Opinia, noiembrie 1921 (Anul 17, nr. 4340-4362)

1921-11-02 / nr. 4340

ANUL al XVII-lea Iso. 4340 ABONAMENTE : UN AN . . . LEJ 150 VASE LUNI . . » 80 mm LUNI * * « 40 BKIjA 4 m­­M* a t fe v o 9'‘k lilratei irsgnslili ü Ini - O. Marghilonon a obţinut un mare succes - „...Iar eu, după trei ani, am venit în Iaşi pentru a comemora cea mai mare jertfă pe care un om­­politic o poata aduce pe altarul patriei“. (Din iitwrnd it im) Nu ne-am înşelat în­­preve­deriî« voastre, întrunirea de ieri de la Sidoîi, a însemnat un mare, un străin­at succes, pentru şeful partidului pro­­gresist. In fals, unei sili alese,—să­lile de întrunire din zilele mari ale laşului,—în fata u­nui imens publin, care şi-a în­vederat superioritatea intelec­tuală, prin felul cum a ştiut să asculte şi prin forma în care ’’a­­ştiut să sublinieze «unsele oratorului, d Al. Mar­ghiloman şi-a dezvoltat, cu măestrită oratorie, pristramul. N’a fost propriu vorbind, un discurs de întrunire publică. A fost mai curând un discurs de parlament, un discurs de enunţarea unor principii de partid şi de guvernământ. Nimic din ce caracteriză discursurile proprii de Întru­nire. Nimic din nota polemis­­tă. Nici agresivitate, nici pers­sonalităţi. Senin, ridicat de­asupra patimilor mărunte, ne­­socotind urile şi înlăturând tot ce ar putea însemna ecoul unor amărăciuni—aşa a fost d. Marghiloman ieri. S-a înăl­ţat la nivelul imenselor pro­bleme ce agită sufletul romă­­nesc şi le-a cercetat pe toate, cu talent, cu pricepere, cu lărgimea şi profunzimea omu­lui de stat cu adevărat. Le-a cercetat pe toate, cu curaj, bă­rbă­teşte. Succesul era inevitabil. El s’a produs, într'o formă atât de concretă în cât desigur d. Marghiloman trebue să se sim­tă rezum­at de multe mâhniri şi suferinţi. Nu în cadrul restrâng al u­­nei reviste de ziar un astfel de discuri poate fi cercetat şi mai cu seamă rezumat De astfel, cuvântarea de ieri a d-lui Marghiloman n'ar putea fi rezumată—ea s’ar resimţi în mod extrema de defavorabil de o astfel de încercare. Dis­cursul în chestiune trebue ce­­tit in extenso, căci numai ast­­fel poate fi resimţită toată amploarea cugetărei şi forma impecabilă a expun­erei. Rezu­mat dlar, nu vom face. rCât despre ideile enunţate ne vom ocupa pe rând, în zi­lele ce vin, atât de criticei* cât şi de soluţiile preconizate. Ne va face, cu acest prilej, o mare plăcere de a constata că nu de puţine ori au resu­­sit în coloanele opiniei ace­leaşi critici şi soluţiuni mult apropiate de cele preconizate de d. Marghiloman.­­ Dacă nu putem însă să in­sistăm, din primul moment, asupra celor mai multe din punctele discutate de şeful progresiştilor — şi în special am fi dorit să vorbim cu o oră mai curând despre pro­blema raporturilor dintre ve­chile şi nouile partide—îngă­duit să ne fie de a ne opri un moment asupra două lucruri. Primul este în legătură cu cuvintele ce le-am pus în fruntea articolului de faţă. D. Marghiloman a vorbit cu a­­dâncă emoţiune despre cele petrecute acum trei ani în Iaşi. A pomenit de guvernul— jertfă, pe care l-a prezidat — aşa este, a fost un guvern de jer­fă ! — pentru ca să subli­­nieze că a fost concediat In­­tr’un chip, care nu corespundea admirabilului d-sale gest pa­triotic de a lua conducerea ţărei tn condiţiile ştiute. A vi­brat în această parte a dis­cursului, oratorul cel mai stă­pân pe sine din câţi a avut poate ţara. Iar când a pronun­ţat fericita frază, reprodusă mai sus între ghilomete, mul­ţimea în aclamările ei aducea parcă un început de recunoş­­tiinţă pe care istoria cu si­guranţa i-o va acorda întreagă şi fără nici o reticenţă. Al doilea lucru — a fost partea în care se făcea apel la unirea tuturor fiilor aces­­ tui ti ri i 1 spus’o, cu tot scepticismul re-1 provoacă practica politi­­cai, d-sa tot crede că la urma urmei sa vor găsi în această ţară suficienţi oameni politici, car* v­or trace n°st* resenti­mentele trecutului, spre a nu avea înaintea ochilor de cât voinţa de a salva patria de dezastrul ce-o pândeşte. In această parte, în splen­dida peroraţie, d. Marghiloman a fost admirabil inspirat şi în cuvinte de o energie nimitoare a ştiut, să imprime azistenţei o manifestare de voinţă ne­mai­pomenit de însufleţită. Şi mulţimea a crezut, mul­ţimea a Antele*, mulţimea, prin imensei* ei aclaraări, a spus rit*s că a*a trebuie să fie, că unirea trebui* întru­chipată. As» este. Colaborarea celor competenţi şi cu experienţă, est# singur» «am­are. Cei ce se vor opune îşi «anină o gravă răspundere. Şi de aceia poat# nfei odată cuvântul d-lui Marghiloman n’a expri­mat un mai mare adevăr și n’a avut parte de un mai mare resunet, de căt, acel, pe care, nu ne îndoim, îl va avea cuvântul mtatuitor. Pronuntat de cătră d. Marghiloman !n întrunirea de ieri. Op. wwwMWBil ■ • wm&mm ÎNSEMNĂ*! Depoi’f­­ie munteul Români» nu este singurul colţ a pământului unde depo­zitele de muniţii şi explozibile fac aripi şi zboară prin văzduh. Asemenea evenimente zgomo­toase se petrec în toate ţările din Mica Antantă, din Marea Antantă, sau In afară de orice Antantă. Chiar zilei* acestea, tragicul foc de artificii de la fortul Rudeni era petreeut In tovă­răşia unor cumplit# explozii produs# In Germania, Italia, Franţa, Belgia etc. Incendiarea depozitelor este un fenomen— ca să zicem aşa—internaţional. Suntem inclinaţi a da feno­menului o explicaţie spiritua­­listă S’ar părea, într’adevăr, că depozitele de muniţiuni nu pot suferi o prelungită stare de inactivitate. Ele sunt des­tinate pentru răgetul războinic, pentru distrugere şi asasinat. Starea de pace I« sufocă şi ele se revoltă, îndeplinirdu»şî che­ma­rea pe propria socoteală şi intr’un mod dezordonat. Asemenea explozii reuşesu să nimicească într’o clipă imen­sei­ averi pe care conducăto­rii statelor le destinaseră unei cheltueli treptate şi metodice. Când se aud detunăturile cum­plite ale dezastrului, poporul muncitor Îşi poate da seama cât de zadarnică este munca lui 8’ cât va trebui să mai muncească­ şi să mai plătească pentru ca boerii să refacă bombele, praful şi cartuşele necesare masacrului omenesc. Dar asemenea cugete prole­tare pot fi primejdioase. Şi conducătorii statelor cautăsft provoa­ce diversiune* abordând materia compătimirei şi văr­sând lacrimi ipocrite pentru victimele omeneşti ale explo­ziilor. Insă nu trebue să uităm că dacă toate aceste grămezi de muniţii ar fi utilizat* la răz­­boae, ar pieri o lume de o mie de ori mai numeroasă şi în împrejurări dezgustător de impcale. Deci, să nu ne înşelăm cu firea. Orice explozie de muni­ţii cruţă viaţa a mii de oa­meni. Faptul este cu deosebire satisfăcător. Dacă, într’o bună zi, ar sări în aer toata muniţiunile de pe pământ, diplomaţii, po­­liticianii şi furnizorii de răz­boi ar pierde chilipirul răz­boiului, iar omenirea ar trăi o vreme mai bună. s» um mwÂm ZIAR POLITIC COTIDIAN Ufl. - MERCURI 2 HMUB&N­ 1*» ANUNCIURI fes prtmo&o is to«.is » ,«Agşnţijla d® Fuhllolt&t* ,^.3 f ■■■« la r ABMiNISTRâȚIA ZUBOUJ *f ~r Stif. Gh. MSrzesco “ST X' S UN MUt/AFS VECNIU 2 LEI 4­* Manifestationl­iesen* Marea serbare a Tatarasulei — Serbătorirea Ateneului popular — — Cum a decurs sărbătoarea. — Azistenţa. — Sfinţirea noilor localuri. — Serbarea de la Ateneu. — Banchetul. — Discursurile. — După cum am anunţat din timp, marea serbare a Tatara­­­şului, cu toată vremea potrivnică s'a desfăşurat ieri 30 Oct. a c. dună programul alcătuit de co­mitetul de organizare] şi a avut un succes desăvârşit. încă de la ora 8 dimineaţă, lumea a început a se aduna o­­cupând plaja nouă a Tatarasu­­lui. Toate casele din strada Ta­­taraşi,­­. Creangă şi Stejar — din apropierea pleţii — erau pa­voazate cu steaguri naţionale scoarţe frumoase şi brad. La ora 10 şi jumătate sosesc autorităţile reprezentate prin D­nil Pogonat primarul oraşu­lui, Manea primeajutor. Tău­tu consilieri comunali, apoi D l Petrea prefectul judeţului CIH­­bldachi prefectul polipii C■ Praja Inspector şcolar general, Sache­­larescu Inspector, P. Stoica re­vizor şcolar, Buznea Inspector telegrafo-postal, Arculea prote­­reu­l judeţului, D-nii Coloneii Vlască, P­orescu şi Adam re­prezentanţii armatei, D­l dr. C­­Tănăsescu medic şef al oraşu­lui etc. Serviciul religios se face de cătră preoţii Tat­­rasului în frun­te ca S. S preotul N­cut­ea pro­­foereul jude­uluî, preotul Slabei Tincora, Snvht, Vura, Vas’lev­­srhi pe o frumoasă tribună ră­dicată în m'fiorul pletii. Cânii At­neniul ii \rătpan­­surile ca măestrie, tmineriiul tribunei, Iau loc toate seanţele primare dip Ta­­tarasi în frunte ca membrii, cor­pul didactic, autorităţile şi nu­merosul public. * Urm**»zl cevănturi entuziasta rostite de S. S. preotul Micule* protere«. de D-nii C. Tfrim preşedintele Ateneului. Petrea prefect al judeţului, Pogonat primarei oraşului şi d-l Brauu rectorul Universităţii. Se fa ece sfinţirea localurilor erâd înei de copii, cooperativei, poştei şi telegrafi’ni, a pieţii. «noi asistenţa, după ce ascultă şi cu admiraţie IMNUL ATE­NEULUI executat de corul Gavril Muzicescu« sub con­ducerea maestrului profesor Popoviei, se îndreaptă spre A­­tenau în frunte cu autorităţile unde are loc o frumoasă Agapă. Agapa s’a luat în sala cea mare ai Ateneului frumos de­corată și s’a servit prin îngri­jirea d­ini Tribube distinsul co­­merelaut într’un mod irepro­şabil. Au luat parte 150 persoane. • Dintre cuvântările inimoase pronunţate remarcăm : Preotul Vasilovschi vorbind despre legăturile sufleteşti ale românilor din toate unghiurile ţării, evocând aducerea amin­te de localităţile istorice şi de marii români. Preotul Niculea protoereu en­tuziasmează , sal» cu o fru­moasă cuvântare, reuşind a scormoni în sufl°t ale asisten­ţilor comoara de sentimente frumoase, după cum sondele răscolesc bogăţiile din pământ şi închină pentru Ateneu şi conducătorii săi, îndeamnă la fapte şi subscrie 500 lei. D. C. Ifrim, în numele co­mitetului Ateneului, mulţu­meşte pentru urăriie aduse şi citeşte mai multe telegrame de mulţumire adresate prin oficiul telegrafo-poştal din Ta­­tarasi d-lui ministru Instruc­ţiunii, d-lui Pitulescu direc­tor general al Poştei, d-lui dr. Slatineanu director general al "serviciului sanitar, d-nei Simona Lahovari şi d-nei Pe­­trovici, pentru interesul pur­tat acestei instituţii a Ate­neului. D. Pogonat laudă munca comitetului Ateneului popular, în frunte cu inimosul său pre­şedinte d. C. Ifrim, laudă stă­ruinţa Tătărişenilor pentru susţinerea intereselor edilitare ale suburbiei. D. C. Praja inspector gene­ral şcolar face un frumos is­toric al anbarbiei Tataragului să realizeze dorinţa tătărăge­nilor de ’a avea gimnaziul Alex, cel Bun în mijlocul a­­cestei Suburbii. D. R. Manoliu vorbeşte din partea presei, făgăduind a stă­rui, ca toată presa locală să dea tot concursul acestei in­stituţii a "Ateneului, care face cinste Insului şi ţării. D. T. Ghiga profesor mul­ţumeşte, ca vechil tătărăşan, în nuinele populaţiei, tuturor autorităţilor şi persoanelor cari se interesează de propăşirea acestei suburbii. Părintele Trncoca vorbeşte frumos, şi simţit despre în­chegarea sufletească a senti­mentelor de buni români, ai tuturor locuitorilor ţării. D. Adace farmacist­­închină paharul pentru toţi acei oe sunt *'buni români» D. Victor Munteanu în cali­tate de preşedinte al secţiei artistice a Ateneului închină pentru corul „Gavril Muzices­­cu” de sub conducerea d-lui Popovici, cor, care a cinstit Taşul la pelerinagiile de la Putna şi Mirceşti, împreună cu distinsul cor mitropolitan condus de maistru Dimitriu, închină în sănătatea doamne­lor care au luat parte la a­­ceastă agana şi a tuturor bu­nelor românce care se intere­sează la mod serios de buna educaţie a tinerelor genera­­ţiuni. D. Stângăcia, în numele me­seriaşilor »duc« mulţumiri şi laude acelor inimoşi munci­­tori manuali, care alăturea cu muncitorii intelectuali, lu­crează desinteresaţi la propă­şirea Atacului, Tataraşului. D. Pâvlil se înscrie­­cu 1000 lei ca acţionar şi vorbeşte în numele comercianţilor dorind să se înfăptuiască toate ură­rile aduse. D.­­ Virioinescu, închină pen­tru armata română şi condu­cătorii săi. D. Colonel Gluţcă mulţu­meşte şi îndeamnă pe condu­cătorii ateneului la muncă. D. C. Ifrim, încheie seria tesstelor mulţumind tuturor asistenţilor pentru frumoasele urări aduse Ateneului şi Tă­­tărăşenilor şi spune mişcător şi simţit, greutăţile prin care iniţiatorii acestei instituţii au avut de trecut până la înfăp­tuirea ce se vede. Citează nu­mele tuturor acelor tovarăşi de muncă, cari In mod desin­­teresat, a’au devotat şi slu­jesc la sfintul altar al Ate­neului.m Muzica militară, condusă mă­­estric de dl. Căpitan Pursch, care tn tot timpul Agapei a cântat cele mai frumoase arii, tăntă marşul adeşteaptă-te ro­mâne şi la ora 4 comesenii si despart in cel mal înălţător entuziasm. In timpul mesei s’a subscris 21 mH ie lei in acţiuni de că­­tre noii membrii al Ateneului. Sa Iscălit un act comemorativ de toţi asistenţii. HUO, » Din erb­i»a «acrilicii lor imense pe care ni le Inpunem, prin aparifia zilnic» în 4 pagini, tem nevoiţi a rHi'a pro­­vizor preţul I pael la 1 seu, VncepAna da mina, 1 No­iembrie, nădăjduim ci, Vn tim­pul re* mal scurt, se vor ameliora condiţlunlte ma­­teriale de tipSrire şl ci vom putea reveni la pre­ţul de so bani. Sperăm ci pubilcul va înţelege greutăţile In ca­re na aflăm ţi care au determinat şi gazetele din Capitali si urce poe­tul Ionel­ Publicul va fi In masuri si aprecieze echivalentul redacţional pa care il vom ofe­r in sch­ibul urcirei preţului şi ne va gribi, desigur, a ne da mai departe în­crederea cu care ne-a o­ Cetiţi In „Opinia“ de mfmne ~ 4 padini - „IU ÎNCHISORILE ROŞII ALE ODESSEI“, sguduîtoare povestire adevărată, tradusă din ruseşte, după manuscrisul original. immtTinNi­ x In corpul ziarului cetitorii găsesc comuni­cări din Sucureşti, cu privire la marea fană finan­ciari prin care trece „Banca Naţiunii“. Adevărul este ci această Instituţie se resimte Incontestabil de efectele nenorocitei noastre va­lute. Este de văzut Inşi, deci natura afacerilor încheiate de ban­e In chestiune, corespunde u­­nor operaţiuni propriu zis de banei. Ma* aste da văzut, daci toate procedameteie adaptate de instituţiune* astăzi In Jenă, corespund practicilor bancare şi prescript­unilor legilor. Incontestabil ca cele ce se vor dasfişura de acum încolo Vn Jurul deconVIlurei „băncii naţiu­nii" vor avea o m»ra repercuţiuna asupra pante­lor noastre Instituţiuni financiare din Capitali, a­­proape toate angajate cu capital destul de im­portant Vn operajiuneie „Băncii Naţiunii".­ ­ D. dr. N. Lupu, fost mi­nistru şi directorul ziarului Au­rora, afirmă că băncile engleze au afişat cuvintele 9Beware of Roumania*, prin care previn clientela să nu faci faceri cu România. mBeware of Roumanian în­seamnă BPerlfl-ve de România, ceva care aminteşte de ,Ferlfl-vä de pungaşi*. O aşa ruşine desigur că ţara noastră n’a meritat. — D. Braia, a depus Sâm­bâtă în fata primului președin­te al Cartel de Anei jurămân­tul ca rector al Universitățel. — D. Pasca a depus erl ju­rământul ca profesor univer­sitar. — La banchetul d­at in onoa­rea d lui Alexandra Marghilo­man, între alfi vorbitori s’a dis­tins concetăţeanul nost­u, dl. avocat Ni­cu Apotecher, care a fost viu felicitat de şeful pro­gresiştilor. „ Ieri consiliul de Adminism trafica Societăţii anonime pen­tru locuinţe eftine şi construc­­ţiuni s’a compleetat cooptindu se un locul vacant pe­­ Petre Dra­­gomirescu, profesor universitar. In locul regretatului președinte D. A- Greceanu a fost ales d. Constantin CrupenschU iar un locul de vice președinte rămas astfel vacant s'a ales pe d- Mo­ritz Wachtel. x Mâine Ma»*ti 1 Noembrie 1» ora 2 p. m. d-1 profesor d-l G. Bogdan va începe cursul său de Medicină Legală şi-l va con­tinua în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă la aceeaşi oră. Lec­­ţiunile de Marţi şi Joi, lecţiuni orale vor avea loc în laboratorul clinicei Demato Sifilitice prof. Deraetriada din Spitalul Sft. Spiridon. Lecţiunea de Sâmbătă— lu­crări practice—va avea loc la morga Spitalului Sft. Spiridon sau In laboratorul respectiv după împrejurări.­­ Eri s’a procedat la alege­rea noului comitet al­„C»ntin«i şcolare*. D-na Petrovici, soţia Minis­trului de lucrări publice a fost aleasă preşedintă, —­d. Seche­­larescu, inspector şcolar şi d-l* Stoica, vie*-preşedintă. Comitetul se compune din 21 membri. x In cursul acestei săptă­mâni, se va face alegerea de decan al facultăţei de drept, In locul Vacant. x Salonul pictorului Bries* se închide definitiv mâne seară la ora 9 jumi. x Absolvenţii clasei a 7-a a Liceului naţional, promoţia 1876, se vor întruni la o agapă în ziua de Sf. Dimitrie, con­form cu un angajament luat. Iniţiatorii sunt d-nii d-l Bog­dan, general Raion şi Savel Zaharescu. Dintre profesorii în viaţă, au fost invitaţi d-nii P. Pomi, Brandea şi părintele Ştiubei.­­ Banditul Chifor, venind din nou în coraana Mădărjac, după ce a jefuit pe d. Leonida Alexandru, a trecut la locuinţa comerciantului Bereu unde se găseau şi alţi negustori, pe care deasemenea i-a jefuit de bani şi numeroase mărfuri.­­ Acum câte­va zile, Sara Rabinovici, o cunoscută comer­ciantă din Sculeni, veni în Iaşi, unde cumpăra marfa de manufactură pentru suma de 15.000 lei. Inapoindu-se spre Sculeni, căruţaşul din Sculeni Basarabi în drum.omorâ pe comercianta aruncă cadavrul în Prut iar marfa o Intropft în pădure. D. Botez, şeful siguranţei din Iaşi, fiind la Sculeni în­­tr’o anchetă, află fi această crimă şi izbuti să aresteze pe ucigaşi, cari sunt căruţaşii Ion Berbei­ şi Herdic. Ambii au mărturisit crima. „ Ziarul „Golos Roşii” dim Praga a publicat o informaţie In sensul că în Basarabia s’au executat şase deputaţi ţftră­nişti. Biroul presei din ministerul de interne crede inutil a dez­minţi asemenea poveşti gro­solane.­­ Azi a avut loc în salonul Primăriei Iaşi căsătoria civilă a d-lui Adamiu Dimitrie şef de birou în Direcţia II-a Re­gională C. F. R. cu doamna Maria Teodorescu din Galaţi, Pădurile Balcanului în flăcări Sofia.—Un mar® incendiu bântue pădurile Balcanului o­­riental, în împrejurimile de I» Nowa-Zagor», Slyven, Elena, Kote!. Din cauza marei secete, fo­cul a luat proporţii conside­rabile. Populaţia din partea locului a fost mobilizată, pentru a localiza incendiul (A. T. R.) A se citi In pagina II a ultimele ştiri telefonice şi telegrafice Pentru a învedera enorm c­ritipul pe ca­re o face guvernul celor mai mistuitoare impozite, d. Marghiloman a afirmat In discursul de sate de ieri următoare­a: Avem miniştrii plenipotenţiari plătiţi cu leafă inua­i de 1 mijloane­ Schimbul valutei pentru studiile studenţilor, din care unii sunt studenţi de câte 40—50 de ani ne costă 30 milioane pe luni. Const­ierul juridic de la legaţiunea din Paris, un talentat poet iro­­nist-d. Cincinat Pavelescu spunem noi-este plă­tit cu 7000 franci francez­ lunar, plătim o domni-şioară care urmăreşte dezbaterile Vn parlamentul rancez, deşi ele pot fi foarte bine urmărite în MONITORUL OFICIAL francez, domnişoară care acum se pregăteşte si treacă In Anglia de­şi nu id­e o boabă englezeşte.

Next