grupul de domnişoare de onoare remarcăm pe d-rele Antonescu, Scutari, Siraioneanu, Stoicescu* Negruzzs. Printre tineri, d*nii locot. RăducarU, căpitan Petrov, loc. Surugiu, Mihai Borcett, Mucsa Possa, căpitan Cantuniare, loc. Cantuniare şi alţii. Intr’o atmosferă de adevă’ rată dragoste şi siripanie, lumea a felicitat pe t nerii căsătoriţi şi fericitele farrţilii. Aderarea generală ă membrilor Cercului didactic, ce urma să aibă loc eri, a fost amînată pentru Marţi la ora 4 după prâi %. i I). îIetoriei, ministrul lucrărilor publice, a sosit eri in localitate. Ministrul s’a interesat de lucrările ce au a se executa în localitate, din sumele date de ministerul lucrărlor publice, pentru refacerea lotului. Ministrul a avut apoi câteva întrevederi cu prietenii săi. D Petrovici se înapoiază în astă seară, la București. Eri au fost aduse în localitate osemintele regretatului căpitan Ion Tăutu, fiul fostului primar al laşului mort într'un accident la Craiova în 1900. Înmormântarea la ciffiltirul Eternitate va avea loc mâlu? Marţi la ora 3 după prânz, x D. Zdrobici, fostul director al prefecturei de porţie, venind aseară acasă, a căzti greu bolnav. Starea dlui Zdrobici inspiră serioase îngrijiri. _ Dorim o grabnică însănătoșire.