Opinia, noiembrie 1921 (Anul 17, nr. 4340-4362)
1921-11-02 / nr. 4340
ANUL al XVII-lea Iso. 4340 ABONAMENTE : UN AN . . . LEJ 150 VASE LUNI . . » 80 mm LUNI * * « 40 BKIjA 4 mM* a t fe v o 9'‘k lilratei irsgnslili ü Ini - O. Marghilonon a obţinut un mare succes - „...Iar eu, după trei ani, am venit în Iaşi pentru a comemora cea mai mare jertfă pe care un ompolitic o poata aduce pe altarul patriei“. (Din iitwrnd it im) Nu ne-am înşelat înprevederiî« voastre, întrunirea de ieri de la Sidoîi, a însemnat un mare, un străinat succes, pentru şeful partidului progresist. In fals, unei sili alese,—sălile de întrunire din zilele mari ale laşului,—în fata unui imens publin, care şi-a învederat superioritatea intelectuală, prin felul cum a ştiut să asculte şi prin forma în care ’’aştiut să sublinieze «unsele oratorului, d Al. Marghiloman şi-a dezvoltat, cu măestrită oratorie, pristramul. N’a fost propriu vorbind, un discurs de întrunire publică. A fost mai curând un discurs de parlament, un discurs de enunţarea unor principii de partid şi de guvernământ. Nimic din ce caracteriză discursurile proprii de Întrunire. Nimic din nota polemistă. Nici agresivitate, nici perssonalităţi. Senin, ridicat deasupra patimilor mărunte, nesocotind urile şi înlăturând tot ce ar putea însemna ecoul unor amărăciuni—aşa a fost d. Marghiloman ieri. S-a înălţat la nivelul imenselor probleme ce agită sufletul romănesc şi le-a cercetat pe toate, cu talent, cu pricepere, cu lărgimea şi profunzimea omului de stat cu adevărat. Le-a cercetat pe toate, cu curaj, bărbăteşte. Succesul era inevitabil. El s’a produs, într'o formă atât de concretă în cât desigur d. Marghiloman trebue să se simtă rezumat de multe mâhniri şi suferinţi. Nu în cadrul restrâng al unei reviste de ziar un astfel de discuri poate fi cercetat şi mai cu seamă rezumat De astfel, cuvântarea de ieri a d-lui Marghiloman n'ar putea fi rezumată—ea s’ar resimţi în mod extrema de defavorabil de o astfel de încercare. Discursul în chestiune trebue cetit in extenso, căci numai astfel poate fi resimţită toată amploarea cugetărei şi forma impecabilă a expunerei. Rezumat dlar, nu vom face. rCât despre ideile enunţate ne vom ocupa pe rând, în zilele ce vin, atât de criticei* cât şi de soluţiile preconizate. Ne va face, cu acest prilej, o mare plăcere de a constata că nu de puţine ori au resusit în coloanele opiniei aceleaşi critici şi soluţiuni mult apropiate de cele preconizate de d. Marghiloman. Dacă nu putem însă să insistăm, din primul moment, asupra celor mai multe din punctele discutate de şeful progresiştilor — şi în special am fi dorit să vorbim cu o oră mai curând despre problema raporturilor dintre vechile şi nouile partide—îngăduit să ne fie de a ne opri un moment asupra două lucruri. Primul este în legătură cu cuvintele ce le-am pus în fruntea articolului de faţă. D. Marghiloman a vorbit cu adâncă emoţiune despre cele petrecute acum trei ani în Iaşi. A pomenit de guvernul— jertfă, pe care l-a prezidat — aşa este, a fost un guvern de jerfă ! — pentru ca să sublinieze că a fost concediat Intr’un chip, care nu corespundea admirabilului d-sale gest patriotic de a lua conducerea ţărei tn condiţiile ştiute. A vibrat în această parte a discursului, oratorul cel mai stăpân pe sine din câţi a avut poate ţara. Iar când a pronunţat fericita frază, reprodusă mai sus între ghilomete, mulţimea în aclamările ei aducea parcă un început de recunoştiinţă pe care istoria cu siguranţa i-o va acorda întreagă şi fără nici o reticenţă. Al doilea lucru — a fost partea în care se făcea apel la unirea tuturor fiilor aces tui ti ri i 1 spus’o, cu tot scepticismul re-1 provoacă practica politicai, d-sa tot crede că la urma urmei sa vor găsi în această ţară suficienţi oameni politici, car* vor trace n°st* resentimentele trecutului, spre a nu avea înaintea ochilor de cât voinţa de a salva patria de dezastrul ce-o pândeşte. In această parte, în splendida peroraţie, d. Marghiloman a fost admirabil inspirat şi în cuvinte de o energie nimitoare a ştiut, să imprime azistenţei o manifestare de voinţă nemaipomenit de însufleţită. Şi mulţimea a crezut, mulţimea a Antele*, mulţimea, prin imensei* ei aclaraări, a spus rit*s că a*a trebuie să fie, că unirea trebui* întruchipată. As» este. Colaborarea celor competenţi şi cu experienţă, est# singur» «amare. Cei ce se vor opune îşi «anină o gravă răspundere. Şi de aceia poat# nfei odată cuvântul d-lui Marghiloman n’a exprimat un mai mare adevăr și n’a avut parte de un mai mare resunet, de căt, acel, pe care, nu ne îndoim, îl va avea cuvântul mtatuitor. Pronuntat de cătră d. Marghiloman !n întrunirea de ieri. Op. wwwMWBil ■ • wm&mm ÎNSEMNĂ*! Depoi’fie munteul Români» nu este singurul colţ a pământului unde depozitele de muniţii şi explozibile fac aripi şi zboară prin văzduh. Asemenea evenimente zgomotoase se petrec în toate ţările din Mica Antantă, din Marea Antantă, sau In afară de orice Antantă. Chiar zilei* acestea, tragicul foc de artificii de la fortul Rudeni era petreeut In tovărăşia unor cumplit# explozii produs# In Germania, Italia, Franţa, Belgia etc. Incendiarea depozitelor este un fenomen— ca să zicem aşa—internaţional. Suntem inclinaţi a da fenomenului o explicaţie spiritualistă S’ar părea, într’adevăr, că depozitele de muniţiuni nu pot suferi o prelungită stare de inactivitate. Ele sunt destinate pentru răgetul războinic, pentru distrugere şi asasinat. Starea de pace I« sufocă şi ele se revoltă, îndeplinirdu»şî chemarea pe propria socoteală şi intr’un mod dezordonat. Asemenea explozii reuşesu să nimicească într’o clipă imensei averi pe care conducătorii statelor le destinaseră unei cheltueli treptate şi metodice. Când se aud detunăturile cumplite ale dezastrului, poporul muncitor Îşi poate da seama cât de zadarnică este munca lui 8’ cât va trebui să mai muncească şi să mai plătească pentru ca boerii să refacă bombele, praful şi cartuşele necesare masacrului omenesc. Dar asemenea cugete proletare pot fi primejdioase. Şi conducătorii statelor cautăsft provoace diversiune* abordând materia compătimirei şi vărsând lacrimi ipocrite pentru victimele omeneşti ale exploziilor. Insă nu trebue să uităm că dacă toate aceste grămezi de muniţii ar fi utilizat* la războae, ar pieri o lume de o mie de ori mai numeroasă şi în împrejurări dezgustător de impcale. Deci, să nu ne înşelăm cu firea. Orice explozie de muniţii cruţă viaţa a mii de oameni. Faptul este cu deosebire satisfăcător. Dacă, într’o bună zi, ar sări în aer toata muniţiunile de pe pământ, diplomaţii, politicianii şi furnizorii de război ar pierde chilipirul războiului, iar omenirea ar trăi o vreme mai bună. s» um mwÂm ZIAR POLITIC COTIDIAN Ufl. - MERCURI 2 HMUB&N 1*» ANUNCIURI fes prtmo&o is to«.is » ,«Agşnţijla d® Fuhllolt&t* ,^.3 f ■■■« la r ABMiNISTRâȚIA ZUBOUJ *f ~r Stif. Gh. MSrzesco “ST X' S UN MUt/AFS VECNIU 2 LEI 4* Manifestationliesen* Marea serbare a Tatarasulei — Serbătorirea Ateneului popular — — Cum a decurs sărbătoarea. — Azistenţa. — Sfinţirea noilor localuri. — Serbarea de la Ateneu. — Banchetul. — Discursurile. — După cum am anunţat din timp, marea serbare a Tataraşului, cu toată vremea potrivnică s'a desfăşurat ieri 30 Oct. a c. dună programul alcătuit de comitetul de organizare] şi a avut un succes desăvârşit. încă de la ora 8 dimineaţă, lumea a început a se aduna ocupând plaja nouă a Tatarasului. Toate casele din strada Tataraşi,. Creangă şi Stejar — din apropierea pleţii — erau pavoazate cu steaguri naţionale scoarţe frumoase şi brad. La ora 10 şi jumătate sosesc autorităţile reprezentate prin Dnil Pogonat primarul oraşului, Manea primeajutor. Tăutu consilieri comunali, apoi D l Petrea prefectul judeţului CIHbldachi prefectul polipii C■ Praja Inspector şcolar general, Sachelarescu Inspector, P. Stoica revizor şcolar, Buznea Inspector telegrafo-postal, Arculea protereul judeţului, D-nii Coloneii Vlască, Porescu şi Adam reprezentanţii armatei, Dl dr. CTănăsescu medic şef al oraşului etc. Serviciul religios se face de cătră preoţii Tatrasului în frunte ca S. S preotul Ncutea profoereul judeuluî, preotul Slabei Tincora, Snvht, Vura, Vas’levsrhi pe o frumoasă tribună rădicată în m'fiorul pletii. Cânii Atneniul ii \rătpansurile ca măestrie, tmineriiul tribunei, Iau loc toate seanţele primare dip Tatarasi în frunte ca membrii, corpul didactic, autorităţile şi numerosul public. * Urm**»zl cevănturi entuziasta rostite de S. S. preotul Micule* protere«. de D-nii C. Tfrim preşedintele Ateneului. Petrea prefect al judeţului, Pogonat primarei oraşului şi d-l Brauu rectorul Universităţii. Se fa ece sfinţirea localurilor erâd înei de copii, cooperativei, poştei şi telegrafi’ni, a pieţii. «noi asistenţa, după ce ascultă şi cu admiraţie IMNUL ATENEULUI executat de corul Gavril Muzicescu« sub conducerea maestrului profesor Popoviei, se îndreaptă spre Atenau în frunte cu autorităţile unde are loc o frumoasă Agapă. Agapa s’a luat în sala cea mare ai Ateneului frumos decorată și s’a servit prin îngrijirea dini Tribube distinsul comerelaut într’un mod ireproşabil. Au luat parte 150 persoane. • Dintre cuvântările inimoase pronunţate remarcăm : Preotul Vasilovschi vorbind despre legăturile sufleteşti ale românilor din toate unghiurile ţării, evocând aducerea aminte de localităţile istorice şi de marii români. Preotul Niculea protoereu entuziasmează , sal» cu o frumoasă cuvântare, reuşind a scormoni în sufl°t ale asistenţilor comoara de sentimente frumoase, după cum sondele răscolesc bogăţiile din pământ şi închină pentru Ateneu şi conducătorii săi, îndeamnă la fapte şi subscrie 500 lei. D. C. Ifrim, în numele comitetului Ateneului, mulţumeşte pentru urăriie aduse şi citeşte mai multe telegrame de mulţumire adresate prin oficiul telegrafo-poştal din Tatarasi d-lui ministru Instrucţiunii, d-lui Pitulescu director general al Poştei, d-lui dr. Slatineanu director general al "serviciului sanitar, d-nei Simona Lahovari şi d-nei Petrovici, pentru interesul purtat acestei instituţii a Ateneului. D. Pogonat laudă munca comitetului Ateneului popular, în frunte cu inimosul său preşedinte d. C. Ifrim, laudă stăruinţa Tătărişenilor pentru susţinerea intereselor edilitare ale suburbiei. D. C. Praja inspector general şcolar face un frumos istoric al anbarbiei Tataragului să realizeze dorinţa tătărăgenilor de ’a avea gimnaziul Alex, cel Bun în mijlocul acestei Suburbii. D. R. Manoliu vorbeşte din partea presei, făgăduind a stărui, ca toată presa locală să dea tot concursul acestei instituţii a "Ateneului, care face cinste Insului şi ţării. D. T. Ghiga profesor mulţumeşte, ca vechil tătărăşan, în nuinele populaţiei, tuturor autorităţilor şi persoanelor cari se interesează de propăşirea acestei suburbii. Părintele Trncoca vorbeşte frumos, şi simţit despre închegarea sufletească a sentimentelor de buni români, ai tuturor locuitorilor ţării. D. Adace farmacistînchină paharul pentru toţi acei oe sunt *'buni români» D. Victor Munteanu în calitate de preşedinte al secţiei artistice a Ateneului închină pentru corul „Gavril Muzicescu” de sub conducerea d-lui Popovici, cor, care a cinstit Taşul la pelerinagiile de la Putna şi Mirceşti, împreună cu distinsul cor mitropolitan condus de maistru Dimitriu, închină în sănătatea doamnelor care au luat parte la această agana şi a tuturor bunelor românce care se interesează la mod serios de buna educaţie a tinerelor generaţiuni. D. Stângăcia, în numele meseriaşilor »duc« mulţumiri şi laude acelor inimoşi muncitori manuali, care alăturea cu muncitorii intelectuali, lucrează desinteresaţi la propăşirea Atacului, Tataraşului. D. Pâvlil se înscriecu 1000 lei ca acţionar şi vorbeşte în numele comercianţilor dorind să se înfăptuiască toate urările aduse. D. Virioinescu, închină pentru armata română şi conducătorii săi. D. Colonel Gluţcă mulţumeşte şi îndeamnă pe conducătorii ateneului la muncă. D. C. Ifrim, încheie seria tesstelor mulţumind tuturor asistenţilor pentru frumoasele urări aduse Ateneului şi Tătărăşenilor şi spune mişcător şi simţit, greutăţile prin care iniţiatorii acestei instituţii au avut de trecut până la înfăptuirea ce se vede. Citează numele tuturor acelor tovarăşi de muncă, cari In mod desinteresat, a’au devotat şi slujesc la sfintul altar al Ateneului.m Muzica militară, condusă măestric de dl. Căpitan Pursch, care tn tot timpul Agapei a cântat cele mai frumoase arii, tăntă marşul adeşteaptă-te române şi la ora 4 comesenii si despart in cel mal înălţător entuziasm. In timpul mesei s’a subscris 21 mH ie lei in acţiuni de către noii membrii al Ateneului. Sa Iscălit un act comemorativ de toţi asistenţii. HUO, » Din erbi»a «acrilicii lor imense pe care ni le Inpunem, prin aparifia zilnic» în 4 pagini, tem nevoiţi a rHi'a provizor preţul I pael la 1 seu, VncepAna da mina, 1 Noiembrie, nădăjduim ci, Vn timpul re* mal scurt, se vor ameliora condiţlunlte materiale de tipSrire şl ci vom putea reveni la preţul de so bani. Sperăm ci pubilcul va înţelege greutăţile In care na aflăm ţi care au determinat şi gazetele din Capitali si urce poetul Ionel Publicul va fi In masuri si aprecieze echivalentul redacţional pa care il vom ofer in schibul urcirei preţului şi ne va gribi, desigur, a ne da mai departe încrederea cu care ne-a o Cetiţi In „Opinia“ de mfmne ~ 4 padini - „IU ÎNCHISORILE ROŞII ALE ODESSEI“, sguduîtoare povestire adevărată, tradusă din ruseşte, după manuscrisul original. immtTinNi x In corpul ziarului cetitorii găsesc comunicări din Sucureşti, cu privire la marea fană financiari prin care trece „Banca Naţiunii“. Adevărul este ci această Instituţie se resimte Incontestabil de efectele nenorocitei noastre valute. Este de văzut Inşi, deci natura afacerilor încheiate de bane In chestiune, corespunde unor operaţiuni propriu zis de banei. Ma* aste da văzut, daci toate procedameteie adaptate de instituţiune* astăzi In Jenă, corespund practicilor bancare şi prescriptunilor legilor. Incontestabil ca cele ce se vor dasfişura de acum încolo Vn Jurul deconVIlurei „băncii naţiunii" vor avea o m»ra repercuţiuna asupra pantelor noastre Instituţiuni financiare din Capitali, aproape toate angajate cu capital destul de important Vn operajiuneie „Băncii Naţiunii". D. dr. N. Lupu, fost ministru şi directorul ziarului Aurora, afirmă că băncile engleze au afişat cuvintele 9Beware of Roumania*, prin care previn clientela să nu faci faceri cu România. mBeware of Roumanian înseamnă BPerlfl-ve de România, ceva care aminteşte de ,Ferlfl-vä de pungaşi*. O aşa ruşine desigur că ţara noastră n’a meritat. — D. Braia, a depus Sâmbâtă în fata primului președinte al Cartel de Anei jurământul ca rector al Universitățel. — D. Pasca a depus erl jurământul ca profesor universitar. — La banchetul dat in onoarea d lui Alexandra Marghiloman, între alfi vorbitori s’a distins concetăţeanul nostu, dl. avocat Nicu Apotecher, care a fost viu felicitat de şeful progresiştilor. „ Ieri consiliul de Adminism trafica Societăţii anonime pentru locuinţe eftine şi construcţiuni s’a compleetat cooptindu se un locul vacant pe Petre Dragomirescu, profesor universitar. In locul regretatului președinte D. A- Greceanu a fost ales d. Constantin CrupenschU iar un locul de vice președinte rămas astfel vacant s'a ales pe d- Moritz Wachtel. x Mâine Ma»*ti 1 Noembrie 1» ora 2 p. m. d-1 profesor d-l G. Bogdan va începe cursul său de Medicină Legală şi-l va continua în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă la aceeaşi oră. Lecţiunile de Marţi şi Joi, lecţiuni orale vor avea loc în laboratorul clinicei Demato Sifilitice prof. Deraetriada din Spitalul Sft. Spiridon. Lecţiunea de Sâmbătă— lucrări practice—va avea loc la morga Spitalului Sft. Spiridon sau In laboratorul respectiv după împrejurări. Eri s’a procedat la alegerea noului comitet al„C»ntin«i şcolare*. D-na Petrovici, soţia Ministrului de lucrări publice a fost aleasă preşedintă, —d. Sechelarescu, inspector şcolar şi d-l* Stoica, vie*-preşedintă. Comitetul se compune din 21 membri. x In cursul acestei săptămâni, se va face alegerea de decan al facultăţei de drept, In locul Vacant. x Salonul pictorului Bries* se închide definitiv mâne seară la ora 9 jumi. x Absolvenţii clasei a 7-a a Liceului naţional, promoţia 1876, se vor întruni la o agapă în ziua de Sf. Dimitrie, conform cu un angajament luat. Iniţiatorii sunt d-nii d-l Bogdan, general Raion şi Savel Zaharescu. Dintre profesorii în viaţă, au fost invitaţi d-nii P. Pomi, Brandea şi părintele Ştiubei. Banditul Chifor, venind din nou în coraana Mădărjac, după ce a jefuit pe d. Leonida Alexandru, a trecut la locuinţa comerciantului Bereu unde se găseau şi alţi negustori, pe care deasemenea i-a jefuit de bani şi numeroase mărfuri. Acum câteva zile, Sara Rabinovici, o cunoscută comerciantă din Sculeni, veni în Iaşi, unde cumpăra marfa de manufactură pentru suma de 15.000 lei. Inapoindu-se spre Sculeni, căruţaşul din Sculeni Basarabi în drum.omorâ pe comercianta aruncă cadavrul în Prut iar marfa o Intropft în pădure. D. Botez, şeful siguranţei din Iaşi, fiind la Sculeni într’o anchetă, află fi această crimă şi izbuti să aresteze pe ucigaşi, cari sunt căruţaşii Ion Berbei şi Herdic. Ambii au mărturisit crima. „ Ziarul „Golos Roşii” dim Praga a publicat o informaţie In sensul că în Basarabia s’au executat şase deputaţi ţftrănişti. Biroul presei din ministerul de interne crede inutil a dezminţi asemenea poveşti grosolane. Azi a avut loc în salonul Primăriei Iaşi căsătoria civilă a d-lui Adamiu Dimitrie şef de birou în Direcţia II-a Regională C. F. R. cu doamna Maria Teodorescu din Galaţi, Pădurile Balcanului în flăcări Sofia.—Un mar® incendiu bântue pădurile Balcanului oriental, în împrejurimile de I» Nowa-Zagor», Slyven, Elena, Kote!. Din cauza marei secete, focul a luat proporţii considerabile. Populaţia din partea locului a fost mobilizată, pentru a localiza incendiul (A. T. R.) A se citi In pagina II a ultimele ştiri telefonice şi telegrafice Pentru a învedera enorm critipul pe care o face guvernul celor mai mistuitoare impozite, d. Marghiloman a afirmat In discursul de sate de ieri următoarea: Avem miniştrii plenipotenţiari plătiţi cu leafă inuai de 1 mijloane Schimbul valutei pentru studiile studenţilor, din care unii sunt studenţi de câte 40—50 de ani ne costă 30 milioane pe luni. Constierul juridic de la legaţiunea din Paris, un talentat poet ironist-d. Cincinat Pavelescu spunem noi-este plătit cu 7000 franci francez lunar, plătim o domni-şioară care urmăreşte dezbaterile Vn parlamentul rancez, deşi ele pot fi foarte bine urmărite în MONITORUL OFICIAL francez, domnişoară care acum se pregăteşte si treacă In Anglia deşi nu ide o boabă englezeşte.