Opinia, ianuarie 1922 (Anul 18, nr. 4390-4411)
1922-01-01 / nr. 4390
a;;al ii xvm i;*. jsw 1 Leu NUMĂRUL HMINICA 1 IANUARIE 1922 ANIIICIURI Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate si la administraţia ZIARULUI # IAȘI, — STR. MÂRZERCIJ 17 _ — Partidei«să Coroana este scuzată prin declaraţii solemne, sau discrete, de către partidele, grupările şi personalităţile noastre politice, de criza aproape con ■ tinua, prin care trecem. Ar fi de dorit, ca acuzatorii sa examineze ei însăşi şi solemn şi discret, în faţa cetăţenilor,partea de răspundere care cade şi asupra lor. Coroana este un arbitru între ele. Evident că, hotărîrile unui arbitru nu vin de căi ş a asupra unor situaţii, create ţi de cei se recurg “la arbitraj şi nu pot satisface pe toţi ce o potrivă, câte odată îi satisface consecutiv, câte unii, rămânând ceilalţi nesatisfenţi, şi acum pare că i-a nemulţumit pe toţi. Nici celalt arbitru; alegătorii—poporul— nu dă şi nu poate dadeplină satisfacţie — aşa cum o cer partidele, grupările şi personalităţile politice. Şi el are preferinţele lui de loc şi „timp. A vrut Intr’un moment dat pe Averesen şi l-a avut. Acum pare că vrea pe alţii, şi deaceia fie care competitor pretinde că-1 vrea numai pe el şi cere coroanei aşa fel de condiţii, ca alegătorii să se pronunţe pentru el. Dar,dacă Jioate aceste îmincontestabilă, nu trebuie nil&t că nu ne aflăm la curse, sau jocuri olimpice, ci în viaţă şi pentru nevoile ei. . . Partdele, grupiriie şi per-) n soaalităţiie politife dan presia că se ocu^ n*in»nlt de sport, In coqiţii de concurs, de arbitraj de cât de nevoile reale şi urgente ale ţării. Muncă utilă creatoare, în condiţiile exi*tete, nu In cele ideale, să cer« de lumea din afară de cererile Înguste şi asfiâipnte apoliticei. Massa n’are nevoie de aceste declaraţii, discursri, certuri, împărţire a fir lui în patru. Itezuitats va fi desgustul profund şi dzinteresarea maselor ehpstide, grupări şi persoraitât, politice, indiferentizaaul fija de treburile publice şi atronarâa şi permenentizarie absolutismului. Partids, grapănin şi per- sonalitafi!^ politice sănt da-bare să-şi Examineze activitatea, să şi stabilească partea lor de răspundere în criza, pe care o trecem; deplasarea răspunderilor pe coroană cui alegători nu îi va salva dessucțiunile, pe care le merită și pe care le vor primi. Onticron Ia seama. — CâTEVA note Autentic şi petrecut la administraţia financiari, cu ocazia pletei pensionarilor. Casierul Întrebă pe o doamnA, destul de lănftrit încă: — „Sunteţi văduvă din războiul de acuma sau de la 77 ? Infuriată, doamna a părăsit administraţia fără să mai. Incaseze pensia. * In comedia vieţei, prietenia e o călită de teatru. îndată ce te razimi de ea, se prăbuşește.• La tnmorm&ntarea baronului Lionel de Rothschild un bătrân sarac plânge şi se v*itâ amar. „Le ce plângeţi atâta“ întreba unul din familia mortului, doar nu sunteţi rudă cu defunctul 7 „Tocmai de aia'^răspunse băcănul. * — Mămăico, pot să mă duc să pun scrisoarea la cutie ? — Nu drăguță, pe așa un viicor nu dai drumul nici unui câine... să se ducă tata să puie scrisoarea- Declarație pentru străinătate Ea au corespunder ea eea internă Ziarul Le Temps, eu data le 24 Decembrie, publică ua ezamat «1 declarației fae ui eresei d« guvernul Take boeaou. Or, aceas« declarație sau ac®*4 rezum»t da declarație, ruj corespunde eu colo acelaie Presei ?t destinate ia ţăr®i. . latr’adevăr, în Le Temps se afirm& «4 noul guvern este format din specialişti şi oameni de muncă. Aşa ceva nu s’a spus la declaraţia publicată în fiarele romaneşti. Şi nici nu s’ar putut spune, pentru motivat ca ar fi provocat un hohot darăs. Sistemul denaturărilor pentru lumea din afară continuă de astă dată insă rezultatul urmărit e departe de a fi atins. Străinătatea nu s’a lăsat înşelată, iar felnisum este judecat valoarea specialiştilor as poate deduce din faptul că leul a scăzut sub 8. Străinătatea ştie ,ca şi cei din ţară că avem un guvern de provizorat, fără putinţă de vieţuire. Lipsa de încredere este dar pe deplin justificată. CRONICA ARTISTICA MâtfîCs W«R‘,21, Basiliu, Popascu, Raicu La Bucureşti, o expoziţie de picturâ pîntru cea mai mare parte din pictori, dar nu şi pentru cei mai le valoare dintre ei, est® o ateere, aşa cum slin cumpără măsline şi le r&vMe, pictorul cumpără culori , le vinde împrăştiate, in Captală ,totul s’a comercializat. Probabil că acolo sunt şi miţţi pentru pictori: îţi trebue un pictor cu barbă.—Iţi aduc un pictor cu barbă.—Iţi treble un pictor schilar, se găsea şi „aşa ceva. In Iaşi, şi în deoişte în oraşele de provincie cu o viaţă artistică totuşi mai deosebită, expoziţiile au ceva lin savoarea evenimentelor femere, cu apariţii neaşteptate ca ,a primilor ghiocei Primăvara. Expoziţiile la Issian In fele ceva din manifestăile romantice a boemilor lui durger iar In caşul de faţă ea 3 lipsită şi de acea emfază Intrezătoare a unei activităţi »pnase „da bursă". Cei cinci expozanţi din sala Evenimentului, nu ,i au pornit de acum un an cu ideia fixă de a rodi în astă iarnă o expoziţie ala cărei fructe să Se culeagă acum, aşa cum se culeg spre iarnă In fiecare an verzalea grădinării. — Da-o vreme Sincoacs pictorii sunt un fel de specii botanice care rodesc negreşit în fiecare an, căci la fiecare din ei ideia uinei expoziţii nu vine ca o consecinţă a „unei munci şi a unui surplus de emoţie, ci încolţeşte şi dă fructe întocmai ca un sâmbure de bostan care spre toamnă trebue să dea ceva galben la capătul unui curpen. Expoziţia aceasta Insă a răsărit spontani dintr'un plus de tinereţă, dintro necesitate organică aproape care cerea un imbold amorului propriu şi încrederii de sine, atât de neesare în creaţiunele artistice—Şi de aceia cei cinci expossaaţî, tneri desigur, «i plini de miniaturi impuse de economii şi de timiditate, ne sunt cu deosebire simpatici şi merită toată solicitudinea şi încurajarea publicului amator de artă. Micii „maiştri" au devenit deja „burghezi" la „arta" lor, aproape meseriaşi a unei bresle ce omoare alta. Prin asta, pentru ceia-ce este şi se poate aduce nou în artă, Lei au perdat o mare parte din interesul ce trebue să ni-l trezească. Cei cinci muguri de artişti Insă interesează prin necunoscutul bănuit subt carapace, prin ceis ce sufletul nostru doresc şi caută nou fîn manifestările, în genul manifestărilor lor artistice. In aşteptarea unei opere de pictură în faţacăreia să ne simţim emoţionaţi şi zguduiţi ca in faţa unei furtuni universale, sufletele noastre cercetează şi speră câte ceva de la fiecare drumeţ pe acest tărâm. De aceia li simpatizez pe expozanţii de astăzi. Nu atât pentru ceiace nu dat până acum, ci «pentru ceiace rămâne !Incă necunoscut pentru noi, pentru ceiace nu au dat, dar aştept«» eă ne dea. Şi unii din ei ne fac să presimţim parfumai nifigarami ce sa va deschide. A vorbi de fierare în parte, a’i aduce critici severe, sau a’i oferi sfaturi cu etichete farmaceutice salvatoare, ni se pare deplasat. Artiştii la vrîsta celor ce au expus la Evenimentul sunt aşa de presus de orice critică, şi totuşi aşa de sensibili, încât aş avea impresia că am devenit barbar dacă aş incerca un gest de spsercator nemulţumit. Dr. Marşic are un L simţeai nuanţelor deosebit, şi o tonalitate caldă şi liniştitoare; toate bucăţile sale aproape au ceva din irealul şi minunatul umbrelor albastre pe zăpadă. D-ra Vasiliu, în cele prea puţine squarele dă dovada unui meşteşug rutinat, şi a unei maniere care esă din comun, ceia ce este aşa de greu în aquarelă, acolo unde promolitografia cărţilor poştale te pândeşte de fiecare clipă de slăbiciune dulceagi. Dr. Gh. Popescu are încă, nu ştiu din ce pansă, un fel de stîngăcie la tratare, u fel de ........... pe aure mă tftsuim vădit, deşi nu una din bucăţi ascunde calităţi reale. Dl. Baicu, are aceiaş manieră şi atitudine de tratare cu Dl. Marsie, credem însă că uzează de mai puţine mijloace, fără a-i lipsi poate. Hanurile, căsuţele cu soare, aproape «ţi" pics, fac parte din o şcoală cu pedecesori mai iscusiţi ca D-sa, şi ar trebui să şi caute motive personale. Lipsa de personalitae In artă e mai mare nenorocire decăt lipsa de talent. In lipsa de talent poate fi umor în lipsă de personalitate nu poate fi nimic. Talentul când lipseşte se mai poate înlocui cu paleative (şcoală, tehnică etc) dar, lipsa unui atitudini şi a unei poziţii originale faţă de ceia ce tratezi nu se poate înlocui cu nimic. Dl. Arnold Wexler, este desigur cel mai matur dintre toţi. Are gestul larg, o bogăţie de impresii, de culoare, un ochi mai plin, mai îndrăzneţ, o mână mai sigură. Bucăţile cea No. 41 şi 43 dovedesc calităţi suparioare care ne umplu de bucurie şi de nădejde. Şi dacă n’ar trebui să termi« m ®*f ii«* pr«a lungă, despre Dl. Arnold aia mai put«a spune ceva, cu toate că cuvintele de bine în materie de artă treime ’să fie puţine. In artă doar nu poţi măsura nimic cu unităţi fixe, ca la stambă ; totul e aşa de relativ, şi ceva care e admirabil pentru cineva poate fi aşa de oribil pentru altul, încât te mulţumeşti cu observaţia personală, simplăşi laconică. Şi totuşi, cum aceşti cinci tineri am dori să ne maiîntâlnim cândva la o expoziţie ce va apărea aşa de t ocată, pe neaşteptate, aşa cum apar cei întâi ghiocei Primăvara. Demostene Botes Batjocură civică Ziarul „Epoca“, ocupându-se de data şi modul judedrei muncitorilor socialişti cari su aderat la Internaţiousla ilia, ntinzează şi următoarea frază foarte caracteristică : „Interscţia filed terminati, vor fi eliberaţi acei dintre deţinuţi împotriva cărora nu există nici un Indiciu de culpabilitate". Informaţiunile „Epocei" în asemină materie fac autoritate, întrucât ziarul takfat face parte Integrantă din blocul marţial şi poliţist. „Epoca“ este la măsură a cunoaşte tainele „comploturilor" şi „atentatelor" trecute, prezente şi viitoare. Aşadar, vor fi puşi în libertate muncitorii împotriva cărora nu există nici un indiciu de culpabilitate. Luaţi bias seama. Când există indiciu de culpabilitate, încă este îndoială asupra vinovăţiei. Un indiciu nu este o dovadă. Dar când lipsesc şi indiciile, atunci nevinovăţia este sigură. Jilava şi Văcăreşti au sechestrat ioni de alte oameni nevinovaţi Ne-o spune „Epoca". S’a Întrebuinţat teroarea, foametea, maltratarea împotriva unor parsoane fără nici o vină, cu mina sau ca domneate. Şi asemenea infamii neinchipuite se petrec pe tot păaâatul României mari, ba de multe ori însoţite de cele mai proprii şi canibalice crime. Sub guvernarea precedentă, când d. Argetoiana se trezea mahmur, dădea ordin de arestări en gros Astăzi, când d. maior Cerhat 89 simte bine dispus, repară ea deja câte ceva din opara fiorulunui fost ministru da interne. Asemenea batjocuri la adresa libertăţii şi demnităţii individuale, asm ieşie nejahtrapt dela război încoace- Iar masaje populare tac şi înghit RENOVATUS ..... — Manifeste revoluţionare la Chişinău — La tiatul ,Basarabia“ al a-iui ifiouist — Chişiaiu...— Autorltlile civila şi militare au fosul o diicigder« „ls localul repacfal şi tipografiei ilarului „ Basarabia', & or* gen lăranisl al o’iui &hefN*»ttw Pănica, nuanţa incufeţ. »'au găsit numeroase manifeste revoluţionara* senzaţionale «rostiri sânt iminente. * Chişinâu.» In legătură cu această dsseindsre, d. laenkţ comunică faptul că ziarul „Basarabia" se tipăreşte la *tipografia Bogdanov şi că direcţia ziarului n‘*re nici cunoştinţă nici legătură cu toate lucrările ce se execută în sens, tipografie. la film daei d. N. T tales e a tnkpttnli formele necesar, pentra a fi socotit membra al p&ftidaiulMrănist- Papid* dsak tnsă trmdere&să tn mod penmpt \ 'n. eă d-sa est& anal din eei mu nalzl partizani al program, imtaî partid. Doicile at mal jos vor convinge Ai'ă fi pe cel mat Inerectul! despre acest lucru. • 1Deţapozivia din legea d-luitulescu, prin care se prevedă să instrucţi unele ministere, publicate în „Monitorul Oficial“ fac parte integrantă din lege. Or, a această cale d. litulescu ocotit eu caic, nu noma să modifice esenţial legea, ei să facă operă de sadea ţărăn am, lux v.devâr,in suplimentar de retrucţiuni, publicat în „Monitorul Oficial“ ,No. 207 di 10 Dec. 1921, se prevede un ajaos la paragraful 141, ca aliniat 111, care sună precum urmează: aPentru toate proprietăţile fanoare rurale clădite, caprini la declarative colective sau aparţinând setmitor ea mai puțin di lo htotan, evaluarea se L e prin procesele-verbale mod. F 7 C. și se va afişa pe liste un modul prevăzut la art. 6 din legea şi paragraful 22 din instrucţiuni. Pentru cele cuprinse in u0- claraţiuni individuale sau pentru Me ale sătenilor au mai mul de 10 hectare, evaluarea oc “ ptin procesele-verbale No. 9, care se vor conform art. 16“. Pe cale de instrucţiuni care fac parte din lege “reforma fiscală este modificată în senzul că sătenii, care posedă mai puţin de 10 t hmare sunt pur fi simplu scutiţi de impozit !Mai sadea țărănist jaici că se poate.* Dar nu numai atât, Ca fl cum ar fi voit sa paie si mai mad In evidenta țărănismul său ti preocuparea ae cadrat tarduisiă tt avuniatarem ier, d. Tiudetcu publica ia aetUf număr din aM»£Utorul OjiCimi“ Adaus la § 49 litera C. ca alineat penultim, urmaiOâfm: .Casele din comunele rurale ce aparţin învăţătorilor, preoţilor şi oricăror altor funcţionari rurali locali şi locuite de ei insăşi scutite, ca şi a agricultorilor, de impozitul cedaiei, aceştia considerându se agricultori". isvijfaici, preoţii, fanetioMrli sunt semiţi. Mu ttpem earetamari fl total e ta regală $1 iând m gândim, că pe când pentm orăşeni d. Titaliscu a mers până a impune la impozit până d pe ui ce ar câştiga un premiu la diferite sporturi, nu putem dă stama ee t&samnd aesattă favorizarea nadrelor ţărăniste, dia mre fostm ministru a omis însă pe agronomii care nu sunt scutiţi. Rdevând amste lucruri noi sa pronunţăm dacă procedând astfel a făcut bine sau rău. Constatăm numai tendinţele ţărăniste, care pot explica viitoarele evoluţii alt chitii Thalmu. VIAŢA »POLITICA D. ÎS. Titulescu ţărănist - Dotez’ peremptorii.— Modificări esenţiale. — Scutiri pe cale de instrucţii.— Ţărănism nur — REGENTA IN ALBANIA Bucureşti.— Parlamentar albanez a votat o regenţa a Statala! impersoana funataşilor Iset Paşa şi Pistoli, regenţa aviad ia frânte pe Diabet Paşa. 'V Actualităţi din afară fallapin In America.— Dupâ enormul ance— pe care l’a obţinut la L',a,ir* marele bas sl sjjiapi n, d-sa a plecat la New-York unde a cântat la opera House. Enorma săli cuprinzătoare de mii de locuri era complect ocapată. Biletele de intrare au fost puse la licitaţie şi se plâteau sume enorme pentru o galerie ! trabitctt**n care nu mai afâr^eau. Întreaga asiateuă era cuprinsă de un entuziasm Încât a degenerat Intr'un aaev&zat delir. Be «tu că Saliapin * căpătat autorizaţie de la guvernul sovietic al Rasisids a părăsi Ra■ia pentru a da concerte In toată lumea. Nebunia petrecerii şi şcoala din anul trecut s’au aeawhis la Paris, pa lângă cele existente, încă 21 sili noi at teatru, concerte şi cinematograf şi 8b săi de dans. in împrejurimile imediate ale marelui oraş 17 teatre şi cinematografe şi 16 săli de dans Revistele franceze se întreabi Îngrijite .* Unde mergem ? S au deschis oare cel puţin tot atâtea şcoli, biblioteci, muzee şcolare câte oale de petrecere a a luat fiinţă ? Cea dintâi baracă ridicată in soni distrasă a Franţeî a fost o cârciumi cu vin şi foste băututice alcoolice. Păstrând proporţia, întomat ca la noi. • * * *. Ana Conta Kersbach — Cuvântul d-nei Lucia Costin — La ceremonia tristă a famrariilor mult regretate, Ana Conta Ktrnbmh, De Lucia Costie, profesoară la şcoale normală di fie, a rostit următoarea zguduitoare cuvântare: Mărginite 10 simţi puterile totdeauna In faţa morţii, căad încerci să prinzi ic vorbe o viaţă Intreatf*. ce Insamn* rista gândire şi simţire zbucium, năzuinţi, suferinţă şi muncă, dar când acea viaţi e a unei distinse gânditoare, a unui suflet superioar, preocupat de cele mai Înalte probleme ale vieţii, când e o viaţă închinată numai gândirii şi muncii cum a fost acela a d-nei Kernbach, ţ i se pare aproape o îndrăzneală să te atingi de ea şl ai impresia că vorbele tele nu pot spune nimic. lată de ce m’am simţit neîncrezătoare In puterile mele când colegele m’su însir cinat.sfe vorbesc In numele şcoalei normale. Să vorbesc de distinsa profesoară veşnic ocupată de cele mai de seamă probleme al Pedagogiei, de bana colegă, de gânditoarea rafinată, de «piritu» critic filozofic înalt care an*”1*3 - oameni, simţiri şi gâ^r* CQ competinţa şi supr*‘orjtatea 0_mului sigur pe ^ gândeşte, voeşte, sau de «/** d® artist ?*re a ştiut să prindă In versuri ca fi in compoziţii muzicale pline de o rară şi drnează simţire atâte frământare de gândire —, sau sa vorbesc de conferanţUra * care te captiva, de inima înţelegătoare deschisă la tot ce-i mare şi iramoi, de Moldoveanca pliaâ de inimă care, a luptat cu toate puterile^ ca să ridice Moldova și lașul el drsg, de mama nein!: ei'aiS,—SMiî aaiaai O adm!da care vi vo'bes, care n am avat potocura« i na ' niei elevi, nici colegi, nici prieteni. O admiratoare care a vizat Iu unu din cele mai distinse tmiugenp ș| mal culte femei ale neamului »c^tsia, o admiratoare a superîolUţţii ei intelectuale şi morale care a Invitat mult dln spusele şi aerieni ei, şi era fericită când avea prilejul si-i primească sfatanle. Eram student»,Tola'să mi indrumeze cum să-mi complectez cunoştinţfie căpătat* la anver« sitate — am rămas mlamată de vasta ei cuitură, de logica-i neîntrecută şi fiecare cuvânt mi-a fost o învăţaturi pentru viitor. Îmi vorbea atunci Înţeleaptă sfătuitoare. Profesoară apoi, când am avut cinstea şi-i urmez la catedra de Petagogie, i-am primit lurainatele-i sfaturi. Şi când la îndemnul de a pleca ’in striimUate psntru compisc*arta stadiilor, i-am so** «motive de saUră intim*, ca o privire cire nu se poate uita gsi-a spus socia mai presus de interesee psrsonxie. Americanii îşi ridică trupele Bucureşti. — Radiogrammie Paris, anunţă că americanii au hotărât si idiee cei 5000 de soldaţi ce iau pe Rhin. Primul transport va pleca în zid de 31 Dacembrie, spre Anvers, şi anume va cuprinde !•••! de soldaţi.