Opinia, aprilie 1922 (Anul 18, nr. 4460-4481)
1922-04-01 / nr. 4460
AMIL fcl XTMI-l®» N*. 44«®1Im "WiîIîE 3^veArtV se© ISO . Curiozităţile Nesatrului - Politica altora. Situaţia externă. ~ Quadrupla fi Quintipla.— Iaterviclul altora —’ Mesajul regal a fost de data aceasta excepţional de scurt. Această caracteristică ar indica că mesajul nu este şi al guvernului, căci atunci guvernul ar fi lungit mesajul enumerându-şi toate titlurile trecute, prezente şi viitoare. O altă caracteristică a mesajului este, că vorbeşte foarte mult de politica noastră externă şi foarte puţin de cea internă. Se poate că însuşi reaua noastră situaţie internă să fi impus tăcerea pentru politica internă şi ca consecinţă extensiunea părţii externe din mesaj. Ceea ce este însă şi mai caracteristic, e că d. Brătianu a fost nevoit să semneze un mesagiu, în care se vorbea de o politică externă a altuia şi care până la un punct fusese chiar combătută de şeful partidului liberal.* Mesajul relevă succesul nostru cu reluarea relaţiunilor amicale şi tradiţionale cu Belgradul, care va aclama în curând pe regele Alexandru nu numai ca rege al iugoslavilor, Sârbilor şi Croaţilor, dar şi ca ginere al dinastiei Hohenzollern de pe tronul României. Aceasta ar însemna, că d. Brâtianu a uitat răpirea Torontalului şi s’a realiat la politica de concesii şi compensaţii a d-lui Take Ionescu. Mesajul citează printre succesele politicei noastre externe, crearea Micei Antante şi acordul în sânul Micei Antante în faţa Genovai şi transformarea triplicei centralo-orientale, în quadruplică, prin alipirea Poloniei. Aceasta însă este tot politica d-lui Take Ionescu şi cu rezultate obişnuite, dacă nu contra d-lui Brâtianu, cel puţin fără d-sa. • Mesajul omite a cincea nestimată din colierul d-lui Take Ionescu , Grecia. Cu aceasta ar fi fost şi mai frumos, căci quadrupla ar fi devenit quintipla. Credem că această omisiune este voluntară. N’ar fi putut fi omisiunea Greciei o simplă greşală, căci la Atena avem pe tron astăzi cuscru, iar mâine va fi un ginere al dinastiei noastre. Dacă n’ar fi ştiut absolut sigur că în actualul parlament, la răspunsul la mesagiu nu va lua cuvântul de cât d. Brâtianu, ar fi putut intra în mesagiu, fără grijă și Grecia. Probabil însă că autorii mesajului s’au preocupat de posibilitatea prezenței vreunui indiscret în parlament, care ar fi întrebat ca un nepoftit, ce facem cu înţelegerea cu Grecia de a-i asigura cu armele stăpânirea Traciei şi Smirnei, acum când Franţa, de acord cu Italia au hotărât, ca Tracia şi Smirna să fie retrocedate Turciei?* Din nenorocire contingentele politicei ne sunt atât de nefavorabile, încât nu se va putea glorifica în Parlament creaţiunea Micei Antante. Naivii credeau că Mica Antantă este o invenţiune a geniului politic al d-lui Take Ionescu, menită să apere interesele proprii a României Mari. O ştire însă care ne vine de la locul cel mai autorizat, este menită să ne deschidă ochii și să ne dovedească că Mica Antantă, este o simplă coadă de topor în mâinele altora, iar cele 18 milioane de suflete, ale României Mari, vor fi carne de tun. Zilele acestea, s’a discutat în camera franceză, organizarea armatei ca punct capital, reducerea serviciului la 18 luni. Fostul ministru de război, André Lefèvre, combătând reducerea serviciului la un an, a declarat, că chiar reducerea serviciului la 18 luni, nu se poate înfăptui decât peste cinci ani, iar în această perioadă de tranziţie să rămână în vigoare serviciul de 2 ani. Data fatidică de mai sus a d-lui Lafevre, ara mare importanţă pentru noi. Franţii, a declarat fostul ministru, contează, pentru a ţine Germania în respect, pe armatele Poloniei şi a Micei Antante şi trebue să lăsăm acestor popoare amice timpul material de a-şi făuri spada. Aceasta e treabă de câţiva ani, a declarat oratorul. Camera a votat afişarea discursului d-lui Lefèvre. De aceea nu putem ignora importanţa sguduitoare a cuvintelor de mai sus.| IARĂŞI PROBLEMA EDILITARĂ — Refacerea străzilor — Deavenim că noua administraţie comunală a venit la cârmă într’un moment foarte puţin proprice. Primavara a sosit fără ca această administraţie să fi putut pregăti cele necesare pentru refacerea Iaşului—refacerea pe care foasta administraţie comunală a cunoscutului domn Negruzzi, singura de o durată ceva mai lungă a neglijat’, cu desăvârşire. Convenim la acest lucru şi facem nouei administraţii creditul necesar, în ce priveşte intenţiile, fiindcă înce priveşte faptele şi operele, ele cu greu se vor putea întruchipa, faţă de atitudinea centrului şi refuzului oricărui ajutor bănesc. Facem credit în privinţa pla- Hului general de îndreptare. Nu putem însă admite şi dezaprobăm cu toată energia indolenţa ce domneşte la serviciul respectiv, în ţikţi investa reparatul străzilor. Noi n’am făcut nici un secret din sentimentul nostru că tot ast-fel după cum Iaşul n’a scăpat de buclucul cu apa de la conducta Timişeşti până n’a scăpat de celebrul inginer Balănescu, tot ast-fel nu va avea străzi bune până nu va scapa de anumite fosile inginereşti, care au în atribuţia lor întreţinerea străzilor. Priviţi la ce se petrece. Deteriorări mici, care s’ar putea repara cu câteva cazane de asfalt, sunt neglijate, şi astfel ceea ce astâzi ar fi costat căteva sute de lei măine va costa zeci de mii. Pilda cea mai bună esta starea străzilor Lăpuşneanu, Cuza-Todă şi altelel de aceia stăruim pe lângă actualii edili, ca, pe lângă planurilemari de regenerarea Iaşului,să împuie celor în drept şi lucrurile mici— care însă cu cât sunt mai mici cu atât dezonorează un oraş. Aşteptăm înainte de a reread. Un fapt cu totul banal s-a petrecut zilele acestea în localitatea Colombes, lângă Paris. Faptul a produsînsă o oarecare emoţie în lumea lectorilor almanahului de Gotha. E vorba de un oarecare Laurent Masson, în vrâstă de 6 ani, de profesiune strângător de ferărie uzată, expulzat din baraca lui de către un nemilos proprietar. Dar acest Maison e cunoscut prin partea locului sub porecla de „Napoleon“, pentru că se pretinde pur și simplu un strănepot al marelui împărat!fgStrângătorul de ferărie uzată, povestește că numele lui în- treg este Ludovic-Napoleon-Eugen-Maximilian-Lauranțiu Masson, descedent al împăratului. E născut la Clichy 1861. Mama lui, originară din Cléthy(Pasole-Calais), era spoitoare ambulantă, iar tatăl său se ocupa în deosebi cu pescuirea cânilor şi mâţelor înecate în Sena, pentru a le vinde unui fabrifiant de substanţă grasa. Nobilul fiu al acestor nobili părinţi făcuse şi el servi-* ciul de argat într'un ospiciu catolic dela Courbevoie, apoi fusese avansatş paznic de noapte De câţiva ani se stabilise la Colombi's unde aduna cu sârguinţă toată fierăria şi tinicheria de pe maidanurila din preajma Capitalei. Plănuia să-și vândă ruginita lui marfă, pentru a se duce în provincia bunicei sale după mamă. Această bunică face legătura între Massou și Împăratul Napoleon. Ea era o nobilă spaniola —spune originalul nepot. Se numea Rosalia de Mandes și se căsătorise cumoș Firmin, originar de prin Irlanda. Această ilustră pereche hispano-britanică ținea la Cléthy hanul poștei cu cai. I Acolo, într’o seară din anul 1101, împăratul Napeleim s’a Z. București. — La 1 April încep cursele aeriane ale campaniei orientala, pe linia Paris Strassbourg Praga Viena- Bucureşti-Constantinopol, întregul parcurs, «considerând şi opririi», se va face în 46 ore, adăpostit contra bombardamentului flotei engleze. împăratul n’a putut rezista graţielor nobile ale Rosaliei de Maudes. Şi astfel, peste nouă luni, Rosalia dădu naştere unei fetiţe, —sânge imperial, care şi-a petrecut viaţa spoind tingiri şi devenind mama lui Masson, colectorul de fierărie uzată. Bătrânul Masson susţine că povestea aceasta e absolut autentică. Mareşalul Bertrand e relatat trecerea împăratului la poşta cu cai din Cléthy şi naşterea copilului pe care împăratul—val !—nu l’a recunoscut niciodată ! Origina imperială a lui Laurent Masson nu l’a împiedicat ca 10 ani în şir să grămădească într’o baracă tot felul de vechituri: plăci de tablă, cutii goale de sardele, oale de tuci pneumatice, resorturi de sembru,t'tt etafate, fier etc- Grămădise ,aceste vechituri în faţa bărăcei, pe 15 metri lungime, rezervându-şi o strâmtă trecere spre uşa bârlogului său nu tocmai imperial. Terenul pa care se afla baraca lui Masson a trecut în stăpânirea altui proprietar care şi-a evacuat chiriaşul cu forţa poliţienească. Evacuarea a ţinut deja 9 dimineaţa până noaptea târziu. Şi astfel, strănepotul lui Napoleon a suferit şi el un Waterloo şi a plecat în exil la o nouă insulă ,Sfânta Elena, adică la o carieră ruinată din apropiere. Ludovic-Napoleon-Eugen-Maximilian ? Laurenţiu Masson, prinţ de fierăria vizată, n’a fost trecut până acum în almanahul de Gotha. Sperăm că »»viitor eroarea va fi în... MISTERELE BLAZONULUI i poveste Imperială ! Un vagabond, colector de fierărie uzată, strânenepot al Împăratului Napoleon — Aventura Rozaliei de Maudes ZIAR POLITIC COTIDIAN INSEMNARI STRIGATUL CIFRELOR! Am văzut ieri plusurile de credite acordate la departamente, faţă de bugetul anului precedent. Ministerul de război obţine un plus de peste 843 milioane, faţă de 485 milioane cât obţin toate celelalte departamente la un loc, mai puţin departamentul comunicaţiilor al cărui buget sporeşte cu ceva mai mult discât războiul. In suma lor totală, bugetele departamentelor se prezintă în modul următor: Pentru nevoile generala ale instrucţiei publice 954 milioane ; pentru culte şi arte 223 milioane ; pentru lucrări publice 197 milioane (cu un minus de 4 şi jam. milioane faţă de anul trecut); pentru justiţie 219 mlioane (cu un minus de 6 milioane); pentru indesrie şi comerţ 220 milioane. Acest guvern al “armoniei sociale“ acordă pentru muncă şi ocrotirile sociale abia 21.382.350 lei... în timp ce ministerQT'^sboiului apasă teribil umerii cetăţenilor cu peste 1 miliard 767 milioane. Pentru ministerul de interne se acordă formidabila cifră de 709 milioane lei, ceia ce face un total de 2 miarde 476 milioane pentru terorizarea prin baionetă, jandarmi, poliţie de siguranţă... adică mai mult decât celelalte ministere în parte (inclusiv departamentul finanţelor), afară de comunicaţii care obţin peste trei miliarde, ca finul ce este departamentul care constitue cheia reînvierea statului. Şi este sigur că dacă transporturile n’ar fi avute în vedere pentru eventualele nevoi ale armatei şi războiului, ministerul, comunicaţiilor n’ar fi obţinut asemenea sumă la chelmeii. Şi mai trabi a socotit că departamentul comunicaţiilor aduce venit exact acele 3 miliarde cât are înscris la chelmeii, în timp ce departamentul războiului aduce venit un milion mare şi lat, ca să cheltuiască de doua mii de ori mai mult. Lăsând deoparte ministerele de finanţe şi comunicaţii, armata şi poliţia de siguranţă consumă anual mai mult decât celelalte departamente la un loc. E fantastic ! Cine a spus că marele război s’a făcut pentru libertate și distregerea militarismului, a fost o cans!#, său un măgar, sau ** idiot I RENOVATUS Situaţia critică a d-M Inculeţ Bucurtfil.- SUi)i|l'i sRu» IncuitQt sst« fe&rta «ritul Pa depart», d. ^ritlanu II e«r« uiageric ii îuiIorsis «m partidul Iibaraf. tar m da as a paria d. pallvsn sl ail partiz««! II amaniisjl cu damfsla sl tracer« e da p»rta« opozltial, in caz da fuzl»ni cu iiUnsi l- O. Incul«! «a mai asta tgis? da grupare- Un colaborator al „nostru a fost pus în măsură să cunoască expo- * seul verbal cu care d Vintilă Brătianu şi-a întovărăşit, în con- siliul de miniştri, expunerea de motive la legea budgetară. Expozeul verbal însamnă de fapt expunerea *speranţelor d-lui Vintila Brătianu în ce priveşte a-işa financiară de stat, pe care actualul ministru de finanţe o socoteşte trecută de punctul ei culminant. E de văzut dacă speranţele d-lui Vintilu, Brătianu se vor realisain or ce caz socotim interesant ie ffl da un rezumat ăl spuselor drsak.* Trei lapte* a zis d. Br3 tifssnu« «or aduce um grab nie încăput da ameliorare sl inam«: 1) »*a Inserts In budgat anuității* ca toate împruncuturii* laterna sl externe și »*« leal măsuri ce nici o 8,h«ituiala «i nu se m&i posti fac* f» .afara cât» cadrul budgetului. 2) a’n pus ia ea!« o combiwtluna careva Insemns its nis*pul de pompare a conurilor noastre ril® tezaur, cat care a fost inundat! piaţa străini şi, 3) imflaţia noastră monetară m fost oprrt®. Bmca Nițiom/â eu mac emită nici © noul centimă. (t«bi*«tMl t$'®îSt«t»J his!t(i*»sisssM«d<S * fost In* «BîSs.* fncom’estibil că măsurile « ceste sunt ssroase şi unele de ea cu efect imediat incontestabil. Oprirea unei nouei imfistiuni monetare este un fapt pozitiv, de la care cu siguranţă ne putem aştepta la rezultate bune. Sfârşitul destrăbălărei cu chestueli şi garanţia că aceste chestue/f nu se vor face decit pe baza unui capital budgetar—măsură cerută cu inzistenţă de străinătate—nu se poate si nu dea şi ea roade bune. Cât despre bonurile de tezaur, ele constitue, fără tăgadă pos/bt/a cheia boltai situa fiei noastre valutare. Când aceste bonuri nu se vor mai oferi, cum se ofereau pe vremuri po/ift/9 lui Radu/Acăreşu, vasta noastră va fi Însănătoşită. Speranţele d-lui Viniclă Brstesnu apar clar ca justificate. Nu mai puţin sunt şi alte fapte şi împrejurări compexe, care hotâresc de soarta valutei. Dovadă mizerii valutei ■eutui de ast&«zi. Or, cum, este îngăduită speranţa că un început de îndreptare se va produce. TIATft POLITICA Criza financiară ie Stat — Punct«! culminant— Sparangola d-lul VintHS BrStlaau — Calupul bagasar— Honurile d* tmzmv. Sfârșitul imtaiftisnefi monelsr^ — âSTUALlTlTl „ DIN AFARA U» nou dar dat de Londra TerduaiElai.— Se știe că orașul fl combatal Lmdrii aa adoptai Vetdanul șl eă an prim eet de 75o aoo frânei, l-a fost înmânat d lai Potentate primal mlciittm frtttez, de către primarul Londrii, lamenta piuită t» premierul a făcut-o la Londra. QAuasta samă erst începutul celor te Londra m oferi adoptatului său de după războia, fl va servi la reconstruirea omsalul distras du armuls germant. ZMe aresta, preşedintele guvernatei francez, a fost înştiinţat, cS combatul Londra, a oferit un al doilea dar, constând Uit'au m& de 250 oro franci, oferit VerdaMlul * Noui zău Aminte de pyrită în Boemi». Săpături, fămSe întâmplător, In comnma Băla pod B&dăstm (Bicmlâ de Nord) au dat ton la interesante dusopetiri. S'a găsit tatr'adevăr, In o adânsfim numai de ăimi zeci de metri, o pătură ebundmtă de pirite aurifere, atingând minimul it 12 mini grosime. Sn va proccdi imediat la să ipStări și exyl&rări U tăte-va ’perite ale zpcămintelor pent‘a ia se slăbut exact întinderea i pătatei aurifere. Er*HH5£ÎSiBE»S VM .TA 1 APULJE Itat N0NG35IS! @© ssripsassss ia «am® f . '•• ' *' ; .V ’ • - ’ . ',» AgoBţSS® da P*0»23cîeBî® 61 Lfe âiiffiîSÎRâTIA ZîAfWUn $ — IAȘI,T fTE. SAMiSCU 57 mmÂ& wwamtjsua CÂTEVA NOTE D. Coăxu, fost prefect de i’ovurlui, a fost arestat pentru .nerestinalităţi în chestia contingentarilor. Te trezeşti că parchetul face dovada că cel arestat opera ca in Codru.* Trupa de operete Leonard continuă ciclul reprezentaţiilor. „ Publicul ieşan aree sentimentul ca ciclul ie prea mare. In or-C*_ caz această trupă ne dă prilej sa regrete trecutul şi să găsească prezentul searbăd. Şi să fie sigur d. Leonard c* nu publicul ieşan s’a schimbat, ci altcineva şi nici macar în bine. * ţ- Nu este întreprindera la Iaşi, care si nu-şi organizeze un banchet, cu nu ştiu ce ocazie. S’ar putea deduce clar că laşul banchttuiaşte. In orice caz cel mai indicat banchet era acel al concertelor simfonice» Cine a mai văzut banchet fără muzică ? Acum sa tinde a se dovedi că nu se poate nici muzică fără banchet BLANGY Linia aeriană —Paris-Constanhinopol — DOTiNĂ POLITICĂ ŞCOLARĂ — ne rina tot 4« la râmâniî — de G. T. Muţureniu Noi, Românii, sântem îa drept, faţă da popoarele civilizate, să ne plângem nu numai de lipsa de adaptare a programelor Ia stadiul de desvoltare al minţii copilului din şcoala primită, de grâşitele metode pe ears Ia în* trebuinţă îa şcoală, ete. «ard toate decurg din totala necunoaş* tere a sufletului copilului, dar avem dreptul să ne plângem şi de lipsa de şcoală primară. La ţară mai alei avem numai am simulacru de şcoală ţi aceasta după atâta timp de viaţă politica constituţională care a înscris de la 1864, gratuitatea şi obligativitatea trimiterea copiilor la şcoaa primară. Dovadă este numărul enorm de analfabeţi cu care ne „mândrim“ faţă de toate popoarele din orientul european. şi Cui se dătoreşte acest lucru 2 Clasei dominante de până acum, care s’a îngrijit numai de nevoile ei de clasă, şi nu s’a îngrijit de nevoile poporului îi general. Ce să vorbim de trecut ! Astăzi chiar, actualul Ministru de Instrucţie sa ocupă de învăţământul universitar şi nu-l văd ocupându-se de joc de cel primar. Nu zic că acesta ar fi un rău, doamne păzeşte, dar par’că ar fi tichia de mărgărintar, care ne trebueşte întâi, Intr’un stat democratic, cum avena pretenţia să ne credem, se cuvine ca oamenii care-l conduc să se ooape întâi de şcoa- lele primare şi treptat de celelalte, până la Universitate. Că s’a procedat astfel In toate timpurile, acesta nu e un cuvânt. S’a procedat aşa în timpul Evului mediu, pentracă lumea începând să se deştepte, clasei dominante i-a fost frici şi a apucat o înainte, creând pentru dânsa câteva focare de lumină, de unde şi se înfrunta tot numai ci si aibă ce opune clasei de jos. Aşa era mentalitatea oamenilor pe vremea aceia Astăzi, Inni, faţă cu inoersia democraţiei, datoria fiecărui dmn care şi di seamă de spiritul vremei, făcând el parte chiar dia clasa oligarhiei, e dator si se ocupe de luminarea minţilor acelora care mâne vor fi chemaţi să conducă In realitate carul statului. Altmintrelea vom păţi, toată lumea, ceea ce păţesc toţi oamenii în Rusia Sovietică. Rusia pătimeşte astăzi pentru ci idele comuniste au căsat pe un teren nepregătit, cari nu te-a înţeles. Conducătorii de astăzi ai Rusiei au înţeles greşala trecutului şi nu găsesc alt remediu la toată această boală, decât răspândirea efectivă a culturei în popor. De aceea, grija mare și hertuelile enorme ce se fac în Rusia cu cal ura elementară. Copilul e luat cale In grija (Continuare în pagina 21-et)