Opinia, decembrie 1922 (Anul 18, nr. 4656-4681)
1922-12-01 / nr. 4656
ANUL AL XIX lea No. 4656 V - a ASOI«AM£WTf. UN Alf e 9 « ®AS* LUXt * . tSLSi LUXI . i ssi ... SSDACm - $a9l -wm.MAmmcw n * • ■i ®®r Relatrarea lirgiifstttor I» ssrlmiaf — Semulfiestla vojtului ne leri In altă part* a zisraîui se vorbește pa larg destîre cuprinsul moti nei admise i&ri ds congresul țărănist fn cc p i veste atituaines în viitor a pa^iamaîstarilqr țărăniști si a U. in iui cam &n decurs dezbaterile. ' Vota!na le’a produs fĂră vii şi pasionatu d secţiuni. Am putea adauga că au avut loc chiar lucrături, ca îa orice alt partid ongarhic. Acei care ţ n*au morţiş la retra gsrs, organizasară anumite mai nifestaţiuni. Ca toata aceştia congresul a decis, în sgnzul celor discuta în Chşinău. Nici nu se putea altfel, din moment ce direcţia partidului convenise în senzursîatoargerei timporare şi condiţionate îa parlament. Asta! dar ţărăniştii revin, ceea ce, întreacât fie spus, coreepsnde îa torni doctriaşi unui adevărat partid dimocrAtic şi da loptâ. Cio , îa definitiv, ea însamaâ pri?o.d?.ra aceasta ■ A Tstragereî dia parkment ? Ca Insamcă recurţial acesta la negăţitme ? Cs poate aşte pta un psstid da luptă de la abstinenţă ? In sici o tsrâ din lume nu sa cunoaşte metoda aceasts a retragarei. E* nu corespunde unui adevăratc regim constita» țional, ds aceia poate a s^ aiona ceva specific io eâuvs's. Politio» înssmnă acţiuse, .lup-] tă, critică. Opoziţia poate fac® | o acţiune pozitivă şi «-.Batcu-rU tiv», ea poate fi nativă, ob- j stracţii nistă. Dar absteațlosigtă nici nu poate, In mod ra-; țiooaî, fiocnofpută. A! Opoziţi» li extrem, post® ' &‘«r mai putea înţeleg*. Părăsesc lupi,» legală şi trec îs violenţe, 1* acţiune ext*a-parla«vnti.ră, I» revoluţie. Cira asta sa îetâmplă la noi? Dj Ioo. Opoziţia părăsîţta psrls mec tal o h să sperie pa R gs şi sa duo» apoi îa frg*, păstră fi s* jp’âagr. D*si totul eSaveranuh Poate partidul țără» miat, o*reîațsl ge ca toate să] derive del* naţiun®, să urmez« f calea bătut,-ită a celorlalte part de, când sa rstrsg dsn p*r]sment? Dasigur că nu. Aşadar, revoluţie ?• Dar ast» au se poate şi nici ţărăniştii nu o vor. Atanasa î O ecţiune rid--’ c fă, pa oare diriguitorii a0i tuați ai partidului țărăn’st cjută să-o evită. Dsr, se «pan* : Nu va fi apelies! lucru, în momestu! îa car* liberfiîii vor aduce prose- ■ tul da constituții—căci e si- \ gur că acest proiect va ti se- i pus corpuriîor legiuitoare ? la^ aparsată e ao^iaș s tue țe. In i foni fasă na. 0 i&g farzre ordinară post* fi ecaanAt'.Gists unui partid. Un pact funds, î mints! îr.i& nu 0 coast tuti« j a nsei țâri, lovită d» papatul crig nai a! operei de partid, * este lipsită de viabilitatea și 1 de CAracteml solemn al unei I legiftrări izvorâtă din voinţa* ţîrei, li bar exprimată. Chiar la concepţia politicei romîneşti, s retragerea opoziţei nu poate lipsi d» nulitate o operă legia-1, lativa ds rînd Constituţie însă . Poartă dia primul moment plumb ! în Bripj, ded îşi trag® putzen \ i numai de ia un partid. De a-\\ o sa o rstragsre p* tema Con-1, stituției este menit a vîcis tot i ce se va realizA acum, dacă , realizare» ar msi putea avss ioc. Simpla declaraţie solamnă ds nerecunoaştere insamnâ msi mult decât o revoluţie. Imutsbilitatea și dă inteires noului pact fundamental este grav ! compromisă. ' j *** l Din punct de vedere politic I) imediat, este evident p* votul de iari al congresuleî țărăn-stare însimnătste. Libaraiii pot 11 să creadă—dar numai pentru scurtă durată—ca situaţia lor j e îmbunătăţită. Opoziţia nas ț on&Rsto-tikistă Issă st firă in îonteatfib pn ®?eo. Pe țffssniști nu i-a prepanpst deaiglir nici nea nici alta dia aesgte două ohistiaui. E a’*u pui In concordanţă ce convir gini % lor și dootris« « democr»tice. Să fi fost şi ce a subiectivism îa atitudinea de ieri a directivei ? Ss prea poate— politica este dosr prin expe- rsnță asa,soţie. Nu este însă mai puţin »davâr că votai, armura log că a celor dezbă«tuts !« Ch'şinfiu, n’are prea multă importanţă din punctul de vedere al tacticei imadiate, der corespunde unei doctrins sănătoas» şi unei mare problem® de viitor de para partida! ţărănist au putea să nu tină socotiară, C. Sorin V O expediţie franceză prin Sahara . Pan's 28. (Hadar), „Ponit Parsien” anunţă o exprediţia franceză care are de scop să străbată Zalwia cu patru automobile, parcurgând 111 drum de 3ooo de la lo decembre până la lo Ianuarie. Issni Mrrigunar — Proitski li Riga — In legătură cu nenorocirea ce s’a abolut asupra Iaşului prin lipsa de lemne şi cum la aceasta contribue şi refuzul direcţiei regionale Cernăuţi de a pune la dispoziţie vagoanele necesare pentru transportul lemnelor cumpărate de comercianţii din Iaşi, preşedintele Camerei de Comerţ a adresat Suveranului următoarea telegramă: „ladostrU Şi populaţitnneă aşată, in toiul Urnei este comp pit» seats I p s 11 a de hume. Mizeria frigului distruge pătura săracă. Brutăriile din amstă cauză sânt silite a înceta fabricarea pânsi. Direcţiunea Regională C F. R. Cernăuţi, refuzi catsgo ij punerea la dispoziţia conercianţlor ragosne pentru lemmule cumpăEs.te la acta.ti regiune. Imporim proterma Majestăţii Voastre“. In leg tură cu chestia lemnelor vom publica mine un articol intitulat : „O «sal corriior gl tfjssa de hcasa. Pisám vast Pisher- WSila“. / • înainte eu vra o patru do3;nii—adică pe vrsmsa eârîdîa; Gsrmsnla lb3ea era Încă ne -a cunoscut, (ba nici Sudarmsnn iacă nu aparise) îatre cei tâţi va oare, deşi nespus de mediocri, stăpâneau totuşi scenaîa teatrelor, se găsea şi Paul Lin■ dau. Critic şi autor, deci ca malta relaţian*, ştiuse să-și impusă „piesse“ ssie. Pentru puţină vr^me nsma -'3 drept. Dar pa e mai puţin adevărat că a iost un timp când gosst nume a preocupat spiritele tsatrale. I'idifsrent da calificări—cele mai rauiti au .foc- j pud eiogioasî. Dar tîftta acestea sunt... notițe din Istoria teatrului. De mult, da mult da tot nu se m&i vorbeşte da Lindau—în patria ss. Rădăcinela lucrărilor, sale firave s’au uscat de decs- nii. Şi vreascurile acestea au fost importate, la sol. Iar sotorii noştri şi-au pus vlaga la] contribuţie, os să 1* ruavie. Ca puţin succes. Ca atât mai mare e păcatul pentru vremea pierdută și truda d«ps«S. Doar pentru a d» prskjal 1* doar copila frumoase să S3 af rma —în două „roluri®, pare să Ue: oa ua f«i da trecere de 1» ra-! pertorul „epizodic“ îa apeî al i rolurilor propriu aîsv. Că n’a fost nimerită slegtrea făcută cu „pissa” S3 poate vadea din ! chiar subiactul ei. De o fa mse tânără şi fru-1 moasă se îndragostasia nspotal ] unui prieten al bărbătului. Dar , tocmai cânî e sentimentul iaai pateraio, se întoarce fa-1 tiţa eroinei—o codană sprin-, ţară de vrs-o 14—15 ani. Lo-! viteră de trăsnet, La temorizulai ii c.ds cu tronc.. „Lorica noastră“. Atât ds puternic, că di apăr« oomplaotament® puternicul s^nt mut pe cara'i nut .es pentru n&spus rie frumoasa mamă a fatţei. No, Aiifa! : Ca pe u obiecte, aşa'şi t fcusisu e „domaul ooa asl“ ssntimentsl®—de îa rrumă la fatţă. Ş: după o serie de peripeţii uitra bisai®, praams sa resemnează și Loric« se logodește ou... Su'tect !?entru o operetă sirupos sentimentală on tostfa tipuri:« n®o%sire. De la unchiul c*r. ghio pină I« guvernanta —fată bătrâaă *i ridicolă. Corp pozitorului muzicei i s’a usucat sare na ; o parte din scene vorbindu-â® ou corari intra cal’si (oare să aud... ds departe) DftE probabil că nici pa confacţîoneurii de muzicoa pentru operete nu i-a tentat ace»s Seit, căci după cât ştim nu nxistă o muzicalizare, a „cocaadiii“ lui Lindau Şi la tralevăr. E prea melioera chier și centru apessis. Dar cum am spus. S’a reluat vechitura fadă și incoloră, e» să Ie pătam ved*a îa pais un »îoi® oare la oouvine —ps două tiu, era artista, simpatica amândouă îa sfoiţirila taeufcr. Ca atât mai mâlc, cu cât sten văzut net? frumas* deprogres--3otâ lăudabile— având In vsder* lipsa de directivă și ds pr,tică, artiștii tineri fiind reduşi la ua fa! de fiUto-didacticizm Rolul msmti i’a lasat d ra Melinte, ca multe no*« juste, care toata coatribuiau la evidsnţ area situaţiilor falş® ale pilsei sale mediocre. Căcî, cum D-zea poa‘9 să pleca cu napss In masă ua om îndrăgostit ds o famata atât de frumoasă—îmi este o * totulisinteSig bP, chiar atunei când la orizont apar® vioaia și zburdalnica f .t ts» a famuii adorate. Pe ^ceasta a jaoftt’o D ra Cronvoid. Cu mult msi mult afaci (acest este si genul cace’i m potriveste mai bis*) ca mai an, egud !i sa pases» pe umarii încă ner«zist»nţi o sarcină atât ds geaa ca...„femeia îndărătnică®. Iar pd guvernanta—până l» un punct, sirguru! tip mai omeaaao, a juoafc’o p*rftot D-n* Castriş, Cu o notă de discreţiune neobişnuită, prin care şi-a.răscampârst toată simpatia noastră, acăzată din pricina şarje or altra, făcute In alte roluri numai de h«tirul Bărbaţii ar fi putut—tuspatru, s'teat* mai mult eiapt. Chiar dia Aceste soluri—fantoşe. Dac pe unii n’a vrut să’î »jute talentul, pe Alţii.... sărgainţa. Şi e curios. Acei ou mai puţin talent îşi ştiau par’câ rolurile mai bim, adică : îşi debitau mal curgător ieplicel®. Dar stângaci şi pshzi. Colalţii înlocuiau prin nimici şi gesturi abienţa textului. Aşa că în general, dacă a fost ceva Continuarea I« pagina 11-a •r - < . - -/ ’ 1 is m ZIAR POLITIC UOTIOIAt« 'éí^'^L: ' ' i « —•' ‘V' l^Av-r-i • r ( / V-*--/ ' 1 s- f fc. r -, ÎNSEMNĂRI Partidele şi presa ! Dadarâod lach'si dezbateri!«? congresului ţărănist, d.ios? Mihslschss, ţinut stema tsmsas! că prsssi psntru sprijinul d t5 prisitr’o largă publicitate. g Pisaa na s -a facut derit on- ‘ vsai, fi datorie de s ii farms’ imparţial publicul şi a relev* activii;, tsa mişcăm ţă â*i$ «?, cu marele ei iîio politic şi so* pul îa împrejurări e da astizi ale ţârei. D*tă totuşi, d. Mi* hlachi a ţinut să aducă mulţumiri speciala piesei, a flout-o — evident — dintr’an spirit de luminată coauss tendinţă pentru ades stă admirabil instituţie da oaltară şi democrate. Un asemenea ormgiu venit de la o parsoanalitata ca a d-l ui Mihalach», ne măguleşte sa d«oa«bire, în ca, ii,a tea noastră^ uv modeşti pubitoşti. Respectul partidului ţărănist, faţă de pr*să a fost 'afirmat prin regimul de libertate de*'■ săvârşită Inscris în proectul de constuţi# votat laorngresul din Iaşi. As'fal,ste dore-f dit, odată mai mult, spiritul arg dsmocratic şi înţelegător *1 vremsi care »nimegzâ pe acest partid izvorit din adinei nevoi sociale şi moh*gat din însăşi impulsul ţărânimei noastre. In situaţianea aceast«., te gândim la anachronismul organ zaţiei politica a familiei Brâtaiu, care dispreţueşte şi coboară prtsa şi o*r*-i pregăteşte lanţuri, dînd dovadă că nu i îatahge menirea nici sstăşi, sub regimul votului ob ataflia._________________—----Spiritul antidemocratic şi cbîpurantîsmul ce! mai primejdios pecstlaess şi in direcţia acei s a partidul liberal, în opoziţie absolută cu torentul viguros şi limpide al democraţiei ţărăneşti. RENOVATUS Intre delegaţii, veniţi la congresul ţărănist din Iaşi, susifiat şi d. Crigore Goandă din Argeş, unul din principalii aducători de organizaţii economice şi bănci din acea regiune. Un prieten al „Opiniei“ i-a cerut părerea asupra er zei de lucerar şi în special cât dinte aceata crede d-sa că este de ?» oâ țăranii au tezaurizat ire; /mulți lei, din care cauzi 14 td'etinde că s'a produs criza D. Coandă a dss!arat urmă.o&reie : — „Criza de numerar etta îi idey+r *s» de mar® iu cât Ttate no’-deoon mică este paralizata. Nu cred că tezaurizarea țăranilor ar fi n»a din cauzele t erizei. Cel puţin ţăr&nii din regionea mea n’au bani deşi regina ca este socotite ca printre ee;e^ ma' bogat* d n ţară. Ţăranii cei mai bogaţi tâad cumpită p&mânt, msrfa pentru care slut îo sta e să fsca e^le mai mari sacrificii, nu pot pl&tyne cât 20—30 ia autâ din pcet, restul ii împrumută. Nam«rar au numai ţăranii din jazul ketonia o aşa mari, care îaşează mu ps tot fa Ini de «’hnente sau ţăranii de partaţi mu vâne farâ drumuri ale mulţilor şi care vin foarte ra*r ,;.jf. uâiajiafJL/iii _t b*br. ratitll« prm utrguri. v.u rea rezumi d. Coandă că toţi ţăranii Ia un joc din vechiul regat n’au miliarde tezaurizate, abea câteva sute de milioane. * — Unde crezi d-ta că sunt leii noştrii întreabă amicul nostru pe d. Coandă ? —„In mărci şi coroane am pus mulţi lei. Nu vă puteţi închipui cât de mulţi lei. Dovadă că băncile germane a dat ordin la băncile din ţară cu care au legături să împedece transformarea din nou a mărcilor in lei, plătind pentru mărci şi cercurile în mărci care s'ar depozita, o dobândă de 2 la sută pe lună. In al doilea rând, oricare locuitor din ţara românească ţine în casa şi buzunarul său de 30 de ori atîta numerar, cât ţinea la 1910 ca rezervă pentru traiul zilnic, care în mijlociu este de 30 ori mai scump. Circulaţia noastră fiduciară totuşi,lei în monede străine, nu e decât cel mult de 10 ori mai mar© decât la 1916. Băncile străine şi cetăţenii Statelor străine deţin mulţi lei. Nu numai Germanii, italenii şi francezii care au întinse relaţii comerciale cu noi deţin mulţi lei, dar până şi Spaniolii deţin mai mult da 1 miliard de lei româneşti. Eu sunt în consiliul de admisistraţie a unei mari cooperative de pielarie„Talpa“. Numai pentru piele şi talpă cooperativa noastră a plătit industriilor spaniole,mai , mult de 100 milioane lei. Băncile româneşti deţin şi dânsele mai multe mi. Harde lei ca depozite libere. Directorii acestor bănci, au mai sporit loca- r ţile ,la depozite, de teama zilei de mâine.0 IN VIAŢA POLITICA Interesantele declaraţiuni alr a lui Gr. Ceamlă. Tezaurizarea îa ilranî. — Care asmna din ei an basi. — Bisproporție in toate, —i epozlre șl il la străini. — Câte va piîn!-\ — ACTUALITĂŢI | DIN AFARĂ I Refacere» eionomică a Ru*| sisi, — Comisariatul finanţelor ■ studia» I acm proiectul fundării unui Bănci monapale a Moscovii. Municipalitatea ca subscrie 50 la sută din capital, bana ca lua ! parte la rezon trucţia imobiliar it a Mosovei §i va contribui in general la ridicarea economică a acestui oraş. După ziarele ruseşti, consiliul comisarilor poporului a decis să organismeze luna August 1923 o expdiţie a producţiei ţărăneşti. Vor fi invitate toate Statele care întreţin relaţii economice sau politice cu Rusia sovietică- Secţiunile germană şi amarizână se şi cl lăţime Siedia. Norvegia şi Franţa a manifestat interţia de a lua şi ele parte. .. .A> ^ VINERI 1 DECEMBRIE 1925 «sät v - \ ä SIMS € fr® f ? jLffvesööa ás Fate&3ito4ä a ta Minimum miaei i Ä IäIL —0TJL fiátSSBCU S7 - CONSFĂTUIREA I MAJORITĂŢILOR Primul ministru cere armonie şi devotament faţa. de şefi.- pofflpefifiani pen* . tfo demnitâfi. Bjtarast!.— Ieri după amiază la ora 3 s’au întrunit deputaţii majoritari in sala de Lctură a Camerei. D. Ionel Bresuu a făcut apel la solidaritate §1 unire, rugând Camera să reateagă vechiul birou. D. fa o »fa noiaoVrtsa a cerut ca să se lase liberi majoritatea •*"r *r «t 't?tvii'b —fsTizvTujj---3rrr_ dvasemenea mart te pentru tinerii din partid di a se manifesta. In acelaș sens a vorbit d. Perliteanu (B^ ta). B. JoicT* «r* U s»", in replică, a declarat CA , nu înţelege si procedeze ca Musionii şi să impiefeze asupra parlamentului. Dar nu este oportun a se schimbi astem vechilecadre. Elementele titere vor avea prilej să se manifesteze cu prilejul dmutărei Constituţiei.* Senatorii majoritari au ţinut constante la localul Seminiul. Protopopul Potomei a asigurat pe șef de devotamentul partizanilor din Banat. D. Iosfel B Adsaa a făcut aceleași declarații la și la Cernică. D. DissUna a cerut ca demnitățile partime dare să fie ocupate prin rotație. D. Brătianu n’a mai replicat. * Plintre parlamentarii liberali 1-Acrfififfra e intei. D. Simson Mândrescu se dă pese ca? ca sa fie ales vice preşedinte al Camerei. Prohibit că d. Mami es m Sir mg i ca fi aus chestor in la iul d lui O roveana. D nii Pherekydo şi Orleanu au fost realeşi preşednfi inseăinţi de ieri Adusi se ver complet ti biu • *-a urile. I - SEMINARUL UE SLAVIST CA CHESTIA UCRAINIA1A Mercur! 22 Nosm. c , „Smin*în! de Slavistică0 m Uaiva Sităţii Boasfr© s -s încăput activitatea din acest an şcolar. A“â Ia*t pai.t*, ps lângă d. profesor II,e Bărbateson, on foarte msra namiti di student* şi sta ssnţi. Gonferinţă & ţinut studenta! bsssa abs»m din anal si ăd. i ea N. Trechini care a tratat despre Problema sac Chestia ucrainiană, cuta o prezintă profesorul aniversitsr ucrsinian al hsil PI nsmki în cartea a?: Ul'mnercij vopros, apărută la Moscova în anul 1917. După ce a examinat părerile autorilor străini în această chsaviane d. Treschia a vorbit şi despre părerea greşită a d*lui N. Iorga care îa 1916 credea şi sena ca răposatul Take lonesca că, ,nu există an popor acrainian“ şi că »Ucmns este o invenţiune a politicei namţeşti pas* la cale latre »nii 1860-1870“, căii zicea d. lorgn, mreiuieau, se simt tot numai Roş», iar na osv» deosebit de Rişii mosco* viţi. Ieşirâad istori» mişcărilor politice şi indicând motivele literaturii ucrainiene, dl prof. Iii© Birbulescu a dovedit că na i adevărat cele ce afirmă d. Iorge, ci ă : 1) Există na ucrainizm specific cu tendinţă politică și etnică K0,P«e"'(deosebit deRus:» moscovită) nu numai din 1800 ci mult mai înainte din Mi iaclâsie âtiințV câ^CIrSÎ § XII îa contra Moscovei, că 2) pe. Șao*at ucrainizm fiind persecutat !n Rusia se mută în G&nția și că 3) majoritatea Ucrainienilor csr și ezi din a.1917 dala Rivoluţie o Ucraină autonomă in Rusia federativă. Aşa acu s şi scria toţi învăţaţii, cari nu as gassaa sub influenţa oficialitâţei ruseşti,— lucru ce nu ştia d. Iorga. Astfel prof. di Graşevski ne arată în cartea sa: „Ukrain&ki voprofi* Moscova 1917 această pâre^. Ucraina care s'a unit ca Molcova de bună ‘voie în 1654 cu condiţi ca să aibă autonomia declină (ţara era ooârmuită de hatman cu ajutorui Lusinilor şi *ve* o armată pro prie de 60000 inşi ) proteste«zl şi se revocă câad Petru ce! Mare şi urmaşii lui tăiau din ce în* din autonomia aceasta. Esterina II !n fu-® deafi nț$az* httmania. 3a produceau Ia Ucraina revolt© și se îsibm&u alianțe cu vecinii pit.tra « scăpa din »p&sarra rusassa ( apapovită). Niraic Issă n'a »jutat. Ucraina p erda vi»ts sa i.bifă, csată lasă să Injgbr bs organ za ții revoluţioaari, cari veraveao» scop restaurarea vechiului așezâmânt autonom al ai. Continuarea In pagina 2 a)