Opinia, decembrie 1921 (Anul 17, nr. 4364-4389)

1921-12-01 / nr. 4364

V Armata da Praterfanl^ O privire sintetica asupra inváziói averescané In via|a politics. - Popularitatea d-lui general Averescu, născută și crescută In timpul războiului, nu se da- I, torește unor succese militare fale generalului, ci tocmai fap* f tului că el s’a pronunțat in contra „triunghiului morţii” şi s’a declarat partizan al demo­bilizărei. Această atitudine a genera­lului dovedea o decădere a spiritului militar, căci normal este ca o armată sănătoasă si fie animată de un spirit com­bativ. Şi decăderea aceasta a corespuns la un moment dat cu oboseala de război a popu­laţiei concentrată In Moldova. In ce priveşte concepţiunea d-lui general Averescu pentru conducerea politică şi organi­zarea ţarei, nu se ştia nimic, pentru simplul motiv că ge­neralul nu manifestase nimic şi nu elaborase nici­­un pro­gram. Abia după ce populari­tatea îşi făcuse drumul, d. general Averescu a încercat să afişeze un plan de guver­nământ în sensul de a se în­treprinde reconstruirea şi nor­malizarea ţarei prin interme­diul unei­­guvernări de competenţi şi specialişti.­­ţ Dar odată cu decăderea spi­ritului militar şi dovada a­­cestei decăderi ,prin atitudinea lui pacifistă, d. general Ave­rescu a început să-şi creeze o altă armată cu caracter per­sonal şi care să­­ servească scopurile lui politice. A făcut deci apel la tot felul de oa­meni, primind şi grupând In juru-i pe oricine se prezintă, pe toţi ambiţioşii, pe toţi ariviştii pe toţi nemulţumiţii şi pe toţi transfugii partidelor vechi. Sub forma „Ligei Poporului” şi a­­poi a partidului poporului, d. general Averescu şi-a creat armata civila, pentru scopuri civile favorizate de psihoza războiului, conform anticului sistem al armatelor pretonene. După o mică încercare de complot republican, când îm­prejurările tulburi ate vieţei noastre publice l-au adus pe d. general Averescu la cârma statului, d-sa n'a putut să-şi alcâtueasca acel guvern de competenţi şi speciali­şti pe care îl promisese. In afară de chemarea d-lui Garoflid la mi­nisteri­ agricultural încolo, tot eşafodajul cu d. Tranen la a­­sistenţa socială, cu d. general Văleanu la comunicaţii, cu fi­losoful Petrovici la lucrări pub­lice, cu d-sa la Industrie şi comerţ, cu d. Taşcu nu mai ştim unde, sau cu un poet la culte, era o combinaţiune mult mai prejos de cerinţa imperi­oasă a vremei. Şi d. general Averescu n’a putut să şi folosească popula­ritatea în scopul chemarei spe­­cialiştilor la conducerea ţarei pentru că odată ce s’a cocoţat la cârma statului cu ajutorul armatei de pretorieni, a devenit prizonierul acestei armate a­­narhice. Ea îşi cerea simbria. Şi generalul a fost cu totul absorbit în opera de a crea ministere, slujbe şi sinecure pentru căpătuiala mercena­rilor. Pentru nevoile ţărei n’avea pricepere şi nici libertate de timp să se ocupe. Dezastrul a bâtut la uşă. Şi este greu de înţeles c­u­m generalul n’are macar conştiinţa elementară câ trebue să renunţe la aven­tura civilă şi să se retragă. Căci II aşteaptă o soartă grozavă. Elementele conştiente ale opiniei publice se vor ri­dica cu energia ca să-l goneas­­că. Iar mercenarii lui, flâmînzi şi pretenţioşi, imposibil de să­turat, se vor răscula împotriva pretorului. D. general Averescu se va prăbuşi, în mod lamen­tabil şi ridicol, sub valul de nemulţumire şi furie al pro­priilor săi pretorieni. ( „CULTIVAREA MINŢII CU AJUTORUL BIOLOGIEI“ di­N MOISESCU, (ed. Case! şcoalelor, 1921) de G­h. Buţureanu Este o carte de curând apă­rută din cari membri corpului didactic de curs primar şi mai ales Îndrumătorii şcoalelor, ar putea trage mult folos. Şcoala noastră este Îmbâcsită de foar­te multă rutină. Când citeşti o carte ca aceasta, îţi apare mai evident enorma dictat­ă ce a­­vem de parcurs dela şcoala noastră actuali până la adevă­rata şcoală, preconizată de Îna­intaşii omenirii, In care copii să se simtă Intr’adevăr bine şi să-şi desvolte In acelaş timp şi apti­­tudinele naturale. 11 Aspectul şcoalei cată, trebue să se schimbe negreşit dacă vrem să avem oameni care să ridice prestigiul neamului şi să-l aşeze alături cu popoarele el­vi lisate. Dintr’o şcoală ii «are •eptui «lui îngrAmAditi asul «**, la altul şi constrânşi să stea nemişcaţi ore întregi ca să as­culte lucruri plicticoase, al că­­ror rost ei nu-i pricep şi care în loc să le desvolte mintea mai rău le o Închircesc, trebue să fa­cem o şcoală, cu aer mult, cu o clădire mai frumoasă. Auto­rul cărţii pomenite arată frumos şi limpede care este, care tre­bue să fie rostul şcoalei, de a desvolta mintea, nu de a o în­carcă cu lucruri cari poate n’au să fie de folos !n viaţă, cari poate vor fi vătămătoare in vii­tor, pe care poate copilul a­­juns la maturitate, va căuta să te alunge dia cap ca să facă ,pe altora. vTŞtiu că a’ai timp, Iubite ceti­­fer, viaţa nu-ţî dă răgaz nici un moment; dar rupe eftteva «1 te fffctdfst* is «Ale le* cruri de prisos ai Învăţat, din clasa întâia primară până acum. Dacă eşti om, nu poate să nu te revolte atâtea lucruri super­flue din copilărie şi mai ales metoda stupidă după care te-ai învăţat. Eşti dator ca după ce-ai dat naştere la nişte copii cari n’au cerut să existe, să te în­grijeşti de fericirea lor. Eşti da­tor în numele celor mai ele­mentare sentimente omeneşti ca să lucrezi pentru asigurarea u­­nei coplării fericite. Şcoala nu trebue să fie un chin, un calvar. Ea trebue să fie un loc curat, cald, pe cari copiii să-l dorească şl In cari toate lucrurile să concureze la desvoltarea trupului şi sufietului. Copilul să ştie că vine aice să guste câte­ a* ceasuri fericite, pe care o casă nu le poate avea din pricina mizeriei morale sau materiale. Pedagogii oficiali spun că a­­ceasta nu se poate, pentru că şcoala este un lucru serios şi orice lucru serios se face cu sacrificiu de plăceri-Dar dacă şcoala ar căta aă piwfife d* «»tttUe eapUnlnt, este numai curiozitate şi mişcare, şi i-ar înlesni activitatea spon­tană, copilul ar fi primit şi şi-ar desvo­ta în mod natural atât puterile trupeşti cât şi pe cele sufleteşti. Prin instintul lui de mişcare, copilul nu cere de elt să fie lăsat să-şi desvolte singur puterile cu care este dotat deja natură. In locul şcoalei pasive de până acum, trebue să cerem şcoală activă, care prepară oa­meni, nu brute. Şcoala pasivă □u ştie de­cât să­ producă fructe seci, tineri blazaţi, incapabil de a lua o iniţiativă, cari aşteaptă necontenit ajutorul altora. Şcoala pasivă Închirceşte mintea omului şi o face după calapodul cărţilor şi al profesorilor. Şcoala pasivă nu te Învaţă să judeci după capul tău, ci după al altuia. Şcoala pasivă Introduce anarhia spiritu­ală, face pe om prea presump­­ţios, prea Încrezător In puterile sale. D-l Dr. N. Lupa se miri de deşteptări­unea ţăranului Boloban de la Botoşani, care avea numai 2 clase primite, ca şi cum ar fi zis î as ar fi fost de­şi dacă ar fi fevăţat ma!­anji li scteaţele noastre, de aceia a rămas ca acea frăgezime a m­aţei care a uimit pe mulţi de la congresul ţărănist ţinut zilele trecute la capitală. Problem­ şcoalei nu ă nu s a pus nicăeri. Până acum noi pu­tem spune că nici n'am avut şco­p. Ceea ce avem nu este şcoli, ci un simulacru, o parodie a şcoalei. Aceasta trebue dărâmată din temelie şi în locul ei trebue clădită acea care ne trebue, în conformitate cu vremurile de astă­zi. Am văzut părerile scrise ale d-lui Profesor Mehedinţi despre şcoală, am văzut pe ale d lui Profesor Iorga şi ale altora, toţi conţinând şcoala actuală şi sus­­ţinănd şcoala activă. Aceleaşi idei mi le suggerează şi car­tea d-lui profesor Moisescu, latr’un volum de 450 pagini. D-sa pune cu o mare claritate metoda pe care trebue si le Întrebuinţeze şcoala pentru ca să desvolte mintea copiilor. E drept efl di­ lul vorbeşte pentru cursul secundar, dar aceste lucrări se potrivesc şi psatre cursul primar. Nu pot «fii «Imn din «arte, pentru «ă ar trebui să citez toată cartea, atât e de greu de ales care idele e mai principală. Toate ideile bat în acelaş punct. Cultivarea minţii prin ştiinţele naturale, decât care altele nu sunt mai bune. Cartea trebue citită şi studiată. C V. Sufureanu AMOL »1 XVIII-Iea No. 4B04 ABONAMENTE: LEI 300 » ms UN AN ȘASE LU’ TRF” Jjr \v „dDACTIA STR. MARZEScktfC*?'"JÍ PMh—. VW w TEI-EPOIÍ No. »OOc^Xy. "A. ^ Declaraţia par­tidului ţărănist — Importanta ei politică — Am relevat declaraţia cetită in cameră, cu ocazia revenire! partidului ţărănist. Ea consu­me incontestabil in fapt de o mare importanţă politică. Ţărăniştii determină foarte lămurit caracterul prezentei lul in parlament. Nici o câr­dăşie ca­­actualul regim, pe care îl consideră ca un guvern arbitrar şi pe care se obligă a-l trata ca atare. In schimb se lămureşte ritos cele ce si propun acest partid. in primul loc va impune guvernului reintrare in lega­litate, prin suprimarea masu­rilor escepţionate. Va mai con­tribui la făurirea reformei electorale, in sens democratic, pentru ca de natura aceastei legi depinde viitoarea propă­şire a democraţiei romaneşti! În al doilea joc se anunţa hotărârea fermă de a împie­dica sistemul guvernelor iz­vorâte din comninaţiuni oculte in acest din urmă scop, par­tidul ţărănist işi propune o acţiune de masă. De aci urmează însă o altă consecinţă se prea poate ca axa lupteior pun­ti­e să fie deplasata, in agitaţia de masă partidul ţărănist sa vie menti­met cu agitaţia ce o pregă­teşte partidul liberal. Ast­fel dar regimul averescan ar bene­ficia de o luptă intre două ra­muri ale opoziţiei. S’ar putea întâmpla — dacă mersul evenimentelor n’ar avea uneori capricii şi curio­zităţi şi deci dacă în loc de lapte n’a fi posibil să vedem acorduri. Despre aceste însă nu se poate spune nimic precis acum. 3 Leu HOMARUL ANUNCIURI Se primesc la toate Agenţiile de Pr­blicitate 51 LA administraţia ziarului IAŞI, -I- STR. MA­RZESCU 17 ZIAR POLITIC COTIDIAN UN NUM­AR VECH­U 3 VEI JOI 1 Dacembrii M1 TEXTUL NESAGIULUI - Criza mesagiului.— W *e vorbeşte de consti­tuanta- Exactitatea InfoMnaţiilor noastre — Nu s’a terminat m­ ă. «fesele şi partidele — Cetitorii Opiniei au luat de­. sigur cunoştinţa de testul men si giului. In legătură cu acest text îmi va fi îngăduit să scot în relief exactitatea celor ce am comunicat dăună­zi, în privinţa acestui mesagiu, căci au f­o­st peripeţii care cu drept cuvânt au justificat caracteristica de „criza de mesagiu«, pe care peripeţii le-am relatat la timp. Se va şti probabil odată cum sfi ajuns la semnarea mesagiu­­lui pentru deschiderea actualei seziuni. Se va şti, fie din Indis­creţiile făcute în viaţi, de ac­tualii oameni politici, fie din memoriile ce se vor publica când mulţi din factorii politici de as­­tâ­zi vor fi d­epărut. Atunci se va vedea că nn noaptea de Sâmbătă spre Duminică s'au petrecut lucruri care frizează o­­secetă. Oricum,­­mesagiul semnat, se cuvine a se vedea senzul şi structura lui. In corespondenţa mea de Luni am vorbit despre o frază, ce ar urma să fie Inter­calată. Fa privea dorinţa co­roanei ca parlamentul să con­tinue a se bucura de partici­parea tuturor aleşilor naţiunei. Modificata, frază a apărut. Guvernul a inghiţit hapul. D. Take Ionescu s’a însărcinat să-l poleiască. Nu mai puţin, hapul a trebuit să fie inghiţit. Faptul intercalărei este e­­vident. Fraza are aierul că e aruncată cu ţăpoiul. Nici nu se potriveşte cu locul unde e pusă. Dar nu numai In această privinţă guvernul a avut de luptat cu coroana. Lupta a fost şi pe chestia­­­revizuitei constituţiei şi a reformei e­­lectorale, care fuseseră prevă­zute ca proectul de mesagiu. Din capul locului nu am ex­clus posibilitate unor conce­siuni reciproce. Aşa a fost. Guvernul a renunţat la enun­ţarea chestiunei revizuitei. In schimb coroana a admis enun­ţarea reformei electorale. Şi ast­fel buclucul a luat sfârşit. Mesagiul a fost semnat. * Paralel cu exactitatea in­­formaţiunelor, mai pata sa relev un alt fapt. Am subli­niat consecinţele politice ce decurg din punerea la evidenţă a dezacordului dintre guvern şi coroane. Incidentul dovedeşte cel pu­ţin faptul că regele înţelege sa facă lucrurile pe felii. U­­nele le mai acordă regimului de asta­zi. Altele le rezervă regimului de mâine. Ce insamnă acest lucru şi ce forţa vie mai reprezintă un guvern în ast­fel de condiţiuni, e o chestie de care îşi dau tot atât de bine seamă şi guver­nul şi opoziţie. De aici expli­cativ ,că situaţia de astă­zi este socotită ca un provizo­rat şi atât guvernul cât şi o­­poziţie se ocupă de ziua d­e mâine. De alt­fel, liberalii afirmă că suntem departe de sfârșitul In­dicilor regale• El afirmă că legea electorală nu va trece ca una ca două — vom arăta mâine importante ce repre­zintă aceasta chestiune și de ce pun liberalii atâta preț pe ea. Pe de altă parte, se spune că discursul regelui, cu ocazia prezentărei responsului Came­­rei, discurs personal, va fi o crudă decepţie pentru guvernul actual. Aceasta nu insamnă însă că raporturile dintre coroană şi celelelte partide este mai bună. Adevărul, mărturisit şi de fruntaşi liberali, până a acum foarte precauţi când a fost vorba de palat, este că regele a manevrat ast-fel In cat de fapt s’a p**s rău cu toate partiaeie- Cel mult auca se pdate bizui pe d- Marghilomant adică pe acel care a fost tratat în 1918 tn modul știut. Partiaui poporului șl cel ta­kist — actuamente la guvern­­sunt furioase. Partidul liberal e șl el furios — iar d. Bră­­teanu a refuzat să se ducă în auatenţă. Partidul ţărănist, attt de crud ignorat de rege In cur­­ml ultimelor consultaţiunl po­etice, a inscris in programul său restrîngerea prerogativelor regale si a lipsit ostentativ de la deschiderea parlamentului Cine a mai rămas in vechiul regat ! Şi pe cine s’ar mai pu­tea bizui Suveranul ! Liberalii contau in politica lor pe un singur element: pa­­latul, şi pe doi oameni: Ştir­bei şi Mişu. Realitatea a dovedit că o­­pera acestora a putut fi de­jucata. De cine ? Se ştie, dar nu se poate spune. Liberalii au de luptat cu un adversar ocult de mare forţa. Se impune clar, ca la cinematograf, un : „Mai tare de­cât Ştirbei şi mişu“. II vor găsi ? G. SORIN Depozitele romîneşti la băncile cehoslovace Bucureşti. — Legaţiunea cehoslovacă primeşte ştirea de la guvernul din Braga că nici o măsură n’a fost luată pentru blocarea depozitelor romîneşti la băncile din Ce­hoslovacia. Ştirile care fuseseră răs­plndite erau tendenţioase. IN AL 18-lea AN norm­ea" a Intrat in al 18 lea an al apariţiei Privim ta urmă şi simţim că avem drcptul să fim măndri şi mulţumiţi de lungul drum par­curs cu puteri proprii şi cu atâta succe­s­ Colecţia voluminoasă şi bo­gată a ziarului nostru este o arhivă a Iaşului cultural, poli­tic, economic şi social din ul­timii 17 ani. „ Opiniam a grupat în jarul ei, timp de aproape două decenii, energii şi talente dintre care unele au ilustrat Intelectualitatea acestei ţări. Dar " Opinia" se făleşte mai cu seamă a fi jucat rolul de og­lindă credincioasă a vieţei ie­­şane, de sprijinitor al năzuin­ţelor şi sforţărilor acestui oraş, de apărător şi, foarte adesea, de îndrumător al marelui centru moldovenesc. Nu ne-a fost uşoară lupta dusă, zi cu zi şi an ca an, îm­potriva greutăţilor de tot felul. Dar am izbândit datorită alia­ţilor statornici :­­seriozitatea, sărgariţa şi mai ales publicul, marele public de care nu ne-am despărţit niciodată. Ca acest capital al trecutului, viitorul ne dă încrezător şi limpede în faţă. Apreciabilul Interval de timp de la fundaţiunea noastră şi până astăzi, ne-a sădit râdă­cini adânci din puterea cărora va creşte tulpina tot mai vigu­roasă a , Opiniei" în veşnică aspiraţiune spre desăvârşirea publicistică, morală şi culturală. UN EFECT al blocare! depozitelor la­ bănci Măsura guvernului de a blo­ca depozitele străine la bănci, a avut ca urmare luarea de măsuri similare contra depo­zitelor românești la băncile din străinătate. Asemenea tra­tament represiv s’a luat con­tra capitalurilor românești In Austria, Germania, etc. Rezultatul acestor măsuri represive a lovit imediat in românii care se găsesc în a­­cele ţări. Se ştie câ mulţi ro­mâni călătoresc prin ţările centrele în interes de afaceri sa­u pentru căutarea sănâtăţei. La plecarea lor din ţară ei nu pot duce cu dânşii de­cât sume de bani limitate. Mai târziu li se expediază bani prin cecuri. Dar in ultimul timp, din cauza blocărei depozitelor la bănci, băncile din ţările cen­trale au refuzat achitarea ce­curilor emise în valutele res­pective. Astfel, românii aflaţi în stră­i­nătate, pentru afaceri sau ca­zuri au rămas pur şi simplu pe drumuri. Iată încă una din mizeriile pe care actualul regim le-a hărăzit populaţiunei acestei ţări. i.iiii ....... ii ' RĂSCOALA DIN UKRAINA - O situaţie nelămuriţi. — Ce atema cercurile sovietice. — In legătură cu răscoalele din Ukraina, circulă diverse ştiri despre a căror verocitate e greu a se preciza ceva. Intr’o zi se anunţă cuceri­rea Kievului, a doua zi se spune că oraşul ar fi numai asediat, a treia bolşevicii pre­tind că au înăbuşit orice răs­coală şi apoi iar se anunţă succese petliuriste, şi aşa mai departe. Se ştie că­­provocarea tul­burărilor din Ukraina se da­­toreşte bandelor Ukrainians petliuriste, alcătuite pe­­teri­toriul Poloniei şi care a inva­dat la regiunile de graniţă ale Podoliei. Asupra incursiunei acestor bande, plenipotenţiarul republicii sovietice la Praga, d. Levitzki, a publicat o notă în care desminte toate ştirile privitoare la succesele bande­lor de rasculaţi. „Guvernul sovietist Ukraini­an era in curent cu pregăti­rile unei incursiuni a bande­lor din Polonia—spune nota oficială. Organizaţiile bande­lor contrarevoluţionare ukrai­­niene şi toate intrigile spriji­nite de reacţiunea internaţio­nală pentru a provoca o răs­coală au suferit o înfrângere desăvârşită. Poporul Ukrainian şi armata lui roşie au înnă­­buşit­ de la naştere orice ten­tativă de banditism, acel ban­ditism care urmărea să ruineze viaţa economică a populaţiei ucrainiene şi să împiedice ac­ţiunea de ajutorare a Infla­­mânuiţilor din regiunea Volga sau din alte ţinuturi bântuite de secetă8. Mai departe, nota oficioasă spune că bandele care au nă­vălit din Polonia au fost în­cercuite şi complect nimicite de câtra armata roşie. Restu­rile bandelor lui Tiutimnik, ca­re năvălise sub comanda ge­neralului Iantcenko, înarmate cu mitraliere şi tunuri, au fost complect lichidate Încă de la 18 Noembrie, după ce au lăsat pe teren 200 morţi şi 517 prizonieri. Oraşul Kiev— spune nota—n’a fost amenin­ţat nici de cea mai mică pri­mejdie. Iar ştirea că Kame­­netz-Podolsk ar fi fost ocupat de insurgenţi, e de asemenea inventată. Nota din Praga susţine că guvernul polon a călcat­­art. 5 al tratatului de la Riga, În­curajând organizarea bandelor ukrainiene pe teritorul polon. Ea pretinde ca Polonia să di­zolve în întregime şi definitiv aceste bande şi să extrădeze pe toţi autorii incursiunei care­­şi găsesc azil la Polonia. După ce arată ,ea guvernul din Varşovia trebue să-şi ia răspunderea pentru toate pier­derile şi suferinţele populaţiei ukrainiene de la graniţă,­­nota din Praga Inches. MUŞAMAUA — Neregulile de la pri­­miria Briile — Bucureşti. — Judecătorul de instrucţie Mărgăriţii din Brăila, a fost eftemat tele­grafic la Bucureşti de către d. Antonescu, ministrul jus­tiţiei, cu do­sarul afacerei ne­­regulelor de la primărie. Mi­nistrul a­­telegrafiat să se suspende cercetările. E vorba, probabil, să se latin de mușamaua.

Next