Opinia, februarie 1922 (Anul 18, nr. 4412-4433)

1922-02-01 / nr. 4412

l Cinema MODERN ^’SSTutj0181" Frcz«at«rt»lcelui mai deliQîss «pactacalfal «tagiaaei. Se reprezintă opera complectă Les Femmes Collantes de Teatrul Cinema Sidon­ Uzină proprie. Sala bine încălzită. — După cererea generală numai astăzi și mâine — Operă complectă (FRURILI LIPICIOASE) — Una din cele mai graan­ea de desftșurâri înscenată după celebra comedie-bufă de Leon Candillot. Sublim spectacol în d acte. Ia rolul prim admirabilul ar­tist Parizian Prin­ce-Rigadin •Candidul program de astăzi se întepe cu una dia cele mai apui și‘grandioase comedii americane 2 acte ZIGOTO şi SPIONII (Secretul Rosettei-Lambert). Puternică dramă în 8 acte mari după celebra scriere a lui Tristan Bernard interpretată de cel mai sublim ansamblu al Come­diei franceze în frunte cu LOIS MOREDITH. Răsfă­­ţatul comic francez ZICOTTO apare într’o nouă co­medie în 2 acte. Programul viitor EL—DORADO Cinema ELBURTA fac. Miriști- Sala felie Încălzită Luni 3# Ianuarie In watinenii la 3 si § jim. sl SEaRA era 9 jam A 3~a serie din ORFANA •randiosul einema-roman francez de Louis Peuillade. Adaos la progr*» cel mai nou număr din •aumont Jounal cu evenimentele ,din lumea întreagă. Cinema Elisabeta (Societatea Mărăşti) 1oi 2, Tineri S, Sâmbătă 4 şi Duminică 5 Februarie reprezentaţii datele Marele teatru de varietăţi Compui din 16 numere artistice. Atleţi, acrobaţi, Biciclişti, Pitici eleni Mare Balet 0 pantomimi splendidă EŞIREA IUI IOSIF DIN EGIPT «»««tat* «• M »ersoane CURA eu UNTURA Dl PEŞTI cu «tat r*ti*nalt m fac» antal Ca PHITISELLIR EMUL55IUNEA cea mai bogată în nituri de pe­şte eu combinaţiuni eu Fesfat vegetal Un excelent fortifiant recomandat de celebrită­ţile medicale contra slăbirii generale. Atenţiu­nile pulmonare/ Screfulozei şi Rechitismului. Lesne de luat de adulţi cât şi de copii Dr. KONYA, IASI Untură de peşte din Norvegia In combinaţi­­une cu ledură de fer. Un excelent purificator şi regenerator al sângelui. Remediu neîntrecut contra Anemiei şi Chlorosei, Soarelor de femei, şi copii, suveran consecinţelor-boalelor sifilitice . A­tenţiune Dacă voiţi să­­cumpăraţi aftis, vizitat! magasinul JLA nocAN ;.T“, cara a primit ca mare asorti­mnt de manafartară, ga­­lamerie, articole pentru Domni şi Dsamaa, articole pentru botezări, aanţi, precum vi oi mare aaerb­eeii de jereeari, diferite colori, nea ap­oi 190 lei bucata. VUitaţi magsainul şi veţi «ampura. -«teller de tâmplărie .■ M,A Mts ti At I, «q«o nib fcnib-SttqîțhC. Brătianu 104 Se găsesc in permanenţă sicrie (racle), de brad si stejar, cu pânzele şi pernele lor şi sicrie îmbrăcate cu table de zinc pentru expediare; de asemenea se ° î» cruci cu inscripţii. 'I es cumpăraţi până nu veţi vizita acest atelier. 40 ia sută mai eftl* aed *b «ei — eu*' ni'i ii ir-n.h vi nTi r* * in in...... n-ih.-! .. » I Stenca Bazin Din I estre vului «pate Iu uşer demel ulutit Apar lastrele pictate Şi eu betul aacuţit... Stau Razia «'«tăia De-o emuiţă'ndeigeatit,... Vese­i şi beţie ti fee eel mei fericit. C er lu armij­a,aud şoapte „Pentr'e fustă me-e lăsat i A demit eu ee o noapte. Şi'a muiere a‘a schimbat*. Mimării ţi rigai gloatei 11 aproao pe­ hatman Im­­ie, Cm • pamă «1 rădică Pi dimaită di mijii«. Şi aprinoaaala'noraatata Prevestise f artani in Ochii Îmi «ut roşi di lingi Filgir • citarea sa..! Ca privires'n jo« plientft Pataiame a'mpletrlt, Tnnimri și • mai moartă Cănd hatmanii a grăit: „Tu­ vă dam să n'aviţi teamă! Rin a a-mi pari 4i nimic / Dacă abytaa II nolamă, Tă dam capul mu nimic.... Volga, Vilga, dragă m»mă 7*’*». aa*nou.ti tton, Iţi trimit nn do. « * A«1 Cazacii dela Don. 08 ” «fadă I* Popor, 1 i să nu mai vadă mu, odor!“ S năra persană a ramei răului. Liniştit apoi Bi‘ntoarnă Stwpa Bazin căm­-ai lui: „Fiica, drao hazliu, aici ! ,C«i aţi rămas cu toţii noi ?/ «Hai, cântaţi un critic vesti .Pentru odihna ti di viei! Trad. din* ruseşti di _• ■„ a*«Tff.ț(w\n )• a*0« ăl Stenca Razi* e cântecul cel *ta opu­lar di* Rusia şi se cântă pe * eîodie foarte frumoasă, e&mn oituA *ias*Q* #teh­n ■■...•■ „ ... • afiș ea ,f g^fflo a’scMfftus I »r. Iosif Smilovici ipicialist ^ffeftttru afecțiunii» Pielii, Veneric», Sifilis. •SS?® m’r* °** trada Strossen 6 ( fostă 2c» • »nil irih islswstn­.VBr wf n j* Scrutinul e totdeauna sa­Execută asaUze medicala, ch­imice, microscopica, bacterioscopica; analize «flamatare, lapta, faini, bi­­ofturi; analize de ui Ini, suc gastric* sputa, puroi uretral, calculi biliari, ItC, analize chimico-techaice, g­agrinarsas ^ssLfiEss-5."“5- isrut nănd orice fel de medicamente intrebaiajate In injectunt hypo inia «»neQMH Informatiuni . Domnii avocaţi ai Ba­roului Ieşan sunt invitaţi a lua parte la consfătuirea ce are Ioc azi Luni 30 Ia­nuarie 1922 ora 5 p. m. in localul cercului. O E prebebll ci dup* «le­gări, la noua sandale Intirimirl va latra «1 d. i. Fiailag, mambrs ai irganiaajtel literale. □ Mlaiateral Manet! a ficat canucat prafaatarel de jedeţ, ci a I» fiinţat an aall paatra cer­şetori şi vagaboazi la Ridasă­­aaai şi aaal pattra festei la Bo­­hetin, din Jedeţil Plicii. : □ Muţi 31 lanuaris ora 8­ul trei «fertari »tara se va rapra*­aeata p­atrs prima oară la a­­eaaată atagiaaa Teresa Rigaia. Joi 2 Pebrurie Măgura 1, Bileţele la Bragcu. 3 □ La Întrunirea protopopilor ce a avut Ioc zilele trecute s’au vărsat 20.000 fii, adunaţi pen­tru fondul de construiri a Ca­sei eparhiale din Iaşi. Se ştie că acest palat pro­­■ctgrandios.nl I. P. S. S. Mi­tropolitul Pi­men, va fi ridicată in strada Alexandri pa locul unda insaae altă dată biserica Sft. &itr; 8MI). «ZI Ott 91 □ D. D. Handoca*­ a fost nu­mit ad&iniitrator alkslitului da surdo-muti din Cluj. • □ Eli s’a ifisfkl&t noua co­rni»t­use ginterimară din Tg. Frumos, In frunte cu d. An­ I. Mnumaagorq «1 aavevarl­i»I Noii membri Au depus feu­ judeţ, votul fis­caro cardinal jură mănd pe rănd pe altar că nu sa Iu vedere nici un Interes uman, ci numai slava lui Dum­nezeu şi binele Bisericei. Apoi depun buletinele lor sărise şi lipite Intr’an potir, eşezat pe o masă In mijtocul capelei. După mai multe pro­be, când au s’a dobândit ma­joritatea, adică când glasurile cardinalelor au stat de acord asupra celui ce ar fi de alee­­cei ce au votat pe alt cineva pot să revină asupra votalei cu formula: accedo domino mă unea» cu dominal) — sau acă nu vrea zice; accedo ne­­mnul (eu mă unesc om nimeni; și in casai acesta ratarea re­­îacepe-la colţul capelei, Ia preajma uşei ce duce spre sala regală se află o sobă, la care Sa ard voturi­le. Tot timpui, cât durează coa­da val mulţimea se uită spre cowl acestei sobe, spre a privi ceiai sfumata, furnal, care vesteşte că aenl papi aa este fapă ales! * Odată făcută alegerea, trei proletari apostolici exami­­neasă dacă s-a procedat la chip canouio, dresează aapro­­cee-verbal, pe care o supun cardiaaliîor spre semnare. Noul ales işi alege aa­nou nome şi priemşte aşa an mita adoraţie, adică iagenvaebierea cardiaalilor «are­­ sărată ari pea de pe paateial ros. Papa sărită pe nie-oare cardinal. A­­pel se deschidă marele balcoa al b»zili*ei şi perdia»l«l dia­­poa zice mulţimeii :Vă ves­tesc vouă mare baoarie*. A­­vem­­papa pe Eminenţa Sa Cardinalul, nare şi-a ^ales mu­mele de... Ia armă apare şi noul Papă şi binecuviinţesză mulţimea. □ De la alegerile Camerei de Comerţ din Botoşani— Se ştie că la a­lgere» şeibu Ca­mera de Comert din Botoşani' care a avut loc la aiea da 15 laaierle, a. c. a fost alas ca o majoritate sdrobiceara Hata sla­­bslki „Zorile" In finala ea d. Sinioa Lab'n. Păcoada-ae caatoatajia din par­tea adversă, prosesal a’a judecat Sâmbătă 28 laaiaria, și c aataa­­tajia a foit reaplaal,­­la arma maglatratai plsdoirli a d-lul Si­­mlea Labin. Rămân« deal la mod definitiv d. Simlea Labia alaa ca prasa­­d’nta al Camara­­da Comarț dia Botoșani. Acaaată hotărira a Tribaaani- Ial a prodis la rândarila comar­­citaţilor o via sat afaaţia— şi d. Slanion Labin a fost mult timpi obiaotil manifaatatlai comatei-1 aaţilor din Botoşani, d-sa baca-!­rladu-sa da almpatia la trag di­e popalaţioni. □ D. G. G. Măraeaan, minis­tre! Mnacel, ad­este azi In loca­litate. D-sa va prezida Viaeri­a­­daacre* plenară a marsiei co­­micit jadețlaa liberal, care are a ratifica caadldatarlla paatra Ca­meră șl Seaat, ale orgaalzațlei libarala dia locaUtat«. j x Musica do camirl.— Audiția a 8-a oare n’a avut 3ocf AÎeEgqd 9 seara din cauze cu totuT neprevăzute si cu­­noanut^^a In u Itimul mo­­mmt, va avea, jlou, negresit vk audeea in curaul stagmnef. r J & La Camera de Comerţ a avut Ion erl dimineaţă o întru­nire la care au participat un mare număr de Comercianţi. Au vorbit d nil Ştefăniu, Ro­­senthil, Socec, Ap­ost­alia şi Manasse Sternberg şi alţii, toţi cerând suprimarea impozitului pe capital şi relevând greută­ţile şi vexaţ unele ce le întâm­pină Comerşi­riţic cu aplicarea impozitului de cifra de afaceri In senzul celor vorbite sia votat o moţiune ce va fi îna­n­tată guvernului. CP D­­eLo», directorul pre­fecturii de judeţ, a demisionat din această funcţione. Ia locul d-sale a fost recomandat d. Botez, fost director al Prefac­­turei. ■ Aseară la locuinţa d­­in Cananău, a avut loc o consfă­tuire intimă politică, la care au luat parte d-nii­­Cananău, Gh. Lascar, P. Bogdan, U. Bar­cas şi Aiîbal Ciurea. A fost un schimb de vederi cu privire la campania elec­­torală. m­­orfalisatul „Jacoi şi Fa­ns y Neuaphots" a primit do­naţia in sumă de 21­ooo Iei şi 2oo­ribis prin d. Simachen­­sehn, conform hotărârii mem­brilor societăţii „Oirioh * Che­ri­m Natalia D. Simschinsohn“ care «’a desfiinţat. ro D. P. Fântănaru, prefect de judeţ, şi-a luat de Sâmbătă activitatea la prefectura de judeţ. La ora 10 d. Fântănaru a sosit la prefectura întâmpinat di d. P. Bogdan, fostul prefect şi de fenaţionarii superiori ai prifsonirii. D. Pitru Bogdan, felicitând pa noul­­prefect, zice oft Id. Fâatănara e prea bine ctmos­­out pentru activitate desfăşu­rată la pref«ct«ra de judeţ, pentru a mai fi nevoie de «­­legii. I urează succes, spre bi­nele judeţului. D. FAatănaru, mulţumind, aice că recunoaşte cu plăceri activitatea folositoare desfă­şurată de d. Bogdan la pre­­fecture, şi nu e vina d-sale, dacă nu a pătat face m*l mult, ţinând seamă de scurtă durată a guvernului ce repre­­zintă. • D. Baitiş, ajutor de pri­mar, a laspiotat ari sarvlolsl itrsdelor și ateilsmnt eemasal. Da* n iu it mături psatra a ■e iateislfîci aativitaiaa la *­­ceaatl rsms­ ă da ad adalatrat!« «emaaall. [SPECTACOLE — Cinima ILISABETA soo Mărăști. Astăzi în m&titumri la ora 3 și 5 jam. *» reprazintă a 3-a seria din ORFANA "L’or­­phaline" spleidid Cinema ro­man, de Louis Fead­sade au­torul filmelor Jadsx, Tih-Min,­ Bsrabfts şi „Copiii Prigoniţi1*. Artiștii din aceste drama in­terpretează rolurile cinema­­romenului .Orfana. 8 acte — 5000 metri. Cel mai nou număr din Gau­­mont-JournRÎ cu evenimentele din lumea Intcasg». * I {jj Cinema-MODERN.--­ As­­tăzi în matinauii și seara ma­rele aureal £.1 sisgianei FE­MEILE LIPICIOASE grandios şi splendid roman humoristic după celebra comsdis bufi­da Leon Gandillot. 6 acte. In ro­lul prim admirabilul Prince- Rigadijî. Adaos la program o­ comedie nouă In 2 acta mari Zigoto si Spionii. -Q Teatru Cinema SIDOLI.-­­Astăzi si In zilele următoare LE SECRET DE ROSETTE­­LAMBERT [(Senatul Roaattsi Lambert) puternică drsmă In 8 colosale acte.­­ Răsfățatul comic francez Algotb apare într’o nonă eo» *d­e?8i|9amW*e»nă In 2 *ct«. liefert a noului papa Coi«'avui . Ce est« «l Y Prosedus ara dUgera - Osla Intorescsita — a Socotim inttu­szst pentru pret. înainte de a-şi depune cetitori amănuntele de mai jos In ce priveşte modal cam la­me* fşi papiită noul ei papă : Cuvântul oenciav ar® an în­doit ser­s : reunirea cardinali­lor , seu a sfântului poligia pentru, alegerea e oului p*pă, în urma decesului celui ante* rior, şi tot odată pria atelaş cuvânt se desemnează­şi lo«­cal acestui reuniri, pria fap­­tul că localul e lapaiat cu e StT gară cheie. Istă în ce fe! se procedează pentru preliminări şi ţinerea, eoadlavului. *~A sasea zi dapi îamormln» tarea Păpei, foegrsgat’ile ge­nerale sa Iuti un­esc în Vatican dapi 8ăvâ«şirea îeturghiei, în sala numită PsramestL At&t cardinalii cât ai ceilalţi pra* lati (witreD'Jiţi, arhisp?scopi, •pispop!) îmbinaaţi la odoare bisericeşti iau cunoştinţă de regulamentul eonoîav»îui Car­dinalii depun jur* mă* tul de a-1 reapeota ca eredin tă. Apoi cardinalul camerier sfat mă m­­naiul pescarului.­­E inelul pe care^precedent al papii’» pur­tat la drgst. Ia calitate de urmaş al sf. Petra. Se­ desemnează apel cardi­­nalii, îasărcinaţi î n suprave­­ghlerea lucrărilor conclavul«i medicii şi farmacişti, care vor nntra ave» acoee în conclav. I« sfârşit sa trag la sort ce­lulele ca la vor etapa cardi­nal». De obiceiu conclavul se ţîne !n Vatiosi. Sălile sunt îm­părţite în ap*rîa«ae*te prin mijaoul unor pereţi de lemn. Apartamentele »oaste «mat compuse din câta trei pstrn celule şi care an o alegară e­­şire la un coridor care cos­­duce la capelă uedeat dtpans spr a tirul.•

Next