Opinia, decembrie 1921 (Anul 17, nr. 4364-4389)
1921-12-01 / nr. 4364
V Armata da Praterfanl^ O privire sintetica asupra inváziói averescané In via|a politics. - Popularitatea d-lui general Averescu, născută și crescută In timpul războiului, nu se da- I, torește unor succese militare fale generalului, ci tocmai fap* f tului că el s’a pronunțat in contra „triunghiului morţii” şi s’a declarat partizan al demobilizărei. Această atitudine a generalului dovedea o decădere a spiritului militar, căci normal este ca o armată sănătoasă si fie animată de un spirit combativ. Şi decăderea aceasta a corespuns la un moment dat cu oboseala de război a populaţiei concentrată In Moldova. In ce priveşte concepţiunea d-lui general Averescu pentru conducerea politică şi organizarea ţarei, nu se ştia nimic, pentru simplul motiv că generalul nu manifestase nimic şi nu elaborase niciun program. Abia după ce popularitatea îşi făcuse drumul, d. general Averescu a încercat să afişeze un plan de guvernământ în sensul de a se întreprinde reconstruirea şi normalizarea ţarei prin intermediul uneiguvernări de competenţi şi specialişti.ţ Dar odată cu decăderea spiritului militar şi dovada acestei decăderi ,prin atitudinea lui pacifistă, d. general Averescu a început să-şi creeze o altă armată cu caracter personal şi care să servească scopurile lui politice. A făcut deci apel la tot felul de oameni, primind şi grupând In juru-i pe oricine se prezintă, pe toţi ambiţioşii, pe toţi ariviştii pe toţi nemulţumiţii şi pe toţi transfugii partidelor vechi. Sub forma „Ligei Poporului” şi apoi a partidului poporului, d. general Averescu şi-a creat armata civila, pentru scopuri civile favorizate de psihoza războiului, conform anticului sistem al armatelor pretonene. După o mică încercare de complot republican, când împrejurările tulburi ate vieţei noastre publice l-au adus pe d. general Averescu la cârma statului, d-sa n'a putut să-şi alcâtueasca acel guvern de competenţi şi specialişti pe care îl promisese. In afară de chemarea d-lui Garoflid la ministeri agricultural încolo, tot eşafodajul cu d. Tranen la asistenţa socială, cu d. general Văleanu la comunicaţii, cu filosoful Petrovici la lucrări publice, cu d-sa la Industrie şi comerţ, cu d. Taşcu nu mai ştim unde, sau cu un poet la culte, era o combinaţiune mult mai prejos de cerinţa imperioasă a vremei. Şi d. general Averescu n’a putut să şi folosească popularitatea în scopul chemarei specialiştilor la conducerea ţarei pentru că odată ce s’a cocoţat la cârma statului cu ajutorul armatei de pretorieni, a devenit prizonierul acestei armate anarhice. Ea îşi cerea simbria. Şi generalul a fost cu totul absorbit în opera de a crea ministere, slujbe şi sinecure pentru căpătuiala mercenarilor. Pentru nevoile ţărei n’avea pricepere şi nici libertate de timp să se ocupe. Dezastrul a bâtut la uşă. Şi este greu de înţeles cum generalul n’are macar conştiinţa elementară câ trebue să renunţe la aventura civilă şi să se retragă. Căci II aşteaptă o soartă grozavă. Elementele conştiente ale opiniei publice se vor ridica cu energia ca să-l gonească. Iar mercenarii lui, flâmînzi şi pretenţioşi, imposibil de săturat, se vor răscula împotriva pretorului. D. general Averescu se va prăbuşi, în mod lamentabil şi ridicol, sub valul de nemulţumire şi furie al propriilor săi pretorieni. ( „CULTIVAREA MINŢII CU AJUTORUL BIOLOGIEI“ diN MOISESCU, (ed. Case! şcoalelor, 1921) de Gh. Buţureanu Este o carte de curând apărută din cari membri corpului didactic de curs primar şi mai ales Îndrumătorii şcoalelor, ar putea trage mult folos. Şcoala noastră este Îmbâcsită de foarte multă rutină. Când citeşti o carte ca aceasta, îţi apare mai evident enorma dictată ce avem de parcurs dela şcoala noastră actuali până la adevărata şcoală, preconizată de Înaintaşii omenirii, In care copii să se simtă Intr’adevăr bine şi să-şi desvolte In acelaş timp şi aptitudinele naturale. 11 Aspectul şcoalei cată, trebue să se schimbe negreşit dacă vrem să avem oameni care să ridice prestigiul neamului şi să-l aşeze alături cu popoarele elvi lisate. Dintr’o şcoală ii «are •eptui «lui îngrAmAditi asul «**, la altul şi constrânşi să stea nemişcaţi ore întregi ca să asculte lucruri plicticoase, al căror rost ei nu-i pricep şi care în loc să le desvolte mintea mai rău le o Închircesc, trebue să facem o şcoală, cu aer mult, cu o clădire mai frumoasă. Autorul cărţii pomenite arată frumos şi limpede care este, care trebue să fie rostul şcoalei, de a desvolta mintea, nu de a o încarcă cu lucruri cari poate n’au să fie de folos !n viaţă, cari poate vor fi vătămătoare in viitor, pe care poate copilul ajuns la maturitate, va căuta să te alunge dia cap ca să facă ,pe altora. vTŞtiu că a’ai timp, Iubite cetifer, viaţa nu-ţî dă răgaz nici un moment; dar rupe eftteva «1 te fffctdfst* is «Ale le* cruri de prisos ai Învăţat, din clasa întâia primară până acum. Dacă eşti om, nu poate să nu te revolte atâtea lucruri superflue din copilărie şi mai ales metoda stupidă după care te-ai învăţat. Eşti dator ca după ce-ai dat naştere la nişte copii cari n’au cerut să existe, să te îngrijeşti de fericirea lor. Eşti dator în numele celor mai elementare sentimente omeneşti ca să lucrezi pentru asigurarea unei coplării fericite. Şcoala nu trebue să fie un chin, un calvar. Ea trebue să fie un loc curat, cald, pe cari copiii să-l dorească şl In cari toate lucrurile să concureze la desvoltarea trupului şi sufietului. Copilul să ştie că vine aice să guste câte a* ceasuri fericite, pe care o casă nu le poate avea din pricina mizeriei morale sau materiale. Pedagogii oficiali spun că aceasta nu se poate, pentru că şcoala este un lucru serios şi orice lucru serios se face cu sacrificiu de plăceri-Dar dacă şcoala ar căta aă piwfife d* «»tttUe eapUnlnt, este numai curiozitate şi mişcare, şi i-ar înlesni activitatea spontană, copilul ar fi primit şi şi-ar desvota în mod natural atât puterile trupeşti cât şi pe cele sufleteşti. Prin instintul lui de mişcare, copilul nu cere de elt să fie lăsat să-şi desvolte singur puterile cu care este dotat deja natură. In locul şcoalei pasive de până acum, trebue să cerem şcoală activă, care prepară oameni, nu brute. Şcoala pasivă □u ştie decât să producă fructe seci, tineri blazaţi, incapabil de a lua o iniţiativă, cari aşteaptă necontenit ajutorul altora. Şcoala pasivă Închirceşte mintea omului şi o face după calapodul cărţilor şi al profesorilor. Şcoala pasivă nu te Învaţă să judeci după capul tău, ci după al altuia. Şcoala pasivă Introduce anarhia spirituală, face pe om prea presumpţios, prea Încrezător In puterile sale. D-l Dr. N. Lupa se miri de deşteptăriunea ţăranului Boloban de la Botoşani, care avea numai 2 clase primite, ca şi cum ar fi zis î as ar fi fost deşi dacă ar fi fevăţat ma!anji li scteaţele noastre, de aceia a rămas ca acea frăgezime a maţei care a uimit pe mulţi de la congresul ţărănist ţinut zilele trecute la capitală. Problem şcoalei nu ă nu s a pus nicăeri. Până acum noi putem spune că nici n'am avut şcop. Ceea ce avem nu este şcoli, ci un simulacru, o parodie a şcoalei. Aceasta trebue dărâmată din temelie şi în locul ei trebue clădită acea care ne trebue, în conformitate cu vremurile de astăzi. Am văzut părerile scrise ale d-lui Profesor Mehedinţi despre şcoală, am văzut pe ale d lui Profesor Iorga şi ale altora, toţi conţinând şcoala actuală şi susţinănd şcoala activă. Aceleaşi idei mi le suggerează şi cartea d-lui profesor Moisescu, latr’un volum de 450 pagini. D-sa pune cu o mare claritate metoda pe care trebue si le Întrebuinţeze şcoala pentru ca să desvolte mintea copiilor. E drept efl di lul vorbeşte pentru cursul secundar, dar aceste lucrări se potrivesc şi psatre cursul primar. Nu pot «fii «Imn din «arte, pentru «ă ar trebui să citez toată cartea, atât e de greu de ales care idele e mai principală. Toate ideile bat în acelaş punct. Cultivarea minţii prin ştiinţele naturale, decât care altele nu sunt mai bune. Cartea trebue citită şi studiată. C V. Sufureanu AMOL »1 XVIII-Iea No. 4B04 ABONAMENTE: LEI 300 » ms UN AN ȘASE LU’ TRF” Jjr \v „dDACTIA STR. MARZEScktfC*?'"JÍ PMh—. VW w TEI-EPOIÍ No. »OOc^Xy. "A. ^ Declaraţia partidului ţărănist — Importanta ei politică — Am relevat declaraţia cetită in cameră, cu ocazia revenire! partidului ţărănist. Ea consume incontestabil in fapt de o mare importanţă politică. Ţărăniştii determină foarte lămurit caracterul prezentei lul in parlament. Nici o cârdăşie caactualul regim, pe care îl consideră ca un guvern arbitrar şi pe care se obligă a-l trata ca atare. In schimb se lămureşte ritos cele ce si propun acest partid. in primul loc va impune guvernului reintrare in legalitate, prin suprimarea masurilor escepţionate. Va mai contribui la făurirea reformei electorale, in sens democratic, pentru ca de natura aceastei legi depinde viitoarea propăşire a democraţiei romaneşti! În al doilea joc se anunţa hotărârea fermă de a împiedica sistemul guvernelor izvorâte din comninaţiuni oculte in acest din urmă scop, partidul ţărănist işi propune o acţiune de masă. De aci urmează însă o altă consecinţă se prea poate ca axa lupteior puntie să fie deplasata, in agitaţia de masă partidul ţărănist sa vie mentimet cu agitaţia ce o pregăteşte partidul liberal. Astfel dar regimul averescan ar beneficia de o luptă intre două ramuri ale opoziţiei. S’ar putea întâmpla — dacă mersul evenimentelor n’ar avea uneori capricii şi curiozităţi şi deci dacă în loc de lapte n’a fi posibil să vedem acorduri. Despre aceste însă nu se poate spune nimic precis acum. 3 Leu HOMARUL ANUNCIURI Se primesc la toate Agenţiile de Prblicitate 51 LA administraţia ziarului IAŞI, -I- STR. MARZESCU 17 ZIAR POLITIC COTIDIAN UN NUMAR VECHU 3 VEI JOI 1 Dacembrii M1 TEXTUL NESAGIULUI - Criza mesagiului.— W *e vorbeşte de constituanta- Exactitatea InfoMnaţiilor noastre — Nu s’a terminat m ă. «fesele şi partidele — Cetitorii Opiniei au luat de. sigur cunoştinţa de testul men si giului. In legătură cu acest text îmi va fi îngăduit să scot în relief exactitatea celor ce am comunicat dăunăzi, în privinţa acestui mesagiu, căci au fost peripeţii care cu drept cuvânt au justificat caracteristica de „criza de mesagiu«, pe care peripeţii le-am relatat la timp. Se va şti probabil odată cum sfi ajuns la semnarea mesagiului pentru deschiderea actualei seziuni. Se va şti, fie din Indiscreţiile făcute în viaţi, de actualii oameni politici, fie din memoriile ce se vor publica când mulţi din factorii politici de astâzi vor fi depărut. Atunci se va vedea că nn noaptea de Sâmbătă spre Duminică s'au petrecut lucruri care frizează osecetă. Oricum,mesagiul semnat, se cuvine a se vedea senzul şi structura lui. In corespondenţa mea de Luni am vorbit despre o frază, ce ar urma să fie Intercalată. Fa privea dorinţa coroanei ca parlamentul să continue a se bucura de participarea tuturor aleşilor naţiunei. Modificata, frază a apărut. Guvernul a inghiţit hapul. D. Take Ionescu s’a însărcinat să-l poleiască. Nu mai puţin, hapul a trebuit să fie inghiţit. Faptul intercalărei este evident. Fraza are aierul că e aruncată cu ţăpoiul. Nici nu se potriveşte cu locul unde e pusă. Dar nu numai In această privinţă guvernul a avut de luptat cu coroana. Lupta a fost şi pe chestiarevizuitei constituţiei şi a reformei electorale, care fuseseră prevăzute ca proectul de mesagiu. Din capul locului nu am exclus posibilitate unor concesiuni reciproce. Aşa a fost. Guvernul a renunţat la enunţarea chestiunei revizuitei. In schimb coroana a admis enunţarea reformei electorale. Şi astfel buclucul a luat sfârşit. Mesagiul a fost semnat. * Paralel cu exactitatea informaţiunelor, mai pata sa relev un alt fapt. Am subliniat consecinţele politice ce decurg din punerea la evidenţă a dezacordului dintre guvern şi coroane. Incidentul dovedeşte cel puţin faptul că regele înţelege sa facă lucrurile pe felii. Unele le mai acordă regimului de astazi. Altele le rezervă regimului de mâine. Ce insamnă acest lucru şi ce forţa vie mai reprezintă un guvern în astfel de condiţiuni, e o chestie de care îşi dau tot atât de bine seamă şi guvernul şi opoziţie. De aici explicativ ,că situaţia de astăzi este socotită ca un provizorat şi atât guvernul cât şi opoziţie se ocupă de ziua de mâine. De altfel, liberalii afirmă că suntem departe de sfârșitul Indicilor regale• El afirmă că legea electorală nu va trece ca una ca două — vom arăta mâine importante ce reprezintă aceasta chestiune și de ce pun liberalii atâta preț pe ea. Pe de altă parte, se spune că discursul regelui, cu ocazia prezentărei responsului Camerei, discurs personal, va fi o crudă decepţie pentru guvernul actual. Aceasta nu insamnă însă că raporturile dintre coroană şi celelelte partide este mai bună. Adevărul, mărturisit şi de fruntaşi liberali, până a acum foarte precauţi când a fost vorba de palat, este că regele a manevrat ast-fel In cat de fapt s’a p**s rău cu toate partiaeie- Cel mult auca se pdate bizui pe d- Marghilomant adică pe acel care a fost tratat în 1918 tn modul știut. Partiaui poporului șl cel takist — actuamente la guvernsunt furioase. Partidul liberal e șl el furios — iar d. Brăteanu a refuzat să se ducă în auatenţă. Partidul ţărănist, attt de crud ignorat de rege In curml ultimelor consultaţiunl poetice, a inscris in programul său restrîngerea prerogativelor regale si a lipsit ostentativ de la deschiderea parlamentului Cine a mai rămas in vechiul regat ! Şi pe cine s’ar mai putea bizui Suveranul ! Liberalii contau in politica lor pe un singur element: palatul, şi pe doi oameni: Ştirbei şi Mişu. Realitatea a dovedit că opera acestora a putut fi dejucata. De cine ? Se ştie, dar nu se poate spune. Liberalii au de luptat cu un adversar ocult de mare forţa. Se impune clar, ca la cinematograf, un : „Mai tare decât Ştirbei şi mişu“. II vor găsi ? G. SORIN Depozitele romîneşti la băncile cehoslovace Bucureşti. — Legaţiunea cehoslovacă primeşte ştirea de la guvernul din Braga că nici o măsură n’a fost luată pentru blocarea depozitelor romîneşti la băncile din Cehoslovacia. Ştirile care fuseseră răsplndite erau tendenţioase. IN AL 18-lea AN normea" a Intrat in al 18 lea an al apariţiei Privim ta urmă şi simţim că avem drcptul să fim măndri şi mulţumiţi de lungul drum parcurs cu puteri proprii şi cu atâta succes Colecţia voluminoasă şi bogată a ziarului nostru este o arhivă a Iaşului cultural, politic, economic şi social din ultimii 17 ani. „ Opiniam a grupat în jarul ei, timp de aproape două decenii, energii şi talente dintre care unele au ilustrat Intelectualitatea acestei ţări. Dar " Opinia" se făleşte mai cu seamă a fi jucat rolul de oglindă credincioasă a vieţei ieşane, de sprijinitor al năzuinţelor şi sforţărilor acestui oraş, de apărător şi, foarte adesea, de îndrumător al marelui centru moldovenesc. Nu ne-a fost uşoară lupta dusă, zi cu zi şi an ca an, împotriva greutăţilor de tot felul. Dar am izbândit datorită aliaţilor statornici :seriozitatea, sărgariţa şi mai ales publicul, marele public de care nu ne-am despărţit niciodată. Ca acest capital al trecutului, viitorul ne dă încrezător şi limpede în faţă. Apreciabilul Interval de timp de la fundaţiunea noastră şi până astăzi, ne-a sădit râdăcini adânci din puterea cărora va creşte tulpina tot mai viguroasă a , Opiniei" în veşnică aspiraţiune spre desăvârşirea publicistică, morală şi culturală. UN EFECT al blocare! depozitelor la bănci Măsura guvernului de a bloca depozitele străine la bănci, a avut ca urmare luarea de măsuri similare contra depozitelor românești la băncile din străinătate. Asemenea tratament represiv s’a luat contra capitalurilor românești In Austria, Germania, etc. Rezultatul acestor măsuri represive a lovit imediat in românii care se găsesc în acele ţări. Se ştie câ mulţi români călătoresc prin ţările centrele în interes de afaceri sau pentru căutarea sănâtăţei. La plecarea lor din ţară ei nu pot duce cu dânşii decât sume de bani limitate. Mai târziu li se expediază bani prin cecuri. Dar in ultimul timp, din cauza blocărei depozitelor la bănci, băncile din ţările centrale au refuzat achitarea cecurilor emise în valutele respective. Astfel, românii aflaţi în străinătate, pentru afaceri sau cazuri au rămas pur şi simplu pe drumuri. Iată încă una din mizeriile pe care actualul regim le-a hărăzit populaţiunei acestei ţări. i.iiii ....... ii ' RĂSCOALA DIN UKRAINA - O situaţie nelămuriţi. — Ce atema cercurile sovietice. — In legătură cu răscoalele din Ukraina, circulă diverse ştiri despre a căror verocitate e greu a se preciza ceva. Intr’o zi se anunţă cucerirea Kievului, a doua zi se spune că oraşul ar fi numai asediat, a treia bolşevicii pretind că au înăbuşit orice răscoală şi apoi iar se anunţă succese petliuriste, şi aşa mai departe. Se ştie căprovocarea tulburărilor din Ukraina se datoreşte bandelor Ukrainians petliuriste, alcătuite peteritoriul Poloniei şi care a invadat la regiunile de graniţă ale Podoliei. Asupra incursiunei acestor bande, plenipotenţiarul republicii sovietice la Praga, d. Levitzki, a publicat o notă în care desminte toate ştirile privitoare la succesele bandelor de rasculaţi. „Guvernul sovietist Ukrainian era in curent cu pregătirile unei incursiuni a bandelor din Polonia—spune nota oficială. Organizaţiile bandelor contrarevoluţionare ukrainiene şi toate intrigile sprijinite de reacţiunea internaţională pentru a provoca o răscoală au suferit o înfrângere desăvârşită. Poporul Ukrainian şi armata lui roşie au înnăbuşit de la naştere orice tentativă de banditism, acel banditism care urmărea să ruineze viaţa economică a populaţiei ucrainiene şi să împiedice acţiunea de ajutorare a Inflamânuiţilor din regiunea Volga sau din alte ţinuturi bântuite de secetă8. Mai departe, nota oficioasă spune că bandele care au năvălit din Polonia au fost încercuite şi complect nimicite de câtra armata roşie. Resturile bandelor lui Tiutimnik, care năvălise sub comanda generalului Iantcenko, înarmate cu mitraliere şi tunuri, au fost complect lichidate Încă de la 18 Noembrie, după ce au lăsat pe teren 200 morţi şi 517 prizonieri. Oraşul Kiev— spune nota—n’a fost ameninţat nici de cea mai mică primejdie. Iar ştirea că Kamenetz-Podolsk ar fi fost ocupat de insurgenţi, e de asemenea inventată. Nota din Praga susţine că guvernul polon a călcatart. 5 al tratatului de la Riga, Încurajând organizarea bandelor ukrainiene pe teritorul polon. Ea pretinde ca Polonia să dizolve în întregime şi definitiv aceste bande şi să extrădeze pe toţi autorii incursiunei careşi găsesc azil la Polonia. După ce arată ,ea guvernul din Varşovia trebue să-şi ia răspunderea pentru toate pierderile şi suferinţele populaţiei ukrainiene de la graniţă,nota din Praga Inches. MUŞAMAUA — Neregulile de la primiria Briile — Bucureşti. — Judecătorul de instrucţie Mărgăriţii din Brăila, a fost eftemat telegrafic la Bucureşti de către d. Antonescu, ministrul justiţiei, cu dosarul afacerei neregulelor de la primărie. Ministrul atelegrafiat să se suspende cercetările. E vorba, probabil, să se latin de mușamaua.