Opinia, iulie 1922 (Anul 18, nr. 4528-4554)
1922-07-01 / nr. 4528
Pierzând Buletinul Biurgului populaţiei din localitate cu No. 4383 purtând numele Şmil Dvântman din str. Palat şi fiind în posesia altui buletin îl declar cel perdut nul şi neavenit în orice mână s’ar găa Şmil Dvantman ttfi. K8BU3B Grădina Pomul Verd© Joi 29 Iunie PREMIERA cu M mi rai şid lIACOB KALICH Impresarul Picon Kalich D 1 Talmeister Impresarul trupei H. Braunstein Preţurile: Fotoliu 50 lei, Rezervat 35 lei, Stal 25 lei, Galeria 12, inclusiv taxele. Becuri electrice Zaharia Weiss Piaţa Unirei, Iaşi Epitropia Spitalului Israelit din Iaşi Convocare Deoarece la prima convocare de Duminici 25 iunie a. c. nu s-a întrunit numărul de membri cerut de state, Domnii membri donatori şi cotizanţi ai Spitalului sunt invitaţi a lua parte la Adunarea Generală Ordinară care va avea loc IREVOCABIL in ziua de Duminică 2 Iulie c. orele 3 fix in localul şcoa- lei „Cultura“ din str. Mârîescu 26. La ordinea zilei fiind: 1) Darea de seamă a gestiunei anului financiar 1921- 1922. 2) Aprobarea bilanţului şi descărcarea epitropiei. 3) Votarea budgetului pe anul financiar 1922 — 1923. 4) Modificarea art. 16 din statute. 5) Diverse propuneri ce se vor prezenta. 6) Alegerea epitropiei pe un nou period de trei ani conf. art. 25 din In vederea aceasta pia atrage din nou nea asupra art. 26 tute după care 10 votanţi au dreptul de a forma o listă de candidaţi pe care urmează a o prezenta cel puţin cu 3 zile înaintea alegerei tipărită intr’un numtr de 500 exemplare. Aceasta fiind a doua convocare Adunarea se va constitui şi lucra cu orice număr de membri vor fi prezenţi. Preşedinte M. Wachtel Secretar LEON BIBER PRIMUL prezicător ROMÂN Sosit din Bucureşti pentru un scurt timp cu INVENŢIA sa propune in calcularea CIFRELOR, prezice Precis şi sigur orice chestiuni serioase la persoane SERIOASE, descopere sigur orice mister sufletesc, arată care proecte sunt bune sau nu, care sunt piedicile, duşmăniile etc. şi care sunt mijloacele de înlăturare dând lămuririle necesare. Fiecare om înainte de a începe un proect sau afacere e dator să se consulte, dar nu vă luaţi după reclamă mare fr laude mincinoase, că vă rătăcesc ideile. Prezice şi in provincie (mărci pentru răspuns) orice prezicere se ia scrisă fiind sigur de ele. Profesor de sugestie, dă explicaţie în directa asta. Cons. de la 9—12 şi 3—8. Duminică după masă nu prezice. Şedinţa ţine până la o oră. DISCREŢIE SIGURA. Taxa de la 50 lei in sus Pentru săraci şi funcţionari inferiori reducere. Stradela 2 băeţi No. 20 prin str. I. C. Brătianu, Vovidenie şi prin str. Sărărie. Săgescu” tr In primi rând, nu e nevoie de clădirea nici unui local nou de şcoală. Banii tveutual «heîjtaiţi pmtru clădirea şcosîei „Steaua“ u* şi cei li-'trebuînţsţ! pantra şcoeli .Stern", «ur»t de faat risipă nefolositoare. Şi iată d*ca : 1. Există asum In laşi 3 şcoli isrsilite de băieţi şi 3 de fetd. Dintre acestea, trei au local propriu, iar celelalte trei sunt găzduite de ale şcoli ssu instalate în os se cu chirie. Dacă gimnaziul .Wachtel" şi şcoala „Janltnea" No. 2 n’ar nxi putea găzdui şcolile „Janitaea“ No. 1 şiStern“» iar şoala .Steaua“ ar fi acoală din actualul Io ăl care aparţine Statalei, »pre a se insteja ?nu« ştie ce birou, aceste şcoli ar lăuşine, se pare, pe drumuri. Totuşi lucrurile nu-s îa realitatea«ă de tragic®, 2. Cele 6 şcoli au la un Ios 36 de clăii, cu o populaţie şcolară de 13’4 elevi (numirul loîistilor ceva mai mara ca *1 fetelor). Pentru aceasta, singurul lucru cuminte de făcut are formarea unui comtet central pentru toate şcolile. Acest pocaitet ar repar- I t:sa elevii şi institutorii In mod mal raţiona! da cam sast scara repartizaţi; ar pate», In siiils libere, si înfiinţeze c&teva grădini de cordi andern*, ar putea Imbaaătăţi situaţia preca ră a psraontului didactic, ar putea unifica maidela da Învăţământ şi educaţie; î tr’un cuvânt ar putea ridica »«este ş^oil la nivel *1 asor Instituţiuninsolal. Pa lângă aceasta, a’ar putea cu chibzuiali şi cu mai puţin* sacrifi*11 da t.mp şi rating, să se asigure existenţa şcolilor, fără ca să, fia nevo’ta să recurgă la mijloacele grele şi oarecum ussiitoare da până scara ale balurilor şi reprezentaţiilor cinematografice. Oameni destoinici sunt destui chiar îa actuSUle comitete şcolare, csre si s& ocupe de aproapa da această chestiune șl •’» rezolve In mod fericit. Trebuie numai bunăvoinţă, obiectivitate şi dr gosie de şcoală, car« des'gur nu lipsesc Ploi acar» ş’ total ss va înfăp'ui »pre binăle «coalei In gen «ral, ăl comitete telor ți isai slis *1 c«?or ce trebuie sl fie obiectai statoraio al preocupărilor noastre, ai elevilor. kt Un pro!*ct de organizare și on plan de activitate unitară se pot nșor ălitul; doresc numa' să nu rămânem In domasial teorilor șl sștrpt inițiativa pri soaaelor ca greșire și răspandere. D. Herșcovia licențiat In lift re statute. Epitroatențiu • din stana embri diuului uliţilor sfat) «ara au s* cât* 2 lase cri ar». Msjorit*tea». «opiilor «nat îi vârgă da 4-7 ani stavaţi In clrţile sfinte după „metodeh“ de ac* n Iro de aur. De altfel despre organ!®*rea Ped»go*ică şi at«rea sm'tară a acestor şcoli afară de mici excepţii pr*f*r să na spus nici un cuvânt. Construcţiile Insâ «unt din '’ele mai moderne: solide, «patinese, bine laminate, cu cărţi întîase şi aşez*te la Inina* «artierslor care au n-vo» d» şopti Cobajul celor 17 săli de clasă ala lor, permite fpquentarea a cel p*ția 600 de elevi In condiţianîîe «el« mai bune. Ele au Insă la «n Ioc vre 3oo de copii, cari ir trebui, ame binele lor, es »e Jo’*e mai b’na pe afară. D*i rh?ar ayâ ca» 8srt și hcă *r putas primi ftproape de 2 ori naraărul elevilor rămași eVentasl îSr* șooa ă Așa că orice cheltuială pasira construcții noul este o grișală și o risipi. Cele 40 de săli de Masă există este sent mei mult decât îndestulătoare pentru numărul ac*nai de elevi, cuprinzând daacum și pa cel mi mici de 7 ani dala ambsîe Talmad- Thora. Totul este să sa dea odată școlilor israelit* dla lași o organizare fe**ei it ă și solidă. ţie: d. Pascu n’a fost nici un moment la „Curentul Nou“. Numele d-sale nu ajunsese încă la Galaţi: se juca pe atunci cu broaştele pe malul Calcaviei,—adăugăm noi... D. Pascu,—trecând pesta elementarele datorii de recunoştiinţă faţă de d. G. Ibrăileanu, şi peste respectul cuvenit,—îl înjură pe conducătorul revistei „Viaţa Românească“, prezentându-l în plus drept un acaparator şi.. un îmbogaţ de război. D. Ibrăileanu ar fi primit de la „Viaţa Românească“ în 1921—7000 lei, ca membru îa cnsiliul de direcţie, iar în 1922 —11.250 lai... pe când d-sa nici nu figurează în acest consiliu. D. Ibrăileanu în 1920 ar fi încasat 6000 lei ca membru în consiliu de administraţie. Inexact. Numai 2400 lei,în acţiuni. D. Ibrăileanu ar poseda 3040 de acţiuni ale „Vieţii Româneşti”,deci 1.520.000 Iei!...P. Paşca, cu rea credinţă, a luat această cifră din statutele V. R., unda întreaga subscripţie, destinată micilor acţionari, a fost trecută pe numele d lui Ibrăileanu,f findcă legea cere ca toată suma să fie acoperită. In realitate d. Ibrăileanu n'are de ât 80 (optzeci) de acţiuni a 500 tei bucata. Vedeţi—unde am ajuns ? Scociolim buzunarul oamenilor..Dar chiar dacă d. Ibrăileanu ar avea parale ?... Intelectualii trebue să fie numaidecât săraci ?... Ce ar putea însă răspunde la acestea, d. Pascu ? Lipsă de informaţii, eroare, scuze... Dar nu i nici o scuză. D sa doar nu era dator să intre în viaţa privată a d-lui Ibrăilaanu, riscând deci să greşească sau nu. Cine Pa pus sâ se uite prin borta cheii ? Astfel îşi scrie d. Pascu articolele. Tot aşa sunt alcătuite şi operele sale : din material statistic, greşit, necorect şi neinteligent adunat, ca de la obârşie — în realitatea cules în repezeală din mâna a treia. Istoria literaturii vechi, de pildă, a d-lui Pascu este în fond o monografie a scriitorilor şi a operelor lor: data naşterii, data morţii, când a apărut opera... încolo-concepţia scriitorului, stilul, caratematicile epocei ... nimic ! Alţii vor nivela drumul pe unde a trecut profesorul de la Iaşi cu picioare păroase, desculţe şi pline de glod... Dar chestia Pascu,—cum observăm,—n’are sfârşit. Trebue, totuşi, să ne oprim, odată. Vom reveni, cu alt prilej,— sau, poate, nu vom reveni de loc. Ne mirăm însă că d. dr. Giorge Pascu mai predă un curs la Facultatea de litere din Iaşi. Ne aşteptăm, din zi în zi, ca cineva să-l repetă pe treptele Universităţii, julindu-i pielea de pe burtă şi amestecându-i-o cu bumbi şi prundiş... Recenzent Agitaţia podgorenilor din Huşî Softatul de cupru trimis sindicatului viticol este falsificat - Recolta vii AflHenttoira gin ni cum e aceia a Huşului— însemnează un număr important de cetăţeni contribuabili, şi dorind să asigure o desvol-' tare în condiţiuni bune a produselor acestor viticultori, ie-a pus la dispoziţie pre sindicatul lor cantitatea de Piatră vânătă pentru stropitul viilor, pe uil preţ convenabil. Podgorenii şi-au primit fiecare cuantumul necesar; stropitul s’a răcit la timp spre a se asigura fructul contra manei şi acum continuau lucrările pentru a şi pregăti recolta Uluit aşteptată. Or, unul din fruntaşi podgoreni din localitate, dl. Alexandru Bendorf farmacist, făcînd o analiză a sulfatului viticol de aci, a constatat că este de calitate extrem de proastă conţinând corpuri străine şi aproape unmc din substanţa necesară stropitului viilor. Aşa fiind, întreaga recoltă este ameninţată, deoarece nimeni din podgoreni nu şi-a putut închipui că sulfatul de cupru delicat de minister este falsificat, toţi şi-au stropt viile cu el, bine încredinţaţi că s-au asigurat Contra manei. Descoperirea d-lui Bendorf a produs o vie agitaţie printre podgoreni. Ei au pretenţiunea ca ştie că această şcoală este opera pedagogies a d-lui 'Meisner, câte într’o frumoasă conferinţă îi fac® istoticul ei. O societate specială iB“sfcituît, care a dat viaţă acestei şîO'i. Rtsboul a făcut ca opera să fie întreruptă, azi ea trâcSte şi îşi îndeplineşte m'S unea, printr’o colaborare între societatea iniţiatoare şi ocrotirea orfanilor de război. D. Meisner enumeră marile foloase aduse pentru îndreptarea tarafttelui acelor orfani care seî făcură imposibili îa alte orfelinate. Notăm că d. Meisner, se ocupă îfl mod permanent şi devotat de instituţiunea care se călăuzeşte di principiile sale. D. Ilarion, directorul şcoalei mai vorbeşte apoi de felul de educaţie. Nu se întrebuinţează nici un mijloc violent. Prin bunătate se încearcă a se dezvolta In copii gustul da muncă şi da milă dar mai ales se recunosşte şi picul de Şi-au aap încât Viaţa pentu ţară k că li s’a surprins buna credință și au fost puşi să provoace ei însăşi compromiterea recoltei. Cazul presentând o gravitate deosebită, am găsit interesant să am o convorbire cu dl. Al. Bandorf care a făcut descoperirea relatată mai sus. D-î a a bine voit să mi spună următoarele: — „Pentru prepararea " Be■ unei bordeuge cu care sa stropese viile contra manei, se întrebuinţează 2 kgr. suflat de cupru şi 1 jumătate kgr. var gras nestâna la 100 kgr. apă, adică se neutralizează soluţia acidă de suflat de cupru prin var. Or suflatul de cupru cumpărat de viticultori de la Sindicatul viticol din localitate, se neutralizase numai cu 320 grame var la 2 kgr. suflat. Rezultă clar că soluţia bordelega nu e normală şi eficacitatea ei e iadoeliticâ. Rămâne ca ministerul de agricultură, care a procurat sindicatelor suflatul de cupru, să trimeată la analiză : cantitatea de care dispune, dând un comunicat de rezultatul de obţinut. D . Bendorf mai susţine că era o datorie ca autoritatea respectivă să fi analizat sulfatul, înainte de a-l fi trimis sindicatelor. Altfel, scopul urmărit duce la un rezultat invers. Vrând să proteguiască clasa viticultorilor, le oferă sulfatul pe an preţ mult redus faţă cu acel al pieţei, iar pe de altă parte calitatea proastă a mărfii compromite producţia şi munca unei întregi recolte. Podgorenii sunt foarte agitaţi. Ei aşteaptă comunicatul ministerului de agricultură, precum şi o soluţie care să pună la adăpostul pagubelor. Leontiu V ECOURI. — D. Prof. Dr. Dimedriade se va stabili de ia 2 Iuie—15 August c. la Vatra-Dornei. In lipsa d-sale, consultațiuniîe vor fi fâcute la domiciliu (str. Carol 41) de d. Dr. Neculu Lazăr, între orele 2—5 p. m. ; iar în acest interval d. Prof. Demetriade va veni la două săptămâni din Vatra-^Dornei pentru o zi (Sâmbătă) la Iaşi. — La magazinul Henrich Stein str. Cuza Vodă 69, orice transformare da pălării se execită în 24 ore. — Se aduce la cunoştinţa onor public, că ceasornicăria Fraţii Tischler, Iaşi str. Ştefan cel Mare 1 3, CUMPĂRĂ briliante şi obiecte de ocazie, de aur, argint şi platină, oferind preţurilecele mai mari. — Deliciosul oţet de vin natural se vinde cu 6 lei litrul îa Magazinul de coloniale şi delicatese şi băuturi spirtoase Solomon Humer Iaşi, str. I. G. Brătianu 172, (lângă Hotel Binder). SPECTACOLE — Grădila şi Sala Ginema- SIDOLL-Astăzi in matineuri și seara să reprezinți sena 3 partea cea mai interesantă a filmului în 8 acte mari din MISTERUL RADIULUI — extraordinar roman american senzațional în 5 'serii—36 acte — după celebul scriitor N.WiLLIAMSON. — Grădina și Sala Cinema ELISABEIA.—Astăzi se reprezintă „JOCUL DRAGOSTEI“, opera complectă, film hors-serie, superba dramă cu distinsa şi frumoasa *tragedană d-ra MARIA IACOBINI ca întregul ansamblu din filmele Amici Casei şi Buda Gabiler. Cel mai nou film din stagiunea 1922. Cea mai modernă punere în scenă, celei mai noui toalete de la principalele case din Paris și Londra. G ’acta mari. Splendide călătorii și o delicioasă comedie complectează rogramu li CONGRESUL „OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI“ — Ultima vizită interesantă ~ Ultima vizită, pe care congresiştii fâcut-o, au fost la şcoala de corecţiune, situată la Copou, alăturea de şcoala normală, într’o poziţie pitorească. Aci, congresiştii au fost primiţi şi călăuziţi de către d. C. Meisner, fost ministru creatorul acestui şcol Vizitatorii au fost întâmpinaţi de directorul instituţiei, d. Ilarion Atanisie, şi da or- fani, cari au Intonat coral. „Bine aţi venit", după care orfanii s’au retras, pentru a dreptate ce are el recunoscîe acest pic de dreptate, ce rândul său recunoaşte dreptatea celorlalţi. Succesul e desăvârşit, căci Îndreptarea caracterelor, ca şi dispariţia unor deprinderi rele, sunt depline. Orfanii revin şi se produc cu multă dragoste în cântece exerciţii şi dansuri. Apoi asistenţa vizitează instituţia, atelierele, şi via lucrată numai orfani, rămânând mişcaţi şi satisfăcuţi.